Rețele sociale

ECONOMIE

MF: În proiect, noi reglementări privind obligațiunile garantate

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, un proiect de Lege privind obligațiunile garantate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar. Potrivit inițiatorilor, proiectul de act normativ va avea un impact pozitiv asupra mediului economic românesc prin dezvoltarea pieței obligațiunilor garantate. Reglementarea la nivel european a acestui tip de obligațiuni va permite instituțiilor de credit atragerea de resurse financiare la un cost mai scăzut decât prin alte instrumente (ca efect al garantării obligațiunilor cu portofoliul de acoperire dedicat), efect care se va transfera într-un cost mai scăzut al creditării ipotecare. De asemenea, MF precizează că, din perspectiva stabilității sistemului financiar, lărgirea gamei de instrumente financiare poate conduce la dezvoltarea sectorului pe termen lung, atât prin asigurarea finanțării pentru emitenții de obligațiuni garantate, cât și prin extinderea și diversificarea portofoliilor investitorilor instituționali (companii de asigurări, fonduri de pensii etc.) sau de retail.

Prin reglementarea obligațiunilor garantate la nivel european, respectiv prin modificarea corespunzătoare, prin proiectul de lege, a unor dispoziții naționale aplicabile OPCVM-urilor (organismele de plasament colectiv în valori mobiliare) ca urmare a transpunerii unor prevederi ale Directivei (UE) 2019/2162 se asigură un nivel mai mare de uniformizare și claritate cu privire la situațiile în care un OPCVM poate depăși o anumită limită investițională, ca urmare a faptului că acesta investește în obligațiuni garantate care îndeplinesc anumite cerințe stabilite la nivel european, asigurându-se astfel premisele unei protecții sporite a investitorilor în respectivul OPCVM.

Potrivit Expunerii de motive, principalele modificări propuse prin proiectul de lege față de cadrul legislativ actual vizează, în linii mari, următoarele aspecte:

♦ Procedura de aprobare a emisiunilor de obligațiuni garantate

Potrivit legislației în vigoare, includerea activității de emisiune de obligațiuni ipotecare în obiectul de activitate a unei instituții de credit este supusă aprobării prealabile a Băncii Naționale a României, sens în care emitentul are obligația obținerii acestei aprobări pentru efectuarea fiecărei emisiuni de obligațiuni garantate, inclusiv în situația în care acestea sunt parte a unui program de obligațiuni garantate. Aprobarea emisiunii de obligațiuni este condiționată de îndeplinirea unor condiții specifice, iar emisiunea este plafonată la un procentaj maxim din activul bilanțier al emitentului, plafon ce diferă în funcție de o serie de indicatori înregistrați de acesta.

În vederea asigurării transpunerii cerinței prevăzute de Directiva (UE) 2019/2162 ca emitenții să obțină o aprobare pentru un program de obligațiuni garantate, proiectul de act normativ păstrează cerința de aprobare prealabilă pentru includerea în obiectul de activitate a instituției de credit a activității de emisiune de obligațiuni garantate, similar abordării prevăzute de Legea nr. 304/2015, însă aprobarea prealabilă operează pentru întreg programul de obligațiuni garantate, fără ca emitentul să aibă obligația obținerii aprobării băncii centrale pentru fiecare emisiune în cadrul unui program. Totodată, proiectul de act normativ reglementează cerințele minime pentru acordarea aprobării, care urmează a fi detaliate în cadrul de reglementare secundar. Aceste cerințe minime vizează: (i) capacitatea emitentului de a asigura respectarea cerințelor legale pentru emiterea de obligațiuni garantate și de a dispune de o situație financiară curentă și de perspectivă, de natură să asigure premisele protejării intereselor investitorilor și ale altor creditori; (ii) capacitatea emitentului de a genera active care pot deveni active de acoperire, inclusiv din perspectiva asigurării finanțărilor necesare; (iii) desemnarea unor membri ai organului de conducere și ai personalului cu funcții-cheie drept responsabili de programul de obligațiuni garantate; (iv) desemnarea structurii organizatorice responsabile de administrarea emisiunii și a portofoliului de acoperire.

♦ Activele eligibile pentru includerea în portofoliul de acoperire

Potrivit cadrului național în vigoare, portofoliile de acoperire sunt formate din active imobiliare și, într-un procentaj de maximum 20%, din alte active financiare. Directiva (UE) 2019/2162 stabilește anumite categorii de active eligibile ce pot forma portofoliul de acoperire, prevăzând posibilitatea statelor membre de a circumstanția, la nivel național, plaja activelor eligibile afectate garantării, cu luarea în considerare a particularităților cadrului național de reglementare existent la nivelul fiecărui stat membru. De asemenea, Directiva (UE) 2019/2162 stabilește această posibilitate și pentru a crea premisele îndeplinirii obiectivului final de asigurare a unui nivel înalt de protecție a investitorilor. Astfel, în proiectul de act normativ se rețin ca active eligibile: i) active eligibile în temeiul art. 129 alin. (1) lit. a), c), d) și f) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 și ii) active de acoperire de calitate ridicată, altele decât cele din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care să garanteze că emitentul deține un drept de creanță și care să fie garantate cu colateral constituit din garanții reale. Totodată, având în vedere cerința privind calitatea ridicată a activelor eligibile, astfel cum aceasta este prevăzută de Directiva (UE) 2019/2162, din proiectul de act normativ a fost eliminată posibilitatea de a include în portofoliu creanțe garantate cu ipoteci asupra terenurilor virane, precum și creanțe asupra imobilelor aflate în construcție.

♦ Instituția administratorului de portofoliu

Reglementările actuale prevăd că rolul administratorului de portofoliu este acela de a prelua sarcinile emitentului care decurg din activitatea de emisiune de obligațiuni garantate, din momentul în care: (i) emitentului i-a fost retrasă aprobarea de a emite obligațiuni garantate, (ii) portofoliul suport nu mai îndeplinește o serie de cerințe legale și nu sunt perspective ca emitentul să asigure îndeplinirea lor sau (iii) emitentul nu își îndeplinește obligațiile de plată către investitori. Administratorul de portofoliu preia astfel sarcinile de administrare ale emitentului, fiind numit de Banca Națională a României.

În plus, în cazul deschiderii procedurii falimentului emitentului, administratorul de portofoliu este numit de către judecătorul sindic, iar pe parcursul procedurii falimentului administratorul are obligația de a coopera și a face schimb de informații cu lichidatorul judiciar.

Reprezentanții MF menționează în Expunerea de motive că aceste prevederi au fost instituite în lipsa unui cadru de reglementare privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit. „Astfel, având în vedere că, pe de o parte, Directiva (UE) 2019/2162 nu reglementează instituția administratorului de portofoliu și nu impune o anumită conduită în ceea ce privește supravegherea obligațiunilor garantate în caz de faliment, și, pe de altă parte, că la nivel național este, în prezent, asigurată transpunerea directivei europene în materia redresării și rezoluției, pentru ca atribuțiile administratorului de portofoliu să nu interfereze în mod nedorit cu competențele autorității de rezoluție a instituțiilor de credit emitente, proiectul de act normativ nu mai reține instituția administratorului de portofoliu. În cazul falimentului, în cadrul proiectului de act normativ se reține faptul că, pentru protecția investitorilor, plata obligațiunilor garantate nu este accelerată automat în cazul deschiderii procedurii falimentului”, precizează inițiatorii.

♦ Etichetarea

Având în vedere faptul că, în prezent, la nivelul UE, obligațiunile garantate sunt emise cu denumiri și etichete naționale ce înregistrează grade diferite de consacrare, pentru a spori atractivitatea obligațiunilor și a facilita evaluarea calității acestora de către investitori, Directiva (UE) 2019/2162 oferă posibilitatea utilizării, de către emitenți, a două „etichete” pentru obligațiunile emise, respectiv „obligațiune garantată europeană” și „obligațiune garantată europeană (premium)”, stabilind diferențiat condițiile prudențiale în care emitenții de obligațiuni garantate pot utiliza cele două etichete.

În acest sens, proiectul de act normativ prevede următoarele:  în cazul în care obligațiunile garantate sunt emise având la bază portofolii de creanțe care respectă toate cerințele stabilite de proiectul de act normativ, acestea pot fi etichetate drept „obligațiune garantată europeană”; în cazul în care obligațiunile garantate sunt emise având la bază portofolii de creanțe care respectă, în plus față de cerințele stabilite de proiectul de act normativ, și cerințele suplimentare, mai stricte, prevăzute la art. 129 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și firmele de investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012, acestea pot fi etichetate drept „obligațiune garantată europeană (premium)”. Eticheta „obligațiune garantată europeană (premium)” certifică investitorilor faptul că obligațiunile garantate îndeplinesc cerințele specifice suplimentare din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, având drept rezultat o calitate superioară celor etichetate drept „obligațiune garantată europeană”, iar investiția în astfel de emisiuni beneficiază de un tratament prudențial preferențial, printr-o cerință de capital mai redusă în raport cu cerințele de capital asociate unei investiții în obligațiuni garantate europene.

♦ Modificarea altor acte legislative

Directiva (UE) 2019/2162 modifică următoarele două directive europene:

E.1. Directiva 2009/65/CE de coordonare a actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), în sensul amendării referinței la noțiunea de obligațiune garantată.

În prezent, potrivit dispozițiilor OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, care transpun dispoziții ale art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE, se prevede posibilitatea depășirii, până la un anumit nivel, a unei anumite limite investiționale aplicabile OPCVM-urilor, în cazul în care acestea investesc în anumite tipuri de obligațiuni care îndeplinesc o serie de cerințe, care, la nivel național, se regăsesc la nivelul Legii nr. 304/2015.

Prin proiectul de lege se are în vedere modificarea corespunzătoare a dispozițiilor OUG nr. 32/2012 în vederea transpunerii modificărilor aduse art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE prin Directiva (UE) 2019/2162, sens în care sunt prevăzute dispoziții potrivit cărora posibilitatea depășirii respectivei limite investiționale pentru OPCVM-uri se aplică atât obligațiunilor care îndeplinesc cerințele stabilite de  Legea nr. 304/2015 privind emisiunile de obligațiuni ipotecare, sau, după caz, obligațiunilor emise înainte de 8 iulie 2022 care îndeplinesc cerințele stabilite de legislația altui stat membru ce transpune prevederile art. 52 alin. (4) din Directiva 2009/65/CE, astfel cum se aplică la data la care au fost emise, cât și în cazul obligațiunilor care se încadrează în definiția obligațiunilor garantate în conformitate cu proiectul de lege ori, după caz, în conformitate cu legislația altui stat membru care transpune prevederile art. 3 pct. 1 din Directiva (UE) 2019/2162/EU .

De asemenea, prin proiectul de act normativ se are în vedere abrogarea unor dispoziții ale OUG nr. 32/2012, care transpuneau dispoziții ale art. 52 alin. (4) din Directiva (UE) 2009/65, abrogate prin Directiva (UE) 2019/2162.

E.2. Directiva 2014/59/UE de instituire a unui cadru pentru redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, în sensul amendării definiției obligațiunii garantate incluse în această directivă.

Având în vedere că transpunerea Directivei 2014/59/UE la nivel național a fost asigurată prin emiterea Legii nr. 312/2015 privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul financiar, proiectul de act normativ cuprinde un articol prin care se modifică Legea nr. 312/2015, în vederea amendării definiției obligațiunii garantate.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending