Rețele sociale

ECONOMIE

Modificarea unor reglementări privind privind evidența, domiciliul și reședința

Radio CECCAR FM

Se au în vedere, între altele, modificarea valabilității cărților de identitate pentru anumite categorii de persoane, precum și eliminarea informațiilor privind locul nașterii titularului înscrise pe actele de identitate

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) propune, printr-un proiect de OUG lansat în dezbatere publică, modificarea unor reglementări privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români. Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul, că scopul actului normativ – care va modifica și completa OUG nr. 97/2005 – este „corelarea legislației interne cu legislația europeană, precum și instituirea de reglementări care să asigure atât cadrul instituțional necesar, cât și posibilitatea implementării unor soluții optime pentru înlăturarea consecințelor negative legate de imposibilitatea atingerii scopului pentru care Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) a fost constituit și de alimentarea cu date care nu corespund realității a sistemelor informatice ale instituțiilor și autorităților publice, generate de fenomenul înregistrat cu privire la stabilirea sau schimbarea domiciliului și/sau a reședinței de către cetățenii români fără intenția de a avea locuința principală la adresa declarată, astfel cum prevăd dispozițiile legale în vigoare”.

Printre altele, reglementările propuse vizează următoarele:

♦ clarificarea unor aspecte cu privire la documentul de identitate ce poate fi eliberat minorilor sub 14 ani, respectiv cartea electronică de identitate; cartea de identitate simplă nu este un document de călătorie, potrivit dispozițiilor Regulamentului (U.E.) 2019/1157;

♦ clarificarea competențelor privind soluționarea cererilor de eliberare a actelor de identitate și/sau înscriere a mențiunii privind stabilirea reședinței;

♦ crearea premiselor interconectării mai multor sisteme informatice în scopul simplificării interacțiunii cetățeanului cu autoritățile publice în contextul modernizării serviciilor în administrație publică, atât prin obținerea unor informații interinstituțional, cât și prin utilizarea de cereri în format electronic;

♦ corelarea cu art. 4 și 5 din Regulamentul (U.E.) 2019/1157 cu privire la termenul de scoatere din circulație a cărților de identitate care nu îndeplinesc standardele minime de securitate;

♦ introducerea unor norme cu privire la categoriile de vârstă care sunt exonerate de obligația de a se supune amprentării digitale potrivit art.3 din Regulamentul (U.E.) 2019/1157;

♦ eliminarea informațiilor privind locul nașterii titularului înscrise pe actele de identitate pentru respectarea dimensiunilor impuse de regulile stabilite în standardul ICAO;

♦ corelarea prevederilor privind prelevarea imaginilor impresiunilor papilare cu Regulamentul (UE) 2019/1157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familieai acestora care își exercită dreptul la libera circulație;

♦ reglementarea unor norme ce vizează acuratețea datelor din RNEP prin asocierea mențiunii ,,încetat valabilitate domiciliu” persoanelor care nu îndeplinesc condițiile stabilite de Codul Civil cu privire la realitatea aspectelor declarate privind domiciliul;

♦ eliminarea situațiilor în care un număr mare de persoane își stabilesc, în mod fictiv, domiciliul la o adresă prin limitarea stabilirii domiciliului în situația în care în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa declarată;

♦ abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de a efectua/solicita verificări în teren, pentru a stabili dacă solicitantul locuiește în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului;

♦ abilitarea personalului serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor de a anula actul de identitate în care este înscrisă mențiunea privind domiciliul ce nu corespunde realității și actualizarea RNEP cu mențiunea corerspunzătoare. În acest sens – precizează inițiatorii proiectului – este necesară reglementarea unei proceduri care să stabilească un mecanism prin care instituțiile abilitate să realizeze verificări la fața locului și, în măsura în care se constată că persoana nu locuiește sau nu mai locuiește la adresă, să se dispună înregistrarea domiciliului în evidența pasivă, context în care acesta va figura doar în instoricul persoanei;

♦ valabilitatea mențiunii privind domiciliul pe perioada cât persoana locuiește în mod efectiv la adresa declarată ca locuință principală, cu excepția cazului în care aceasta locuiește efectiv la adresa declarată ca reședință;

♦ eliminarea normelor referitoare la Formularele-tip utilizate de serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor și completate olograf de solicitanții actelor de identitate, după intrarea în vigoare a normelor privind generarea electronică a cererilor de referință.

Astfel, potrivit proiectului, cartea de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani; b) cu valabilitate de 7 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani; c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 25 de ani; d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 55 de ani. Până la asigurarea infrastructurii tehnice necesare punerii în circulație a cărții electronice de identitate, cartea de identitate se eliberează cu valabilitatea prevăzută de dispozițiile alin. (1) dar nu mai mult de data de 3.08.2031. De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cartea de identitate simplă și cartea electronică de identitate se eliberează: a) cu valabilitate de 3 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani; b) cu valabilitate de 5 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani; c) cu valabilitate de 10 ani, după împlinirea vârstei de 18 ani; d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 70 de ani, pentru cartea de identitate simplă.

De la data realizării condițiilor tehnice pentru eliberarea cărții electronice de identitate, cetățenii români pot opta pentru eliberarea: a) unei cărți electronice de identitate; b) unei cărți de identitate simple.

Până la împlinirea vârstei de 14 ani, cartea electronică de identitate, solicitată în condițiile art. 121, se eliberează astfel: a) pentru minorii cu vârsta de la 0 până la 12 ani fără imaginile impresiunilor papilare; b) începând cu vârsta de 12 ani, minorilor li se eliberează cărți electronice de identitate cu imaginile impresiunilor papilare.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending