Rețele sociale

ECONOMIE

A fost actualizat Codul fiscal cu legislația europeană în domeniu

Radio CECCAR FM

Update: Ordonanța Guvernului nr. 8/2021 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 832 din 31 august 2021.

Executivul a aprobat propunerea Ministerului Finanțelor de modificare și completare a Codului fiscal în ceea ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit pentru rezidenți și nerezidenți, contribuțiile sociale obligatorii, informează ministerul, într-un comunicat. Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal aduce și o serie de clarificări necesare în domeniul taxei pe valoarea adăugată referitoare la comerțul electronic. Potrivit reprezentanților ministerului, actul normativ transpune legislația europeană în domeniu și cuprinde măsuri legate de:

Impozitul pe profit:

1. Regimul fiscal al dividendelor primite de persoane juridice române din statele membre ale UE prin transpunerea Directivei 2011/96/UE privind regimul fiscal comun care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre;

2. Modificarea regimului fiscal aplicabil ajustărilor pentru deprecierea creanțelor, în sensul majorării limitei de deducere de la 30 la 50%, de la 1 ianuarie 2022;

3. Reformularea prevederilor actuale ale art. 403 din Codul fiscal în ceea ce privește transpunerea unor prevederi referitoare la „impozitarea la ieșire” din Directiva 2016/1164/UE;

4. Modificarea prevederilor referitoare la impozitarea dividendelor distribuite și neplătite până la sfârșitul anului respectiv în care s-a aprobat distribuirea acestora.

Impozitul pe venit și contribuțiile sociale obligatorii:

1. Includerea în veniturile din activități agricole stabilite pe baza normelor de venit a unor soiuri de plante necesare pentru furajarea animalelor;

2. Reglementarea posibilității angajatorului rezident fiscal român sau a angajatorului care nu este rezident fiscal român și care intră sub incidența legislației europene în domeniul securității sociale de a opta pentru calculul, reținerea și plata contribuțiilor de asigurări sociale obligatorii în cazul persoanelor fizice care obțin venituri de natură salarială reprezentând avantaje în bani și/sau în natură de la terți care nu sunt rezidenți fiscali români;

3. Este clarificată situația contribuabililor care într-un an fiscal au realizat venituri din închirierea în scop turistic a unui număr de peste 5 camere, situate în locuințe proprietate personală, indiferent de numărul de locuințe în care sunt situate acestea, în sensul în care se propune ca obligația de a determina venitul net anual în sistem real și de a completa Registrul de evidență fiscală să fie instituită pentru anul fiscal următor;

4. Au fost introduse modificări referitoare la impozitarea dividendelor distribuite persoanelor fizice, care nu au fost plătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea acestora;

5. Clarificarea modalității de determinare a impozitului datorat în cazul veniturilor din jocuri de noroc, precum cazinouri, cluburi de poker, slot-machine și lozuri, cu valoare mai mare decât plafonul neimpozabil de 66.750 lei;

6. Reglementarea la nivelul legislației primare a posibilității depunerii de către contribuabil a formularului 230 „Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 3,5% din impozitul anual datorat” la entitățile nonprofit/unitățile de cult și clarificarea modului de utilizare a acestor sume de către beneficiar. Entitatea nonprofit/unitatea de cult are obligația de a-i transmite prin mijloace electronice organului fiscal competent un formular prin care centralizează cererile primite de la contribuabili în conformitate cu procedura stabilită prin ordin al președintelui ANAF.

Impozitul pe veniturile nerezidenților:

– reglementări privind dividendele distribuite trimestrial și neplătite până la sfârșitul anului în care s-a aprobat distribuirea;

– scutirea de impozit a dividendelor plătite unui rezident dintr-un stat UE de către persoana juridică rezidentă în România care nu este supusă impozitului pe profit, ci substitutului său;

– scutirea de impozit a dividendelor plătite unei persoane juridice rezidente într-un stat membru al Spațiului Economic European, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, pentru a se asigura același tratament fiscal aplicabil dividendelor plătite între persoane juridice române;

– certificatele de rezidență fiscală se pot depune prin Spațiul Privat Virtual și se acceptă în copie conformă cu originalul;

– Declarația 207 se depune și când impozitul datorat de nerezident este suportat de către plătitorul de venit.

Taxa pe valoarea adăugată:

1. Efectuarea anumitor corelări de ordin tehnic în contextul aplicării noilor reguli privind TVA în domeniul comerțului electronic;

2. Reglementarea posibilității ca anumite persoane impozabile să nu mai fie excluse de la aplicarea regimului special al ghișeului unic pentru TVA, în contextul scrisorii de punere în întârziere în Cauza 2020/4142;

3. Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2021/1159 în ceea ce privește scutirile temporare aplicate importurilor și anumitor livrări de bunuri sau prestări de servicii, ca răspuns la pandemia de COVID-19.

În domeniul impozitelor și taxelor locale au fost introduse următoarele prevederi:

1. Clarificări privind acordarea scutirii de la plata impozitului pe clădiri/teren pentru clădirile folosite ca domiciliu și terenurile aferente acestora, aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor participante la acțiuni militare, misiuni și operațiuni pe teritoriul sau în afara teritoriului statului român și acordarea unor drepturi acestora, familiei acestora și urmașilor celui decedat;

2. Clarificarea categoriilor de persoane persecutate politic de regimul comunist care beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe clădiri/teren/mijloace de transport;

3. Simplificarea modului de calcul al impozitului pe clădiri în cazul clădirilor cu destinație mixtă, aflate în proprietatea persoanelor fizice;

4. Creșterea autonomiei locale, în sensul că autoritățile publice locale hotărăsc acordarea scutirii de la plata impozitului pe mijloacele de transport pentru participanții la Revoluția din Decembrie 1989;

5. Clarificări privind depunerea în format electronic la organul fiscal a actelor de înstrăinare-dobândire a unui mijloc de transport, întocmite în formă electronică și semnate cu semnătură electronică calificată;

6. Clarificarea modului de calcul al impozitului pe spectacole, în sensul precizării că în baza de impozitare nu se cuprinde TVA.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending