Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune noi reglementări privind venitul minim de incluziune

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) propune modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, potrivit unui proiect de OUG publicat în transparență decizională. Inițiatorii precizează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că unul dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vizează implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI).

Obiectivul acestei reforme este de a îmbunătăți asistența socială și de a reduce sărăcia în rândul persoanelor celor mai vulnerabile. Reforma va fi realizată prin actualizarea legislației în domeniul beneficiilor sociale prin asigurarea de sprijin real și adecvat familiilor vulnerabile, în condiții de sustenabilitate bugetară, corelat cu măsurile de stimulare a ocupării forței de muncă. Potrivit MMSS, accentul va fi pus pe trecerea de la statutul de beneficiar de asistență socială la participant activ pe piața muncii, urmărind corelarea cu măsurile de activare și creștere a nivelului de educație. „Suplimentar se va urmări reducerea sarcinii administrative atât la nivelul autorităților publice locale, cât și la cel al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială prin dezvoltarea platformei digitale care sprijină această reformă prin digitalizarea tuturor serviciilor de acordare a beneficiilor de asistență socială”, se menționeaxă în document.

Pentru modificarea Legii nr.196/2016, în cadrul asistenței tehnice din PNRR, MMSS a beneficiat de consultanță din partea Băncii Mondiale. Potrivit Notei de fundamentare a proiectului de OUG, pentru atingerea țintelor asumate prin PNRR, modificarea și completarea Legii nr.196/2016, principalele recomandări rezultate – pe lângă actualizarea reglementărilor cu modificările legislative pentru beneficiile similare componente ale venitului minim de incluziune – se referă la adoptarea unor măsuri suplimentare care:  să permită acoperirea unui număr mai mare de persoane/familii aflate în risc de sărăcie și excluziune socială prin: ajustarea condiționalităților care pot limita admiterea în program a persoanelor vulnerabile; aplicarea de deduceri pe venitul total al familiei luat în calcul pentru acordarea dreptului; facilitarea accesului la beneficiile de asistență socială, precum și la toate măsurile complementare de suport prevăzute de lege; ▪ să contribuie la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială a persoanelor/familiilor vulnerabile prin instituirea și acordarea unu pachet integrat de măsuri din domeniul ocupării, serviciilor sociale, educației, sănătății și locuirii; ▪ să promoveze participarea pe piața muncii a persoanelor din categoriile vulnerabile atât prin facilitarea accesului la programele de măsuri active din domeniul ocupării, cât și prin creșterea calității și eficacității acestor programe care ar trebui să fie flexibile și adaptate la profilul și nevoile fiecărei persoane; ▪ să asigure oportunități egale pentru copiii din familiile vulnerabile, în scopul întăririi participării și menținerii acestora în sistemul de educație, prin facilitarea înmatriculării copiilor în sistemul de învățământ, precum și a accesului la programele de sprijin, financiar sau în natură, din domeniul educației cum sunt: burse, pachet de rechizite școlare, sprijin financiar prin programul „Bani de liceu”, programe de tip „Școală după Școală”, „A Doua Șansă”, „Masa caldă”; ▪ să reducă birocrația și costurile de administrare a programului prin simplificarea procedurilor privind solicitarea, stabilirea și acordarea dreptului și implementarea Sistemului Național Informatic de Asistență Socială.

Reglementările propuse prin proiectul de act normativ au în vedere următoarele:

♦ Constituirea venitului minim de incluziune (VMI) din două componente, respectiv prin consolidarea doar a venitului minim garantat și a alocației pentru susținerea familiei în acord cu scopul VMI prevăzut la art.3 alin.(1) din lege: „Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația prevăzută la art. 1 alin. (2), precum și pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor și stimularea participării acestora în sistemul de educație”;

♦ Eliminarea raportării la indicatorul social de referință (ISR). Textul actual al Legii nr.196/2016 raportează nivelul de venituri și cuantumul beneficiilor atât la valoarea ISR, cât și la o valoare nominală exprimată în lei. Această dublă referință face dificilă interpretarea corectă a textului normativ și având în vedere că nu toate beneficiile de asistență socială acordate sunt raportate la acesta, pentru claritatea reglementării este indicat să existe un singur mod de exprimare a valorii, respectiv menținerea numai a valorilor nominale exprimate în lei;

♦ Completarea prevederilor legii cu alte categorii de venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete ale familiei/persoanei singure, respectiv sumele acordate pentru activitatea prestatorului casnic în condițiile Legii nr.111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic;

♦ Admiterea în program a persoanelor vârstnice fără venituri și fără susținători legali care sunt îngrijite, pe perioadă nedeterminată, în centre rezidențiale. Introducerea acestei reglementări asigură accesul acestora la servicii medicale adecvate, fiind asigurate, conform legii, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuției și contribuie totodată la creșterea stimei de sine în condițiile în care pot deține un minimum de resurse financiare pentru nevoile proprii;

♦ Actualizarea nivelurilor de venituri și a cuantumurilor componentelor acordate: · majorarea nivelului maxim al venitului minim de incluziune de la 260 lei/adult echivalent la 275 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor de incluziune (actualul ajutor social) și de la 300 lei/adult echivalent la 400 lei/adult echivalent în cazul persoanelor vârstnice, respectiv de la 600 lei/adult echivalent la 700 lei/adult echivalent în cazul componentei de ajutor pentru familia cu copii (actuala alocație pentru susținerea familiei); · majorarea nivelului veniturilor din muncă deductibile din venitul total al familiei de la maximum 400 lei la 500 lei;

♦ Conectarea beneficiarilor de venit minim de incluziune la sistemul de servicii sociale: · partajarea atribuțiilor personalului de la nivelul serviciului public de asistență socială (SPAS) pe cele două mari categorii de măsuri de asistență socială, respectiv beneficii și servicii sociale; · înregistrarea, din oficiu, a solicitanților/beneficiarilor de venit minim de incluziune ca solicitanți de servicii sociale; · obligativitatea realizării evaluării inițiale a nevoilor persoanei/familiei și a elaborării planului de intervenție; · facilitarea activității de evaluare și verificare în teren, prin introducerea unui formular standardizat – fișa unică de evaluare – care conține o secțiune destinată verificării datelor/informațiilor privind veniturile și bunurile persoanei/familiei și alte criterii de eligibilitate privind acordarea VMI și o secțiune destinată evaluării nevoilor individuale, riscurilor și situațiilor de dificultate în care se pot afla persoanele/familiile vulnerabile, inclusiv beneficiarii de VMI; · creșterea responsabilității autorităților administrației publice locale față de persoanele aflate în risc de sărăcie, prin includerea beneficiarilor venitului minim de incluziune, ca o categorie prioritară de populație, în planurile comunitare de acțiune privind persoanele în risc de sărăcie, precum și în planurile anuale de acțiune în baza cărora se elaborează strategia județeană de dezvoltare a serviciilor sociale; · clarificarea atribuțiilor personalului angajat în cadrul SPAS care are responsabilități, conform fișei postului, în domeniul serviciilor sociale;

♦ Introducerea condiționalităților prevăzute în prezent pentru ajutorul social acordat în baza Legii nr.416/2001, respectiv urmarea, la recomandarea serviciilor publice de ocupare, a programelor educaționale destinate adulților;

♦ Introducerea stimulentului financiar prevăzut de Legea nr.416/2001, respectiv prelungirea acordării cu 6 luni a venitului minim de incluziune dacă cel puțin o persoană aptă de muncă se angajează cu contract de muncă pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni;

♦ Înregistrarea, din oficiu, a solicitanților de venit minim de incluziune ca solicitanți și de servicii sociale, realizând astfel legătura dintre cele două componente de bază a sistemului de asistență socială;

♦ Introducerea procesului de evaluare inițială pentru determinarea vulnerabilităților și nevoilor persoanelor/membrilor familiei și întocmirea de către serviciul public de asistență socială a planului de intervenție care să cuprindă atât beneficiile de asistență socială, cât și serviciile sociale adecvate situației înregistrate;

♦ Asigurarea activării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune prin aplicarea acelorași proceduri ca și în cazul șomerilor de lungă durată, prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, respectiv planul de mediere, acordul de integrare în muncă și contractul de solidaritate;

♦ Înregistrarea electronică la agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a persoanei apte de muncă și a membrilor apți de muncă din familia solicitantului componentei venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune de către personalul serviciului public de asistență socială, urmând ca persoanele să se prezinte la serviciul public de ocupare la solicitarea acestuia.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending