Rețele sociale

ECONOMIE

INS: Aproape o treime dintre femeile din România erau absolvente ale învățământului superior în anul 2021

Radio CECCAR FM

Aproape o treime dintre femei (30,2%) erau absolvente ale învățământului superior în anul 2021, 6,5% ale învățământului postliceal și de maiștri, 43,4% au absolvit liceul, iar 10% școli profesionale și de ucenici, potrivit unui raport publicat de Institutul Național de Statistică (INS), citat de Agerpres. Puțin peste un sfert dintre femeile din România (26,9%) lucrau în domeniul serviciilor, în timp ce 25% dintre acestea activau ca specialiști în diverse domenii de activitate, potrivit raportului.

În același timp, 9,1% dintre femei erau tehnicieni sau specialiști în domeniul tehnic, 8,2% au lucrat în grupa muncitorilor calificați și asimilați, 7,2% au avut statutul de funcționari administrativi, 6,3% și-au desfășurat activitatea ca lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit, iar 2,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ al Executivului, înalților conducători ai administrației publice, conducătorilor și funcționarilor superiori.

De altfel, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2022, relevă faptul că populația ocupată era de 7,816 milioane persoane, iar dintre acestea femeile reprezentau 42,7%.

Potrivit datelor statistice, în ultimele trei luni ale anului 2022, 84,8% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul. Navigarea pe Internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la rețelele de socializare (81,4%), fiind urmată de efectuarea apelurilor video sau vocale pe Internet (74,2%), utilizarea mesageriei instant (66,4%), găsirea de informații despre bunuri sau servicii (56,3%), trimiterea de e-mailuri (49,7%) și citirea online a site-urilor de știri (48,3%). La 1 ianuarie 2022, femeile reprezentau 51,5% din totalul populației rezidente în condițiile în care, din cele aproximativ 19,043 milioane persoane care aveau reședința obișnuită pe teritoriul României, 9,8 milioane erau femei.

Potențialele mame reprezentau 41,5% din totalul populației feminine rezidente în România.

Cu o rată a natalității de 10,1 născuți-vii la 1000 de locuitori în 2021, România se situează printre țările cu o rată mai ridicată decât media europeană, în UE-27 aceasta fiind de 9,1 născuți-vii la 1000 de locuitori, potrivit datelor INS.

Tendința din anii anteriori s-a păstrat și în 2021, născându-se mai mulți băieți decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieți la 100 fete.

Pe de altă parte, față de anul 2020, în anul 2021, rata natalității a înregistrat o scădere, atât în mediul urban de la 10,4 (în anul 2020) la 10,2, cât și în mediul rural de la 10,2 (în anul 2020) la 10 (în anul 2021). Rata de natalitate din mediul rural în anul 2021 a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendința înregistrată în ultimii ani, subliniază sursa citată.

În anul 2021, cele mai mari rate de fertilitate (născuți-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populația rezidentă) s-au înregistrat în județele Vaslui (67,8), Suceava (63,2) și Iași (57,9), iar cele mai scăzute în județele Gorj (34,6) și Mehedinți (33,4).

În anul 2021 vârsta medie a mamei la naștere (28,8 ani) și la prima naștere (27,7 ani) a fost în ușoară scădere față de anul precedent (28,9 ani și respectiv 27,8 ani), menținându-se tendința de amânare a nașterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban și rural se menține și în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naștere (29,3 ani în urban și 25,4 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naștere se situează între 24,4 ani în județul Călărași și 30,8 ani în Municipiul București. Cea mai ridicată vârstă medie la toate nașterile s-a înregistrat în Municipiul București (31,5 ani), iar cea mai scăzută în județul Călărași (26,5 ani).

Speranța de viață la naștere a femeilor, în anul 2021, a fost de 78,91 ani (79,64 ani în urban și 77,90 ani în rural).

Ponderea femeilor este mai pronunțată în mediul urban decât în cel rural în condițiile în care peste 5,258 milioane de femei locuiesc la oraș, reprezentând 52,8% din totalul populației urbane, în mediul rural ponderea populației feminine fiind de 50%.

Vârsta medie a populației feminine este cu cu 3,5 ani mai mare decât a celei masculine. Vârsta medie feminină este 44 ani, iar vârsta medie masculină 40,5 ani.

Populația feminină are o pondere mai mare decât populația masculină în aproape toate județele, excepție făcând județul Vaslui.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani și peste) în populația feminină a județelor au fost înregistrate în județele Teleorman, Brăila și Caraș Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov și Bistrița-Năsăud. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (52,9% din totalul femeilor de 65 ani și peste).

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending