Rețele sociale

ECONOMIE

CE propune o intervenție de urgență pe piață pentru a reduce facturile la energie

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a propus o intervenție de urgență pe piețele europene ale energiei pentru a face față recentelor creșteri dramatice ale prețurilor, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat.

„UE se confruntă cu efectele unei neconcordanțe grave între cererea și oferta de energie, în mare parte din cauza utilizării continue ca armă a resurselor energetice de către Rusia. Pentru a reduce presiunea sporită pe care această situație o exercită asupra gospodăriilor și întreprinderilor europene, Comisia face acum un pas înainte în abordarea acestei probleme, propunând măsuri excepționale de reducere a cererii de energie electrică, care vor contribui la reducerea costului energiei electrice pentru consumatori, precum și măsuri de redistribuire a excedentului de venituri din sectorul energetic către consumatorii finali. Acest lucru este urmarea măsurilor convenite anterior privind umplerea instalațiilor de stocare a gazelor și reducerea cererii de gaze naturale în vederea pregătirii pentru iarna următoare. De asemenea, Comisia își continuă activitatea de îmbunătățire a lichidității pentru operatorii de pe piață, de reducere a prețului gazelor naturale și de reformare a organizării pieței energiei electrice pe termen lung”, se menționează în comunicat. 

Primul răspuns pentru a face față prețurilor ridicate este reducerea cererii. Acest lucru poate avea un impact asupra prețurilor energiei electrice și poate avea un efect global de calmare a tensiunilor de pe piață. Pentru a viza cele mai scumpe ore de consum al energiei electrice, atunci când producția energiei electrice pe bază de gaze naturale are un impact semnificativ asupra prețului, CE propune obligația de a reduce consumul de energie electrică cu cel puțin 5% în timpul orelor de vârf selectate. Statele membre vor trebui să identifice 10% din totalul de ore, care au cel mai mare preț preconizat, și să reducă cererea în timpul acestor ore de vârf.Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să urmărească reducerea cererii globale de energie electrică cu cel puțin 10% până la 31 martie 2023. Acestea pot alege măsurile adecvate pentru a realiza această reducere a cererii, care pot include compensații financiare. „Reducerea cererii în perioadele de vârf ar duce la o reducere a consumului de gaze cu 1,2 miliarde de metri cubi în timpul iernii. Creșterea eficienței energetice este, de asemenea, o parte esențială a îndeplinirii angajamentelor UE în materie de climă din cadrul Pactului verde european”, precizează CE.

Comisia propune, de asemenea, un plafon temporar al veniturilor pentru producătorii de energie electrică „inframarginali”, și anume cei care utilizează tehnologii cu costuri mai mici, cum ar fi sursele regenerabile de energie, energia nucleară și lignitul, care furnizează energie electrică în rețea la un cost mai mic decât nivelul prețului stabilit de producătorii „marginali” mai scumpi. Acești producători inframarginali au realizat venituri excepționale, cu costuri de funcționare relativ stabile, deoarece centralele electrice pe bază de gaze naturale costisitoare au determinat creșterea prețului angro al energiei electrice pe care îl practică. Comisia propune stabilirea plafonului veniturilor inframarginale la 180 euro/MWh. Acest lucru va permite producătorilor să își acopere costurile de investiții și de funcționare fără a afecta investițiile în noi capacități, în conformitate cu obiectivele UE privind energia și clima pentru 2030 și 2050. Veniturile care depășesc plafonul vor fi colectate de guvernele statelor membre și utilizate pentru a-i ajuta pe consumatorii de energie să își reducă facturile.Statele membre care comercializează energie electrică sunt încurajate, în spiritul solidarității, să încheie acorduri bilaterale pentru a partaja o parte din veniturile inframarginale colectate de statul producător în beneficiul utilizatorilor finali din statul membru cu o producție scăzută de energie electrică. Astfel de acorduri trebuie să fie încheiate înainte de 1 decembrie 2022 în cazul în care importurile nete de energie electrică ale unui stat membru dintr-o țară vecină sunt de cel puțin 100%.

În al treilea rând, CE propune o contribuție de solidaritate temporară din profiturile excedentare generate de activitățile din sectoarele petrolier, al gazelor naturale și al rafinăriilor care nu sunt acoperite de plafonul veniturilor inframarginale. Această contribuție limitată în timp ar menține stimulentele pentru investiții pentru tranziția verde. Aceasta ar urma să fie colectată de statele membre pentru profiturile din 2022 care sunt peste o creștere de 20% față de profiturile medii din ultimii trei ani. Veniturile ar urma să fie colectate de statele membre și redirecționate către consumatorii de energie, în special către gospodăriile vulnerabile, întreprinderile grav afectate și industriile mari consumatoare de energie. De asemenea, statele membre pot finanța proiecte transfrontaliere în conformitate cu obiectivele planului REPowerEU sau pot utiliza o parte din venituri pentru finanțarea comună a măsurilor de protejare a ocupării forței de muncă sau de promovare a investițiilor în sursele regenerabile de energie și în eficiența energetică.

Într-o nouă intervenție privind normele pieței energiei electrice, Comisia propune, de asemenea, extinderea „Setului de instrumente privind prețurile la energie” disponibil pentru a ajuta consumatorii. Propunerile ar permite pentru prima dată prețuri ale energiei electrice mai mici decât costurile reglementate și ar extinde prețurile reglementate pentru a include și întreprinderile mici și mijlocii.

CE va continua, de asemenea, să caute alte căi pentru a reduce prețurile pentru consumatorii și industria europeană și pentru a reduce presiunea de pe piață. Comisia își va aprofunda discuțiile cu statele membre cu privire la cele mai bune modalități de reducere a prețurilor gazelor naturale, analizând, de asemenea, diferite idei cu privire la plafonările prețurilor și un rol sporit al Platformei energetice a UE în facilitarea acordurilor privind prețurile mai mici cu furnizorii prin achiziții comune voluntare. De asemenea, Comisia își va continua activitatea în ceea ce privește instrumentele de îmbunătățire a lichidității pe piața utilităților energetice și va revizui cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat pentru a se asigura că acesta continuă să permită statelor membre să ofere un sprijin necesar și proporțional economiei, asigurând, în același timp, condiții de concurență echitabile. În cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 9 septembrie, miniștrii energiei din statele membre au aprobat lucrările în curs ale Comisiei în aceste domenii.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending