ECONOMIE
MF propune completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale
Ministerul Finanțelor (MF) a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru completarea Legii nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, demers care are la bază Scrisoarea de punere în întârziere emisă de Comisia Europeană în Cauza 2021/2229 – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligaților de stat membru având ca obiect transpunerea incorectă a Directivei (UE) 2017/1371 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal .
Inițiatorii proiectului menționează, în Expunerea de motive a actului normativ, că Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, instrument unional relevant la nivel european, în special în contextul operaționalizării recente a Parchetului European (EPPO), a avut termen de transpunere data de 6 iulie 2019, autoritățile române notificând transpunerea completă a acesteia. În data de 2 decembrie 2021, a fost declanșată de către Comisia Europeană o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru având ca obiect transpunerea incorectă a Directivei (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (cauza 2021/2229) față de o serie de state (Croația, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, România și Spania). Potrivit Scrisorii de punere în întârziere, autoritățile române au fost invitate ca, în termen de două luni de data primirii scrisorii de punere în întârziere, să comunice observații cu privire la modul în care au fost transpuse în legislația română unele prevederi din Directiva (UE) 2017/1371 privind infracțiunile, respectiv aplicarea legii penale în spațiu, care au fost apreciate ca nefiind transpuse în mod adecvat. Prin raportare la competențele legale ale Ministerului Finanțelor, numai o parte din criticile formulate fac obiectul noului proiect de Lege elaborat de MF, iar acestea vizează transpunerea următoarelor dispoziții din Directiva (UE) 2017/1371:
„Articolul 3 Frauda care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii
(2) În sensul prezentei directive, sunt considerate fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii următoarele: (…)
(d) în ceea ce privește veniturile obținute din propriile resurse de TVA, orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier în ceea ce privește: (…)
(ii) nedivulgarea de informații privind TVA, încălcându-se astfel o obligație specifică, având același efect; sau
(iii) prezentarea unor declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA.”
În Expunerea de motive se menționează că prevederile art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(ii) din directivă au fost considerate transpuse prin raportare la prevederile art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, cu modificările și completările ulterioare. Cu privire la transpunerea art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(ii), s-a susținut că norma juridică națională de transpunere utilizează expresia de ”refuz nejustificat” (care presupune o invitație de a acționa – ”somație” – și ulterior un refuz) în locul termenului de ”nedivulgare” utilizat la articolul menționat, care acoperă, de asemenea, situațiile în care autorul infracțiunii omite să furnizeze informații referitoare la TVA în pofida unei obligații de divulgare, fără a fi invitat să divulge informațiile respective. În ceea ce privește prevederile art. 3 alin.(2) lit.d) pct.(iii) din directivă, acestea au fost considerate transpuse prin raportare la prevederile art. 8 alin.(1) și art.9 alin.(1) lit.b) și c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Cu privire la transpunerea acestora, s-a susținut că dispoziția națională se referă la ”obținerea (…) de rambursări sau restituiri”, lipsind elementul ”a masca în mod fraudulos neplata” de la articolul 3 alin.(2) lit.d) pct.(iii) din directivă.
În contextul în care argumentele formulate de autoritățile naționale cu privire la faptul că art. 3 alin.(2) lit.d) punctul (iii) este deja transpus în legislația națională, nu au fost acceptate de reprezentanții Comisiei Europene și ai Oficiului European de Luptă Antifraudă, pentru a elimina riscul ca eventualele modificări pe legislația existentă să interfereze cu dosarele penale aflate în soluționare creând premisele unor efecte negative asupra acestora, s-a concluzionat asupra necesității unei reglementări noi, distincte, care să asigure transpunerea punctului (iii), fiind creat cu această ocazie un regim sancționator mai dur.
„În atare situație, pentru o aplicare și o interpretare unitară a prevederilor art. 3 alin.(2) lit. d), în ansamblul lor, s-a optat pentru preluarea în această nouă propunere inclusiv a punctelor (i) și (ii). De asemenea, pentru o transpunere cât mai clară, s-au avut în vedere elementele definitorii prevăzute de directivă la art. 1 alin.(2) pentru infracțiunile grave împotriva sistemului comun de TVA, respectiv infracțiunile să aibă un caracter transfrontalier și să implice un prejudiciu total de cel puțin 10.000.000 de euro”, precizează reprezentanții Ministerului Finanțelor.
În acest context, prin noul proiect publicat în consultare publică se propune completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale cu un nou articol, art.9^1, având următorul cuprins:
”Art. 9^1 Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 7 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, orice acțiune sau inacțiune comisă în cadrul unor scheme frauduloase cu caracter transfrontalier având ca efect diminuarea cu cel puțin 10.000.000 de euro a resurselor bugetului Uniunii Europene prin: a) utilizarea sau prezentarea de declarații sau documente false, incorecte sau incomplete privind TVA; b) nedivulgarea de informații privind TVA atunci când aceste informații trebuie divulgate potrivit legii; c) prezentarea de declarații corecte privind TVA pentru a masca în mod fraudulos neplata sau constituirea unor drepturi necuvenite la rambursări de TVA”.
ECONOMIE
MF propune modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Codul fiscal
Ministerul Finanțelor (MF) a elaborat un proiect de OUG pentru modificarea alineatului (4) al articolului 4 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, document prin care se propune modificarea dispozițiilor Codului fiscal în sensul flexibilizării condițiilor actuale din Codul fiscal care restricționează posibilitatea introducerii de impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, majorarea celor existente, eliminării sau reducerii facilităților existente, a căror intrare în vigoare să fie prevăzută la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial.
În acest sens, noul proiect – publicat pe site-ul MF pentru consultare – are în vedere introducerea unei excepții de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situații extraordinare de procedură de deficit bugetar excesiv constatate potrivit Tratatelor Uniunii Europene și a regulamentelor subsidiare agreate la nivel european, să poată fi efectuate modificări și/sau completări ale Legii nr. 227/2015, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuții obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilități existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ECONOMIE
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
Astăzi a fost publicată, în Monitorul Oficial nr.847/20.09.2023, HG nr. 849/2023 pentru modificarea HG nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, act normativ care vizează alinierea legislației vamale naționale de profil cu legislația vamală unională în vigoare și creează coerență și predictibilitate legislativă.
Noua Hotărâre de Guvern modifică prevederile HG nr. 973/2006 în concordanță cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, OUG nr. 96/2020 pentru modificarea Legii nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, precum și cu prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.
Inițiatorii menționează în Nota de fundamentare a actului normativ, că, în ceea ce privește constituirea unei garanții suficiente care să asigure încasarea taxelor la import și a altor taxe și impozite datorate bugetului de stat, potrivit legii, în cadrul operațiunilor vamale, se va suplini vidul creat prin abrogarea articolelor 215, 216 și 221 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, cu art. 90 alin. (1), art. 92 și 93 din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, MF precizează că pentru a identifica importurile care prezintă un risc important de subevaluare, România trebuie să țină cont și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, cu precădere hotărârile pronunțate în cauza C-187/21- FAWKES Kft.v Nemzeti Adó- és Vámhivatal Fellebbviteli Igazgatósága, respectiv cauza C213/2019 – Comisia Europeană împotriva Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, iar actul normativ publicat astăzi în Monitorul Oficial are în vedere și aceste aspecte.
ECONOMIE
BNR atrage atenția asupra unui atac de tip spoofing (utilizarea frauduloasă a numărului de telefon)
Banca Națională a României (BNR) anunță că a primit o serie de sesizări care semnalau utilizarea numerelor de contact telefonice indicate pe pagina website a BNR (0213130410 sau 0213152750) de către persoane care pretindeau că vorbesc din partea BNR, în legătură cu presupuse împrumuturi online făcute pe numele celor apelați.
Se solicitau date personale, sub diverse pretexte (confirmarea unor cereri de împrumut, ștergerea împrumutului din sistem, date de card etc., în funcție de răspunsurile date de cel contactat).
„Atragem atenția că aceste apeluri nu au fost inițiate din rețeaua telefonică a BNR și reiterăm faptul că Banca Națională a României, în calitatea sa de bancă centrală a țării, îndeplinește atribuții reglementate expres de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, și nu este abilitată să ofere populației produse sau servicii de creditare.
Este important să nu se dea curs solicitărilor de acest tip, venite din partea unor persoane care pretind că sunt salariați sau reprezentanți ai BNR și care invocă pretinse împrumuturi solicitate/aprobate/acordate de BNR, și solicită date sau documente cu caracter personal sau transferuri de bani în diferite scopuri”, se menționează în comunicatul băncii centrale.
Totodată, BNR a sesizat poliția în legătură cu utilizarea frauduloasă a numerelor de telefon și a numelui BNR.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 14.09.2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
MF a lansat în dezbatere publică proiectul de Lege privind noile măsuri fiscal-bugetare
-
ECONOMIEacum 3 zile
Modificări la Procedura de anulare a obligațiilor de plată accesorii
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.09.2023
-
ÎNREGISTRĂRIacum 8 ore
Economia la bani mărunți – Ediția din 21.09.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Modificări la procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă
-
ECONOMIEacum 4 zile
Comisia Europeană a emis propunerea BEFIT și Pachetul de sprijin pentru IMM-uri
-
ECONOMIEacum 4 zile
UE a înregistrat în primele șapte luni un deficit al balanței comerciale de 10,2 miliarde euro