Rețele sociale

ECONOMIE

Noi norme UE de securitate cibernetică pentru produse hardware și software mai sigure

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a prezentat o propunere de act legislativ privind reziliența cibernetică prin care urmărește să protejeze consumatorii și întreprinderile împotriva produselor cu caracteristici de securitate necorespunzătoare, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Această legislație, prima de acest tip de la nivelul UE, introduce cerințe obligatorii de securitate cibernetică pentru produsele care au componente digitale, pe parcursul întregului ciclu de viață al acestora”, se menționează în comunicat.

Actul legislativ, care a fost anunțat de președinta Ursula von der Leyen în septembrie 2021 în discursul privind starea Uniunii Europene și se bazează pe Strategia de securitate cibernetică a UE din 2020 și pe Strategia UE privind o uniune a securității din 2020, va oferi asigurarea că produsele digitale, cum ar fi produsele și software-urile cu sau fără fir, sunt mai securizate pentru consumatorii din întreaga UE: actul legislativ prevede că fabricanții vor avea obligații mai stricte în materie de responsabilitate, aceștia trebuind să furnizeze sprijin în materie de securitate și actualizări de software pentru a aborda vulnerabilitățile identificate, și, în plus, le va permite consumatorilor să dispună de suficiente informații cu privire la securitatea cibernetică a produselor pe care le cumpără și le utilizează.

Potrivit datelor CE, la fiecare 11 secunde, undeva în lume, o organizație este ținta atacurilor de tip ransomware; se estimează că, la nivel mondial, costul anual al criminalității informatice s-a ridicat la 5,5 mii de miliarde euro în 2021 (conform raportului Centrului Comun de Cercetare (2020): „Securitatea cibernetică – ancora noastră digitală, o perspectivă europeană”). În aceste condiții – spun reprezentanții CE – este mai important ca niciodată să se asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică și să se reducă vulnerabilitățile produselor digitale, care constituie una dintre principalele căi prin care pot reuși atacurile. Avem din ce în ce mai multe produse inteligente și conectate, iar un incident de securitate cibernetică care afectează un produs are un posibil impact asupra întregului lanț de aprovizionare, putând duce la perturbări grave ale activităților economice și sociale de pe piața internă, submina securitatea sau chiar pune în pericol vieți omenești.

Noile măsuri propuse se bazează pe noul cadru legislativ pentru legislația UE privind produsele și vor stabili: (a) norme privind introducerea pe piață a produselor cu componente digitale, menite să asigure securitatea cibernetică a acestor produse; (b) cerințe esențiale pentru proiectarea, dezvoltarea și fabricarea produselor cu componente digitale și obligații pentru operatorii economici în ceea ce privește aceste produse; (c) cerințe esențiale pentru procesele de gestionare a vulnerabilităților introduse de producători pentru a asigura securitatea cibernetică a produselor cu componente digitale pe parcursul întregului ciclu de viață, precum și obligații pentru operatorii economici în legătură cu aceste procese. Producătorii vor trebui, de asemenea, să raporteze vulnerabilitățile exploatate în mod activ și incidentele; (d) norme privind monitorizarea pieței și asigurarea respectării normelor.

Noile norme vor reechilibra situația în ceea ce privește responsabilitatea, în sensul că aceasta va trebui să fie asumată într-o mai mare măsură de către producători. Aceștia vor trebui să asigure conformitatea cu cerințele de securitate a produselor cu componente digitale care sunt puse la dispoziție pe piața UE. Astfel, aceste norme vor fi benefice pentru consumatori și cetățeni, precum și pentru întreprinderile care utilizează produse digitale, deoarece vor crește transparența proprietăților de securitate și vor promova încrederea în produsele cu componente digitale și vor asigura o mai bună protecție a drepturilor lor fundamentale, cum ar fi protecția vieții private și a datelor.

„Și în alte țări din întreaga lume legiuitorii au în vedere abordarea acestor aspecte, fiind astfel probabil ca Actul legislativ privind reziliența cibernetică să devină un reper internațional, dincolo de piața internă a UE. Standardele UE bazate pe Actul legislativ privind reziliența cibernetică vor facilita punerea sa în aplicare și vor constitui un avantaj pentru industria securității cibernetice a UE pe piețele mondiale”, precizează CE.

Propunerea de regulament se va aplica tuturor produselor care sunt conectate direct sau indirect la un alt dispozitiv sau la o rețea. Se prevăd o serie de excepții pentru produsele cărora li se aplică deja cerințe de securitate cibernetică stabilite în normele UE existente, de exemplu în ceea ce privește dispozitivele medicale, aviația sau automobilele.

Parlamentul European și Consiliul UE vor examina, în perioada următoare, proiectul de act legislativ privind reziliența cibernetică. Odată ce acesta va fi adoptat, operatorii economici și statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a se adapta la noile cerințe. De la această regulă va face excepție obligația de raportare care le va reveni producătorilor pentru vulnerabilitățile exploatate în mod activ și pentru incidente, care ar urma să se aplice deja la un an de la data intrării în vigoare, deoarece această obligație necesită mai puține ajustări organizaționale decât celelalte obligații noi. Comisia va revizui periodic Actul european privind reziliența cibernetică și va prezenta un raport cu privire la funcționarea acestuia.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending