Rețele sociale

ECONOMIE

MIPE: Apeluri de peste 500 de milioane de euro deschise pentru mediul de afaceri

Radio CECCAR FM

Peste 1.900 de proiecte au fost depuse pentru Măsura 4.1.1 BIS, prin care a IMM-urile din industria alimentară și a construcțiilor primesc granturi de investiții pentru retehnologizare în valoare de 300 milioane euro, iar alte apeluri în valoare totală de 500 de milioane de euro, pentru eficiență energetică, sunt deschise pentru mediul de afaceri, a anunțat, marți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE).

„MIPE continuă să înregistreze progrese în implementarea pachetului de măsuri în valoare de 1,5 miliarde de euro inițiat pentru sprijinirea mediului de afaceri. Acest pachet vine ca răspuns la crizele simultane cu care se confruntă România post-pandemică, respectiv liberalizarea prețului la energie, creșterea prețului carburanților și criza generată de invazia Federației Ruse asupra Ucrainei, cu impact major asupra sectorului antreprenorial, unul dintre cele mai importante sectoare pentru competitivitatea și prosperitatea țării”, se arată într-un comunicat al ministerului.

La 31 octombrie s-a închis apelul de proiecte pentru Măsura 4.1.1 BIS, iar în decurs de o săptămână au aplicat 1.906 de potențiali beneficiari.

Potrivit Autorității de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, cele 1.906 de proiecte încărcate, în valoare totală de 666.700.639,68 euro, sunt distribuite în cadrul apelurilor astfel: 458 de proiecte în cadrul apelului aferent Acțiunii 4.1.1 BIS Investiții în retehnologizare în domeniul alimentar, în valoare de 134.930.014,96 euro; 1448 de proiecte în cadrul apelului aferent Acțiunii 4.1.1 BIS – Investiții în retehnologizare în domeniul construcțiilor, în valoare de 531.770.624,71 euro.

Contractele de finanțare urmează să fie semnate cu clauza suspensivă începând de la finalul lunii în curs.

„Spuneam recent că niciodată nu am avut probleme, să nu ne realizăm ținta de absorbție atunci când a fost vorba despre mediul de afaceri, când companiile au fost implicate în apelurile de proiecte și a trebuit să implementeze proiectele. Ei bine, deși cunoșteam acest potențial, tot am fost surprins de interesul acordat pentru Măsura 411 BIS, unde s-au depus peste 1.900 de proiecte. Această atitudine proactivă este principala noastră resursă prin care ne putem consolida o poziție competitivă la nivel european. Mai avem în această perioadă apeluri deschise în valoare totală de 500 de milioane de euro, în cadrul pachetului de 1,5 miliarde pregătit din Politica de Coeziune 2014-2020. Separat, suntem pe ultima sută de metri cu pregătirea apelului pentru digitalizarea IMM-urilor, unde avem o alocare de 350 de milioane de euro prin PNRR. Ne-am angajat să susținem mediul de afaceri și să oferim predictibilitate și cred că, prin toate aceste măsuri pe care le implementăm, reușim să oferim acea dinamizare de care antreprenorii aveau nevoie”, a transmis ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.

Potrivit sursei citate, măsurile de 1,5 miliarde de euro sunt construite astfel: 400 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 pentru investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență; 300 de milioane euro prin Măsura 4.1.1 BIS pentru investiții în retehnologizare acordate IMM-urilor din domeniul industriei alimentare și al construcțiilor; 500 de milioane euro sub formă de granturi destinate eficienței energetice; 300 de milioane de euro prin Măsura 4.1.2, sprijin pentru sectorul agroalimentar sub formă de microgranturi și granturi pentru capital de lucru.

În ceea ce privește măsura de de 500 milioane euro pentru eficiența energetică la nivelul IMM-urilor și întreprinderilor mari, granturile au valoarea minimă de 50.000 euro și respectiv valoarea maximă de 500.000 euro, cu excepția celor acordate în baza schemei de minimis, unde valoarea maximă este de 200.000 euro. Bugetul alocat se defalcă la nivelul fiecărui apel de proiecte, respectiv la nivelul fiecărei scheme de ajutor de stat/de minimis. Apelurile de proiecte au fost lansate în prima parte a lunii octombrie, și ulterior prelungite, precizează MIPE.

Astfel, prima schemă de ajutor de stat vizează sprijinirea IMM-urilor și a întreprinderilor mari în implementarea unor măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice a clădirilor industriale și construcțiilor anexe și a clădirilor pentru prestări servicii și construcții anexe la nivelul întreprinderilor și area alocată o sumă de 200 milioane de euro, iar termenul de depunere este până la 9 noiembrie 2022, ora 17.00.

De asemenea, schema de stat pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile pentru consum propriu la nivelul întreprinderilor, în valoare de 200 de milioane de euro, are termenul de depunere până la 15 noiembrie 2022, ora 17.00, iar schemă de ajutor de minimis pentru eficiență energetică la nivelul întreprinderilor, cu fonduri de 100 de milioane de euro, are termenul limită 10 noiembrie 2022, ora 17.00.

Potrivit MIPE, măsura 4.1.1, reglementată prin OUG nr. 82/2022, este o altă formă de sprijin pe care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a lansat-o în această perioadă. Proiectele aferente Măsurii 4.1.1, care are o alocare de 400 de milioane de euro, vor finanța investiții destinate retehnologizării, în vederea refacerii capacității de reziliență.

„Timp de o săptămână, cât a fost deschis apelul, s-au înscris 1.844 companii (1802 eligibile), în valoare totală de 612 milioane euro, pentru schema de ajutor de stat; 674 companii (639 eligibile), în valoare totală de 109 milioane euro, pentru schema de ajutor de minimis. La 17 octombrie a început oficial semnarea contractelor”, subliniază MIPE.

Separat de acestea, MIPE finanțează acordarea de microgranturi și granturi pentru capital de lucru pentru sectorul agroalimentar prin Programul Operațional Competitivitate (POC), în valoare de 300 de milioane de euro. Pentru această măsură, adoptată prin OUG 61/2022, care face parte din pachetul „Sprijin pentru România”, au semnat deja contractele de finanțare și a început efectuarea plăților. Pentru acordarea acestui sprijin, este pregătită o schemă de ajutor de stat, cu două măsuri: microgranturi și granturi pentru capital de lucru.

În ceea ce privește microgranturile, din cei 10.000 de aplicanți calificați, s-au semnat 9.888 contracte de acordare a ajutorului de stat în sumă totală de 49.440.000 euro, a cărei plată a fost efectuată la 10 august. Diferența este reprezentată de contracte nesemnate de beneficiari (netransmiterea acestora, renunțarea la ajutorului de stat, transmiterea acestora după termenul-limită).

Pentru granturile privind capital de lucru, din totalul aplicanților înscriși în cadrul program, respectiv 10.961 de societăți cu activitate în domeniul agroalimentar, s-au semnat 3.473 de contracte de finanțare în sumă totală de aproximativ 249.500.000 euro.

Vineri, 28 octombrie, primii 1.557 beneficiari au primit autorizări de plată, urmând ca zilele acestea să fie transmise către toți beneficiarii, a mai transmis Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending