Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat pe site-ul propriu proiectul de OUG care stabilește cadrul instituțional și financiar general pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), conform prevederilor Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 29 octombrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, informează Agerpres.

Prin proiectul de act normativ se propune aprobarea reglementării, pe de o parte, a cadrului instituțional de coordonare și gestionare a fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, pentru implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și, pe de altă parte, reglementarea mecanismului privind gestionarea financiară a acestor fonduri.

„Lipsa reglementării unitare a cadrului instituțional și financiar general aplicabil fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență generează întârzieri în implementarea acestuia, cu impact asupra gradului de absorbție a fondurilor alocate României. Astfel, stabilirea cadrului instituțional și financiar de gestionare a fondurilor europene în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), pentru perioada 2021 – 2026, precum și asigurarea unui management financiar eficient al fondurilor și al capacității de absorbție reprezintă o situație de urgență ce impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență”, se menționează în Nota de fundamentare a proiectului.

Proiectul, structurat în zece capitole, definește o serie de elemente cheie, precum principalele instituții/organisme cu atribuții în coordonarea/gestionarea PNRR, respectiv Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR, Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, instituțiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței, Agenția Națională de Achiziții Publice, Agenția Națională de Integritate, Departamentul de Luptă Antifraudă, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Parchetul European/Direcția Națională Anticorupție (EPPO/DNA).

De asemenea, stabilește angajamentele juridice ce vor fi încheiate în cadrul PNRR, după semnarea acordului privind contribuția financiară și a acordului de împrumut, respectiv după aprobarea acestuia din urmă prin act normativ, și anume: acorduri de finanțare între MIPE și coordonatorii de reforme/investiții; contracte de finanțare între coordonatorii de reforme/investiții și beneficiari; decizii de finanțare pentru structurile interne ale coordonatorilor de reforme/investiții, care sunt desemnate să implementeze anumite reforme/investiții.

Proiectul mai menționează că mecanismul privind gestionarea financiară a fondurilor europene în cadrul PNRR are la bază principiul planificării bugetare. Astfel, în bugetul de stat, prin bugetele coordonatorilor de reforme, se vor cuprinde sumele reprezentând fonduri europene (alocate prin PNRR), finanțarea publică națională (sumele necesare realizării unor reforme/investiții, care nu beneficiază de alocare în cadrul PNRR, dar sunt necesare atingerii jaloanelor și țintelor) și TVA aferentă acestora, pentru beneficiarii de drept public și sumele reprezentând fonduri europene și TVA nedeductibilă pentru entități de drept privat, iar coordonatorii de reforme/investiții comunică, trimestrial, către MF și MIPE, necesarul de sume pentru reformele/investițiile finanțate în cadrul PNRR.

În primele 15 zile lucrătoare de la finele fiecărui trimestru, Ministerul Finanțelor va primi centralizat solicitările de fonduri, de la coordonatorii de reforme și/sau investiții, pentru toți beneficiarii indiferent de modalitatea de finanțare și subordonare a acestora, în vederea distribuirii sumelor efectiv utilizate în trimestrul anterior aferente asistenței financiare nerambursabile/rambursabile, se mai arată în nota de fundamentare.

Conform sursei citate, sumele aferente împrumutului, disponibile în contul Ministerului Finanțelor deschis în acest scop la Banca Națională a României, se utilizează pe măsura necesităților de finanțare a deficitului bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale, în conformitate cu prevederile OUG nr. 64/2007 privind datoria publică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 109/2008, cu modificările și completările ulterioare, pe baza îndeplinirii jaloanelor și țintelor asociate împrumutului în cadrul PNRR.

Creditele de angajament și creditele bugetare necesare implementării reformelor și/sau investițiilor se stabilesc pe baza acordurilor/contractelor/deciziilor de finanțare încheiate.

Mecanismul de verificare se bazează, pe de o parte, pe verificări realizate ex-ante (achiziții publice – cu sprijinul ANAP, legalitate și regularitate cheltuieli – CFPP și CFPD, ajutor de stat, dublă finanțare) și, pe de altă parte, pe verificări realizate ex-post (verificarea progresului tehnic, verificarea procedurilor de achiziție derulate de beneficiarii privați, verificarea situațiilor de conflict de interese, control).

MIPE este responsabil pentru raportarea către CE a stadiului îndeplinirii jaloanelor și țintelor și este responsabil cu întocmirea și transmiterea declarației de gestiune către CE, pe baza declarațiilor furnizate de coordonatorii de reforme și/sau investiții.

Nota de fundamentare a proiectului de OUG semnalează că măsurile incluse în PNRR au impact macroeconomic, contribuind la redresarea economică și socială și la dezvoltarea pe termen lung a țării ca urmare a crizei COVID-19, prin măsurile de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, crearea de locuri de muncă și a unui mediu de afaceri mai puternic, promovarea competențelor verzi și digitale, creșterea favorabilă incluziunii prin reducerea disparităților, dezvoltarea investițiilor în infrastructura de transport, sănătate, educație și mediul de afaceri.

Impactul macroeconomic al absorbției fondurilor din PNRR a fost calculat prin simularea a trei scenarii ipotetice, respectiv absorbția integrală a granturilor și a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 sau utilizarea a 25% din împrumuturi în 2021-2024 și 75% în 2025-2026), absorbția integrală a granturilor și parțială a împrumuturilor (utilizarea graduală a granturilor în perioada 2021-2026 și utilizarea graduală a aproximativ 33% din împrumuturi în perioada 2022-2026) și absorbția integrală a granturilor fără accesarea împrumuturilor. În toate cele trei scenarii s-a luat în calcul o împărțire a cheltuielilor de capital și a celor curente într-o proporție aproximativă de 3:1.

În perioada de implementare a PNRR se așteaptă un impact pozitiv asupra indicatorilor macroeconomici, generând o creștere economică suplimentară semnificativă pe tot intervalul, față de scenariul de bază fără PNRR (dar cu alte fonduri europene), în toate cele trei scenarii analizate.

Ținând cont de primul scenariu (grad de absorbție 100%, atât pentru granturi, cât și pentru împrumuturi), în prima parte a intervalului (anii 2021-2022) impactul exprimat în PIB real este mai puțin pronunțat, întrucât alocarea fondurilor este mai slabă, iar cel mai pronunțat impact asupra creșterii economice (ce se reflectă în PIB real) se înregistrează în anul 2025 (+1,4 puncte procentuale), pe măsură ce alocarea fondurilor se mărește gradual.

În cel de al doilea scenariu, care propune doar utilizarea granturilor, fără ca statul să apeleze la împrumuturile aferente Mecanismului de Redresare și Reziliență, creșterea economică exprimată în PIB real este de 4,3 puncte procentuale pe tot intervalul. Impactul anual cel mai ridicat este în 2023, iar în cel de al treilea scenariu se înregistrează o creștere a PIB de 3,4 puncte procentuale pe tot intervalul, sugerând că și la un nivel mai redus impactul economic al împrumuturilor din PNRR rămâne semnificativ.

În primul scenariu, diferențialul aferent consumului final va oscila între 0,4 și 0,9 puncte procentuale în perioada de referință 2022-2026. De asemenea, formarea brută de capital fix va înregistra o creștere exponențială ca urmare a fondurilor semnificative alocate, cu un diferențial ce ajunge până la 5,2 puncte procentuale în 2025. Ca urmare a activităților economice suplimentare generate de PNRR, se estimează un impact pozitiv și asupra principalilor indicatori care caracterizează piața forței de muncă, respectiv populația ocupată, numărul de salariați și rata șomajului, toate determinate conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii (BIM). Dacă în scenariul fără PNRR populația ocupată s-ar majora în intervalul 2021-2026 cu 169.200 persoane, în varianta cu PNRR acest surplus de locuri de muncă ajunge la 290.000 persoane.

„Datorită investițiilor și reformelor din PNRR, pe lângă recuperarea post-pandemie mai rapidă se va genera suplimentar un număr de circa 127 mii locuri de muncă în intervalul 2021-2026. Rata șomajului va scădea de la 4,8% în 2021 la aproximativ 2,8% în 2026, sub rata estimată în scenariul fără PNRR, respectiv 3%. Efectul asupra pieței muncii va fi pozitiv și în scenariile 2 și 3”, se subliniază în Nota de fundamentare.

Cel mai mare impact al reformelor și investițiilor PNRR asupra PIB este preconizat pentru anii 2025 și 2026. Astfel, reformele și investițiile aferente priorității Transport Sustenabil vor contribui în anii 2025 și 2026 cu aproximativ 1,2% și respectiv 1,3%, urmate de România Educată cu 0,6% și 0,7%, de prioritatea Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare aferente cu aproximativ 0,4% și de Sistemul de management al apei care va contribui cu circa 0,3%.