Rețele sociale

ECONOMIE

Ministrul Finanțelor: Planul de reducere a cheltuielilor publice are două componente majore, performanță și disciplină financiară

Radio CECCAR FM

Planul de reducere a cheltuielilor publice are două componente majore, respectiv una legată de performanță și a doua de disciplina financiară în utilizarea banilor publici, iar măsurile sunt gândite pe patru paliere, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, citat de Agerpres.

„Primul pas îl face statul, pentru ceea ce înseamnă partea de reduceri de cheltuieli publice și pentru ceea ce înseamnă utilizarea eficientă a banilor publici. Este un plan de reducere a cheltuielilor publice care are două componente majore. Prima componentă este cea legată de performanță și cea de-a doua componentă în planul de reducere a cheltuielilor publice este disciplina financiară în utilizarea banilor publici. Aceste principii au fost agreate la nivel de Coaliție și în baza lor s-a elaborat planul de măsuri. Noi, Ministerul Finanțelor, avem rolul de integrator al deciziilor care se iau la nivelul Coaliției. (…) De asemenea, sunt gândite măsurile pe patru paliere”, a explicat Marcel Boloș la finalul întâlnirii cu premierul Marcel Ciolacu.

Potrivit ministrului, un prim palier este cel care privește autoritățile și sectorul public, respectiv autoritățile publice centrale (ministere, instituții deconcentrate) și autoritățile publice locale (consilii județene și consilii locale).

Al doilea palier, „foarte important pentru noi”, care ani de zile nu a avut o disciplină financiară adecvată, este cel al companiilor de stat și companiilor de subordonare locală.

„Avem 171 de companii de stat cu o cifră de afaceri de 72 de miliarde de lei și mai avem 1.179 de companii de subordonare locală care au împreună o cifră de afaceri de 17 miliarde de lei. Totalul personalului angajat în cele două tipuri de companii pe care le-am menționat este de 250.000 de salariați, care au costuri cheltuieli de personal de 14 miliarde de lei. Acesta este contextul de la care am plecat pentru stabilirea celui de-al doilea palier de măsuri care privesc companiile de stat și companiile de subordonare locală”, a precizat ministrul Finanțelor.

Al treilea palier sunt instituțiile publice autonome, agențiile și autoritățile care se găsesc sub controlul Parlamentului.

„Sunt de notorietate salariile care sunt în acele instituții care se spune că sunt autofinanțate. Nu este așa. Sunt bunuri și active publice ale României pe care le utilizează și pentru care trebuie să aibă aceleași reguli de disciplină care sunt în sectorul public. Dacă noi avem o reducere de posturi vacante, avem o limitare a funcțiilor de conducere, avem o limitare a sporurilor, care nu pot fi, în prima etapă, mai mari decât salariul de bază, aceeași disciplină în oglindă trebuie respectată și la nivelul acestor instituții autonome din subordinea Parlamentului”, a subliniat Marcel Boloș.

Al patrulea palier de măsuri este legat de consolidarea capacității instituționale a Ministerului Finanțelor, fiind avute în vedere două direcții și anume întărirea capacității instituționale pentru controlul costurilor la ordonatorii de credite și la companiile de subordonare locală, companiile de stat și instituțiile publice autonome, și cea a indicatorilor de performanță. „Suntem în posesia informațiilor care țin de factura electronică din sistemul business-to-government și de acolo putem afla costurile de achiziție pentru cheltuielile materiale și servicii la tot ceea ce înseamnă sectorul public și orice deviere de la media costurilor pe procedurile de achiziție publică o vom monitoriza-o încât să detectăm din timp risipa de bani publici care se produce în sectorul public și în felul acesta să folosim mult mai eficient banii publici. Avem a doua direcție, cea a indicatorilor de performanță. O să mă întrebați care sunt acești indicatori de performanță și ce presupune acest lucru. Într-o primă etapă vom avea pilotare pentru sistemul de educație, sănătate, asistență și protecție socială și vom urmări inclusiv autoritățile publice locale și vom urmări indicatorii de performanță la nivelul acestor entități din sectorul public”, a precizat ministrul Finanțelor.

El a dat ca exemplu de indicatori de performanță în cazul autorităților publice locale, cheltuielile de personal și gradul de colectare a veniturilor.

„În acest fel, încercăm să asigurăm o utilizare chibzuită, cum am precizat, a banilor în sectorul public și să ducem finanțările publice spre zona de performanță, care a lipsit în România o perioadă îndelungată de timp. Spuneam că avem pilotare pentru patru tipuri categorii de coordonator de credite. În prima etapă, de la 1 ianuarie, se va întâmpla acest lucru și toate aceste deviații care indică risipă de bani în sectorul public vor fi controlate și dacă se detectează risipa aceasta de banii publici, se sesizează de îndată autoritățile competente de control pentru ca să luăm măsuri în consecință”, a punctat Marcel Boloș.

Ministrul a subliniat că „măsurile sunt destul de dure”, dar necesare pentru ca România să-și poată continua investițiile pe care le are din fonduri europene, să-și poată continua angajamentele pe care le are față de instituțiile financiare internaționale.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending