Rețele sociale

ECONOMIE

MF propune modificări la Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale”

Radio CECCAR FM

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de HG publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Potrivit inițiatorilor, demersul are la bază necesitatea corelării cu prevederile din Codul fiscal ca urmare a adoptării OG nr. 4/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, a OG nr. 6/2019 privind instituirea unor măsuri fiscale, precum și pentru prorogarea unui termen, prin care au fost transpuse prevederile Directivei (UE) 2020/262 a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor (reformare).

MF menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OG nr. 4/2022 au fost introduse noi categorii de operatori economici – destinatari și expeditori certificați – care desfășoară activități cu produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasate către teritoriul altui stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale, impunându-se, astfel, modificarea și completarea Normelor metodologice care nu cuprind prevederi privind regimul aplicabil acestor operatori.

De asemenea, în prezent, nu există prevederi care să reglementeze un prag comun de pierdere parțială, apărută ca urmare a unor cauze care țin de natura produselor, în cazul tutunului prelucrat.

Totodată, potrivit actualelor prevederi din Normele metodologice, deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul României este însoțită de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic, iar deplasarea produselor accizabile cu accize plătite dintr-un stat membru în alt stat membru este însoțită de documentul de însoțire sau un alt document comercial care conține aceleași informații din documentul de însoțire.

Tot în Nota de fundamentare se subliniază că, la momentul actual, Codul fiscal prevede constituirea garanției sub formă de consemnare de mijloace bănești sau scrisoare de garanție/poliță de asigurare de garanție, iar prevederile din Normele metodologice nu sunt corelate cu prevederile Codului fiscal.

Ca urmare a transpunerii prevederilor Directivei (UE) 2020/262 de stabilire a regimului general al accizelor (reformare) prin OG nr. 4/2022, au fost eliminate documentele pe suport de hârtie în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize și înlocuite cu documente electronice, iar prevederile din Normele metodologice nu sunt corelate cu prevederile Codului fiscal.

În prezent, scutirile de la plata accizelor prevăzute la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal se acordă pe baza certificatului de scutire, al cărui model este prevăzut în anexa II din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 al Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (reformare), cu modificările și completările ulterioare.

La momentul actual, Normele metodologice nu conțin prevederi referitoare la remiterea accizelor.

În prezent, deplasarea produselor accizabile care au fost eliberate pentru consum într-un stat membru și sunt deplasate către alt stat membru nu este monitorizată prin intermediul unui sistem informatizat. Normele metodologice nu reglementează regimul aplicabil noilor categorii de operatori economici – destinatari și expeditori certificați – care desfășoară activități cu produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasare către teritoriul altui stat membru pentru a fi livrate în scopuri comerciale.

Potrivit actualelor reglementări din Normele metodologice, operatorul economic din România care urmează să primească produse accizabile eliberate pentru consum în alt stat membru are obligația să garanteze plata accizelor, să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au recepționat produsele, să înștiințeze autoritatea vamală teritorială și să păstreze produsele în locul de recepție cel puțin 24 de ore.

În acest context, proiectul de HG publicat de Ministerul Finanțelor în consultare publică are în vedere următoarele:

 introducerea unor prevederi ce reglementează pragul pierderii parțiale, apărute ca urmare a unor cauze care țin de natura produselor, în cazul tutunului prelucrat ca urmare a Directivei 2020/262 a Consiliului de stabilire a regimului general al accizelor (reformare) și a Regulamentului UE 2022/1636;

▪ având în vedere că prin Directiva (UE) 2020/262 s-au eliminat documentele pe suport de hârtie în cazul deplasării produselor accizabile în regim suspensiv de accize și înlocuite cu documente electronice, Codul fiscal fiind modificat în acest sens prin OG nr. 4/2022, este necesar a se corela și prevederile din Normele metodologice cu prevederile din Codul fiscal referitoare la deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize de la un loc de expediere aflat pe teritoriul României, precum și prevederile referitoare la deplasarea de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasate către teritoriul României pentru a fi livrate în România în scopuri comerciale sau pentru a fi utilizate în România, respectiv de pe teritoriul României către teritoriul unui stat membru;

▪ modificarea prevederilor din Normele metodologice cu privire la actualizarea/reîntregirea garanției constituite de antrepozitarii autorizați, destinatarii înregistrați, expeditorii înregistrați, importatorii autorizați și reprezentanții fiscali în vederea corelării cu prevederile art. 348 din Codul fiscal;

▪ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 stabilește modelul certificatului de scutire TVA și/sau accize în baza căruia se acordă scutirile prevăzute la art. 395 alin. (1) din Codul fiscal, iar Regulamentul (UE) 2022/1637 stabilește modelul certificatului utilizat numai în cazul scutirii de la plata accizelor. În vederea armonizării cu legislația europeană, se propune modificarea normelor metodologice în sensul menționării utilizării ambelor certificate de scutire, după caz;

▪ în vederea corelării prevederilor din Normele metodologice cu prevederile Codului fiscal referitoare la remiterea accizelor ca urmare a OG nr. 4/2022 prin care au fost transpuse prevederile Directivei 2020/262, se propune introducerea unor prevederi referitoare la situațiile în care accizele pot fi remise, precum și procedura de remitere a accizelor;

▪ se propune ca prin ordin al președintelui Autorității Vamale Române să fie stabilită modalitatea de verificare a datelor din documentul administrativ electronic cu cele din declarația de export;

▪ se propune introducerea unor prevederi care să reglementeze procedura ce trebuie urmată în cazul deplasărilor de produse accizabile care au fost eliberate pentru consum pe teritoriul unui stat membru și care sunt deplasate către teritoriul altui stat membru pentru a fi livrate acolo în scopuri comerciale, respectiv:  monitorizarea deplasării prin intermediul sistemului informatizat (EMCS) prin utilizarea documentului administrativ simplificat electronic și a raportului de primire, iar în situația în care sistemul informatizat nu este disponibil, utilizarea unor documente de rezervă;  stabilirea regimului aplicabil destinatarului certificat (reguli generale, înregistrarea, obținerea atestatului, respingerea cererii de înregistrare, obligații, garantarea, revocarea atestatului);  stabilirea regimului aplicabil expeditorului certificat (reguli generale, înregistrarea, obținerea atestatului, respingerea cererii de înregistrare, obligații, revocarea atestatului);  introducerea obligației de notificare în situația în care un antrepozitar autorizat acționează drept destinatar certificat/expeditor certificat, un destinatar înregistrat acționează drept destinatar certificat, respectiv un antrepozitar autorizat care deține și autorizație de expeditor înregistrat și care acționează drept expeditor certificat;

▪ introducerea unor prevederi privind marcarea de către destinatarul certificat, antrepozitarul autorizat care acționează drept destinatar certificat și destinatarul înregistrat care acționează drept destinatar certificat, a produselor accizabile supuse marcării care au fost deja eliberate pentru consum în alte state membre, în vederea corelării cu prevederile Codului fiscal referitoare la responsabilitatea marcării introduse prin OG nr. 4/2022;

▪ modificarea anumitor sintagme folosite în Normele metodologice astfel încât acestea să fie corelate terminologia utilizată în Codul fiscal;

▪ se propune actualizarea anexei nr. 33 – Document administrativ de însoțire, anexei nr. 34 – Document administrativ de însoțire în procedură de rezervă, anexei nr. 35 – Raport de primire, respectiv anexei nr. 41 – Nota de comandă;

▪ introducerea unor anexe noi ca urmare a noilor prevederi, respectiv anexa nr. 37^1 – Cerere privind acordarea atestatului de destinatar certificat, anexa nr. 37^2 – Cerere privind acordarea atestatului de expeditor certificat, anexa nr. 37^3 – Notificare privind expedierea/achiziția de produse accizabile în calitate de expeditor certificat/destinatar certificat potrivit art. 415 alin. (6) și (7) din Codul fiscal, respectiv anexa nr. 37^4 – Raport de primire.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending