Rețele sociale

ECONOMIE

Sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea IMM-urilor. Oportunități pentru membrii CECCAR

Pentru a beneficia de finanțare prin această schemă, anumite categorii de entități trebuie să depună un raport întocmit de un expert contabil

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 191 din 7 martie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 401/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Digitalizarea IMM-urilor — grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale”, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență, pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor. Obiectivul Schemei îl constituie susținerea IMM-urilor care realizează investiții în România, prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea acestora.

Schema se aplică întreprinderilor care se încadrează în categoria IMM și au sediul social în România. Schemă nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:  atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză; ▪ atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari; d) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de cele importate; f) ajutoarelor acordate pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri; g) întreprinderilor pentru care se constată că au desfășurat în ultimul an fiscal activități autorizate (așa cum rezultă din situațiile financiare ale anului 2022) în domeniile din următoarele clase CAEN: ▪ 5829 – Activități de editare a altor produse software; ▪ 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client); ▪ 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației; ▪ 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) al mijloacelor de calcul; ▪ 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației; ▪ 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe; ▪ 6312 – Activități ale portalurilor web; ▪ 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.

Un solicitant care își desfășoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât și în sectoare/domenii neeligibile, poate beneficia de finanțare pentru domeniul de activitate eligibil, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități. Documentele contabile privind separarea activităților se vor prezenta atât la cererile de transfer, cât și în fiecare an pe perioada de durabilitate, urmând a fi transmise împreună cu raportul de durabilitate anual.

Un solicitant care are autorizate coduri CAEN conform lit. g) menționate anterior poate beneficia de finanțare pentru alte domenii de activitate eligibile în cadrul apelului de proiecte, cu condiția asumării printr-o declarație că va prezenta un/o raport/adresă întocmit/întocmită de un expert contabil membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) sau auditor financiar al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), care va certifica că firma nu a avut venituri din activitățile specifice codurilor CAEN enumerate la lit. g), conform situațiilor financiare aferente anului 2022, în etapa de contractare a proiectului. Codurile CAEN menționate la lit. g) sunt considerate coduri CAEN neeligibile la finanțare în cadrul prezentei scheme.

Valoarea ajutorului de minimis este cuprinsă între: a) 20.000 și 30.000 euro pentru microîntreprindere; b) 20.000 și 50.000 euro pentru întreprindere mică; c) 20.000 și 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie. Valoarea ajutorului de minimis în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare. Intensitatea ajutorului, care reprezintă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe, este de 90% pentru toate tipurile de beneficiari.

În cadrul Schemei sunt eligibile pentru acordarea ajutorului de minimis activitățile care au ca scop digitalizarea IMM-urilor prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și respectă condițiile de eligibilitate din prezenta schemă.

Pot beneficia de facilitățile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare, care au sediul social în România și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) se angajează să atingă, până la finalul implementării proiectului, minimum 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), respectiv să devină o întreprindere: ▪ în care mai mult de 50% dintre persoanele angajate folosesc computere cu acces la internet în scopuri de afaceri (câte un user diferit pentru fiecare angajat care utilizează computerul); ▪ care utilizează un pachet software ERP pentru a partaja informații între diferite zone funcționale comerciale; ▪ care deține viteză maximă de download contractată a celei mai rapide conexiuni de internet la linie fixă de cel puțin 30 Mb/s, valoare menținută pe toată durata de durabilitate a proiectului; ▪ în care vânzările online au reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală și vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web (raportat la data de depunere a proiectului); ▪ utilizează IoT; ▪ utilizează cel puțin o rețea socială (întreprinderile care folosesc rețelele sunt considerate cele care au un profil de utilizator, un cont sau o licență de utilizator în funcție de cerințele și tipul de social media; întreprinderile care plătesc exclusiv pentru postarea de reclame (anunțuri banner) fie direct către proprietarul rețelei sociale (de exemplu, Facebook, Twitter etc.), fie indirect prin intermediul întreprinderilor care oferă servicii online pentru postarea automată a mesajelor publicitare pe rețelele sociale (de exemplu, SoKule etc.) sunt excluse pentru acest criteriu; ▪ utilizează CRM; ▪ cumpără servicii cloud computing sofisticate sau intermediare [Este un model care permite oricând, convenabil și/sau la cerere acces prin rețea la un grup partajat de resurse de calcul configurabile – de exemplu rețele, servere, stocare, aplicații și servicii – care pot fi rapid furnizate și lansate cu un efort minim de management sau cu o interacțiune minimă de la un furnizor de servicii. Există trei modele de servicii de cloud computing: software ca serviciu (SaaS), platformă ca serviciu (PaaS) și infrastructură ca serviciu (IaaS).]; ▪ utilizează tehnologia de AI; ▪ cumpără servicii de cloud computing utilizate pe internet; ▪ realizează vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerț electronic, comanda este plasată prin site-uri web, aplicații sau mesaje de tip EDI4 prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerțul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail); ▪ utilizează două sau mai multe rețele sociale; b) au calitatea de IMM-uri. Calitatea trebuie să existe atât la data depunerii aplicației de proiect, cât și la data semnării contractului de finanțare; c) sunt înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2021; d) nu au avut activitatea întreruptă/suspendată în anul 2022; e) au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal 2022; f) se angajează să suporte din resurse proprii cofinanțarea prevăzută în condițiile prezentei scheme; g) nu desfășoară activități cu produse cu caracter erotic sau obscen, activități din domeniul jocurilor de noroc și nici activități care contravin ordinii publice și/sau prevederilor legale în vigoare; h) nu dețin pagini web care conțin acte sau materiale cu caracter obscen, definite conform Legii nr. 196/2003; i) nu intră în categoria de „întreprinderi aflate în dificultate” în anul 2022, așa cum acestea sunt definite în cuprinsul prezentei scheme; j) nu se află în stare de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activității sau nu se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale; k) nu fac obiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; l) nu au legătură cu industria de tutun (producție, distribuție, prelucrare și comerț); m) nu prevăd clonarea în scopuri reproductive; nu desfășoară activități destinate modificării patrimoniului genetic al ființei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activități de creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obținerii de celule stem, inclusiv mijloace de transfer nuclear de celule somatice; n) nu desfășoară activități de jocuri de noroc (producție, construcție, distribuție, prelucrare, comerț sau software conex); o) nu desfășoară comerț sexual; p) nu implică animale vii în scopuri experimentale și științifice în măsura în care respectarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția animalelor vertebrate utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice nu poate fi garantată; q) nu desfășoară activități de dezvoltare imobiliară, financiare, cum ar fi achiziționarea sau tranzacționarea cu instrumente financiare; r) nu desfășoară activități legate de exploatarea/extracția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili solizi și a petrolului și nu fac investiții legate de extracția gazelor; s) solicită ajutor de minimis a cărui valoare se încadrează în limitele menționate în actul normativ; t) la data semnării contractului de finanțare solicitantul de finanțare nu are obligații de plată nete neachitate în termen către bugetul de stat și, respectiv, bugetul local în ultimul an calendaristic și nu are fapte înscrise în cazierul fiscal.

ECONOMIE

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei

Radio CECCAR FM

Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.

Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.

Continuare

ECONOMIE

Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.

Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.

Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.

Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).

Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.

Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.

Continuare

ECONOMIE

Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată

Radio CECCAR FM

A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.

Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care:  ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.

Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.

Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.

Continuare

Trending