Rețele sociale

ECONOMIE

ANAF a publicat principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, la secțiunea Asistență contribuabili, un material informativ privind principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control, precum și cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili în semestrul II 2022.

Documentul este structurat în două părți: ♦ Principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control; ♦ Principalele problematici fiscale adresate de contribuabili.

► I. Principalele deficiențe constatate ca urmare a acțiunilor de control

Pentru realizarea obiectivului privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale s-au întreprins o serie de acțiuni de către direcțiile de specialitate din cadrul Agenției.

Astfel, în ceea ce privește Direcția generală antifraudă fiscală, principalele deficiențe constatate pe linia descoperirii și combaterii evaziunii fiscale pot fi sintetizate astfel:

● cazuri în care contribuabilii au evidențiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la baza operațiuni reale ori au evidențiat alte operațiuni fictive în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale, respectiv: A) înregistrarea de achiziții/livrări fictive succesive de bunuri și/sau servicii, în care sunt interpuse mai multe societăți pe diferite paliere, pe baza unor scheme financiare (de cele mai multe ori extrem de complexe) concepute și puse în aplicare cu scopul de a sustrage sume importante de la plata către bugetul general consolidat al statului și/sau a crea avantaje fiscale unor contribuabili; B) înregistrarea de livrări intracomunitare fictive, scutite de TVA, cu scopul de a justifica ieșirea din gestiune a mărfurilor, în fapt, mărfurile fiind comercializate pe teritoriul național fără ca aceste operațiuni să fie înregistrate/declarate și fără a se colecta TVA pentru aceste tranzacții. În multe dintre situațiile investigate, persoanele și societățile implicate în fapte de evaziune fiscală au dat o aparență de legalitate activităților desfășurate prin îndeplinirea formală a obligațiilor declarative și/sau întocmirea unor documente justificative care respectă formal prevederile legale incidente; C) înregistrarea în mod direct, fără interpunerea altor societăți, a unor documente care figurau emise de entități cu un comportament fiscal inadecvat.

♦ cazuri în care contribuabilii nu au evidențiat, în tot sau în parte, în actele contabile ori în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale;

♦ cazuri în care au fost înregistrate livrări fictive (facturi emise) către societăți care nu recunosc achiziția ori au fost emise bonuri fiscale pentru livrări nereale, aceste operațiuni fictive fiind efectuate cu scopul de a disimula valoarea reală a bunurilor comercializate, în fapt bunurile fiind comercializate la o valoare mai mare decât cea înscrisă în documente (facturi, bonuri fiscale), către beneficiari a căror identitate este disimulată. Specificul acestor fraude este încasarea în numerar a acestor livrări fictive făcând dificilă identificarea beneficiarului real, mai ales în cazul în care descărcarea fictivă a gestiunii se realizează pe baza unor bonuri fiscale. De asemenea, există situații în care mărfurile sunt comercializate fără întocmirea de documente, în timpul controalelor fiind identificată lipsa din gestiune a unor mărfuri, dar și sume de bani a căror existență nu poate fi justificată cu documente și/sau creditarea societății de către persoane (de regulă asociați) care nu au surse de venit corespondente;

♦ cazuri în care societăți înregistrate în scopuri de TVA emit facturi în baza cărora alte societăți (aparent clienți) își deduc TVA, fără ca emitentul să își îndeplinească obligațiile declarative și/sau de plată;

♦ tipologia faptelor pentru care au fost aplicate principalele sancțiuni contravenționale:  nedotarea cu aparate de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic; ▪ neconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale la sistemul informatic al ANAF; ▪ neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale potrivit reglementărilor legale, respectiv neemiterea de bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate; ▪ neîntocmirea de documente justificative pentru sumele introduse/extrase din unitățile de vânzare; ▪ nerespectarea reglementărilor cu privire la întocmirea și utilizarea documentelor justificative și contabile pentru operațiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate, păstrarea și arhivarea acestora, precum și reconstituirea documentelor distruse; ▪ încasări/plăți fragmentate în numerar de la/către beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 5.000 lei și, respectiv, de 10.000 lei; ▪ achiziționarea produselor accizabile de la persoane care desfășoară activități de distribuție și comercializare angro a băuturilor alcoolice și tutunului prelucrat fără a deține atestat de comercializare emis de autoritatea competentă; ▪ deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute de lege;

♦ deficiențe privind stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabililor/plătitorilor: ▪ nedeclararea veniturilor obținute din activitățile de comerț electronic (e-commerce) de către persoane fizice, fără respectarea prevederilor legale în materie; ▪ nedeclararea veniturilor obținute din tranzacțiile cu criptomenede; ▪ nedeclararea/declararea parțială a veniturilor de natură salarială a conducătorilor auto care realizează activități de transport alternativ pentru sau în numele unor societăți care acționează prin intermediul unor platforme avizate; ▪ nedeclararea/declararea parțială a orelor efectiv lucrate de către angajații societăților care prestează servicii de livrare alimente prin intermediul platformelor online; ▪ neînregistrarea din punct de vedere fiscal a persoanelor fizice care desfășoară activitate de comerț online în mod continuu și nedeclararea veniturilor obținute din această activitate; ▪ nedeclararea veniturilor obținute de persoane fizice din activitatea de creare de conținut online și promovarea pe diferite platforme media; ▪ comercializarea de substanțe din categoria suplimentelor alimentare folosindu-se cota redusă de TVA fără ca acestea să fie notificate conform legii; ▪ disimularea unor venituri de natură salarială prin acordarea sistematică a tichetelor cadou către angajați ai unor firme (partenere/afiliate) de distribuție a mărfurilor, în funcție de vânzările realizate de către aceștia; ▪ existența unor diferențe semnificative între numerarul existent în casierie și soldul scriptic al contului 5311 ”Casa în lei” și/sau 5314 ”Casa în valută”. În cele mai multe situații s-a constatat că sumele de bani au fost ridicate din casierie de persoane cu funcții de decizie în societate care au dispus în interes personal de aceste sume, fără a evidenția în contabilitate operațiunea și fără a aplica tratamentul fiscal adecvat; ▪ identificarea de contribuabili (înregistrați în scopuri de TVA) care au declarat la organul fiscal competent achiziții de bunuri si servicii de la parteneri care în perioada fiscală respectivă erau declarați inactivi din punct de vedere fiscal. Controalele operative au confirmat faptul că achizițiile declarate au fost înregistrate în contabilitatea societăților, acestea exercitându-și în mod nelegal dreptul de deducere a TVA și a cheltuielilor, după caz; ▪ existența unor contribuabili care, potrivit datelor financiare din situațiile financiare, au depășit plafonul special de scutire de TVA și care, până în prezent, nu și-au îndeplinit obligațiile legale privind înregistrarea în scopuri de TVA; ▪ identificarea de persoane fizice care figurează cu încasări de la entități externe care administrează site-uri web de tipul motoarelor de căutare sau rețelelor de socializare. Urmare analizării și comparării informațiilor exportate din aplicațiile informatice cu veniturile declarate la organul fiscal de respectivele persoane fizice, au rezultat venituri nedeclarate; ▪ realizarea achizițiilor intracomunitare de autovehicule prin intermediul unor societăți de tip fantomă create în alte state membre, interpuse, care facturează direct către persoane fizice; ▪ utilizarea unei societăți românești ”tampon” pentru pentru realizarea achizițiilor intracomunitare de autovehicule, ce își mărește artificial TVA deductibilă cu tranzacții în lanț, ce nu au la bază operațiuni reale; ▪ utilizarea de societăți de tip fantomă românești pentru realizarea achizițiilor intracomunitare; ▪ utilizarea unei societăți în insolvență pentru realizarea achizițiilor intracomunitare.

Principalele deficiențe identificate de Direcția generală coordonare control fiscal sunt următoarele: ▪ nerespectarea prevederilor legale de către persoanele care realizează venituri din activități independente care au și calitatea de contribuabili la sistemul de asigurări sociale de sănătate; ▪ nedeclararea și neplata TVA aferentă livrărilor efectuate în perioada în care codul de TVA a fost anulat. Contribuabilul verificat ar fi trebuit să declare și să plătescă TVA aferentă, în baza formularului 311 – ”Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat”; ▪ nerespectarea limitării la 50% a dreptului de deducere a taxei aferente cumpărării, achiziției intracomunitare, importului, închirierii sau leasingului de vehicule rutiere motorizate și a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate în proprietatea sau în folosința persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice; ▪ nerespectarea prețurilor de transfer aferente tranzacțiilor derulate cu societățile afiliate având drept consecință fiscală ajustarea veniturilor din exploatare; ▪ nejustificarea cu documentele prevăzute de lege, a scutirii de TVA aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri și servicii către clienți din state membre UE, care au comunicat un cod valid de TVA; ▪ înregistrarea eronată a unor cheltuieli deductibile, reprezentând cheltuieli cu provizioanele constituite din valoarea creanțelor asupra furnizorilor debitori, fiind astfel stabilite majorări ale veniturilor neimpozabile, urmare reconsiderării acestor cheltuieli ca fiind cheltuieli nedeductibile; ▪ efectuarea de către societate a plăților integrale pentru redevențele realizate din România, fără a reține impozitul datorat de către nerezident, având drept consecință suportarea impozitului de către plătitorul de venit, acesta având obligația legală de a calcula, reține, declara și vira la bugetul de stat impozitul pentru veniturile brute realizate din România de persoana nerezidentă; ▪ neîncadrarea indicatorului financiar (RRCT) calculat pentru societatea verificată, în intervalul de piață stabilit pentru societățile incluse în eșantionul de comparabilitate, determinând astfel ajustarea prețurilor de transfer în cazul vânzărilor de produse finite către afiliați, ținându-se cont de valoarea mediană a intervalului de comparare; ▪ neînregistrarea în scopuri de TVA după depășirea plafonului de scutire, respectiv 300.000 lei pentru întreprinderile mici; ▪ completarea eronată a decontului de TVA, prin declararea eronată a sumei taxei deductibile pentru care a luat naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și, după caz, a sumei taxei pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în condițiile prevăzute de lege, respectiv declararea eronată a sumei taxei colectate a cărei exigibilitate a luat naștere în perioada fiscală de raportare; ▪ evidențierea în actele contabile sau în alte documente legale, a unor cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale, ori evidențierea unor operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la plata obligațiilor fiscale; ▪ nerespectarea condițiilor pentru exercitarea dreptului de deducere a TVA, respectiv deducerea taxei în cazul achizițiilor care nu erau destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile.

Principalele deficiențe identificate de Direcția generală control venituri persoane fizice se referă la: ▪ modul de completare a situațiilor financiare depuse de persoanele juridice/persoanele juridice în cadrul cărora persoanele fizice dețin calitate de asociat/acționar; ▪ modul de organizare și conducere a evidenței contabile la persoanele juridice deținute/administrate de către persoanele fizice verificate, cu privire la raporturile economice/juridice derulate între acestea; de exemplu înregistrarea împrumuturilor acordate de către acționari/asociați în contul 462–Creditori diverși și nu în contul 4551– Acționari/asociați – conturi curente; ▪ neîndeplinirea, de către birourile notariale implicate, a obligațiilor declarative privind operațiunile de vânzare-cumpărare de bunuri imobile; ▪ modul de completare a declarației de patrimoniu și de venituri (prin necompletarea/completarea eronată a rubricilor prevăzute), pe care persoana fizică verificată are obligația să o depună în termen de 60 de zile de la comunicarea avizului de verificare conform art.138, alin. (7) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare și al cărei model este aprobat prin OPANAF nr.3704/2015; ▪ modul de completare a declarației unice (prin completarea eronată a rubricilor prevăzute/ nedeclararea tuturor veniturilor) depuse de persoanele fizice; ▪ nedeclararea la autoritățile fiscale române a veniturilor obținute din orice surse pe teritoriul altor state de către persoanele fizice rezidente fiscal în statul român.

► II. Cele mai frecvente problematici fiscale adresate de contribuabili

Principalele arii de interes pentru care au solicitat asistență contribuabilii în semestrul II 2022, identificate în Formularul de contact (email), sunt următoarele: Codul de procedură fiscală (Colectarea creanțelor fiscale, Declarații fiscale, nregistrarea fiscală și evidența contabilă și fiscală); Codul fiscal (Taxa pe valoarea adăugată, Contribuții sociale obligatorii, Impozitul pe venit, Impozitul pe profit, Accize și alte taxe speciale); Spațiul Privat VirtualCase de marcatEvitarea dublei impuneriTimbrul de mediuAltele.

Principalele arii de interes pentru care au fost adresate întrebări prin Call-center-ul ANAF sunt: Codul fiscal (Impozitul pe venit, Taxa pe valoarea adăugată, Contribuții sociale obligatorii); Codul de procedură fiscală (Declarații fiscale, Acte administrativ-fiscale, nregistrarea fiscală și evidența contabilă și fiscală); Spațiul Privat VirtualCampania privind depunerea Declarație unică (212) – privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fiziceAltele.

În luna mai 2022, ANAF a implementat serviciul de Seminare web (webinar) prin care au fost înlocuite întâlnirile cu contribuabilii organizate la sediile unităților fiscale cu cele desfășurate în mediul virtual, prin intermediul Internetului. Având în vedere că în categoria problematicilor fiscale frecvente au intrat și cele privind utilizarea sistemelor electronice RO e-Factura și RO e-Transport, au fost elaborate materialele informative Întrebări și răspunsuri RO e-Factura și Întrebări și răspunsuri RO e-Transport. Aceste materiale informative, precum și alte ghiduri, broșuri și materiale informative elaborate de ANAF, cu privire la aplicarea legislației fiscale și procedural fiscale, pot fi consultate pe portalul ANAF, www.anaf.ro, în secțiunea Asistență contribuabili/Servicii oferite contribuabililor.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending