Rețele sociale

ECONOMIE

Ghișeul.ro se apropie de două milioane de utilizatori activi

Radio CECCAR FM

Platforma Ghișeul.ro se apropie de cota de două milioane de utilizatori activi, iar sumele încasate în 2023 vor fi în jur de două miliarde de lei, la un număr de tranzacții de aproape patru milioane, a declarat directorul executiv al Asociației de Plăți Electronice din România (APERO), Ciprian Ghișe, citat de Agerpres.

„Suntem într-un parteneriat, credem noi, de succes, cu statul român pentru Ghișeul.ro, care are deja 12 ani. Încercăm să încurajăm statul să facă pași înainte și statul este foarte interesat să facă pași pe tema digitalizării. Și pentru APERO și Guvernul României, Ghișeul.ro este un proiect de referință, din fericire. Ne apropiem de cota de două milioane de utilizatori activi, ceea ce face Ghișeul.ro cea mai importantă platformă a statului român și eu cred că este la concurență sus în top și pentru sistemele private. Anul acesta, probabil vom încheia undeva cu sume încasate în jur de două miliarde de lei și un număr de tranzacții apropiat de patru milioane, ceea ce aduce față de anul trecut creșteri undeva în zona de 15-25%. La număr de tranzacții, creșterea va fi în jur de 15%, iar la volumele tranzacționate, probabil și din cauză că ne mai cresc taxele din când în când, sumele cresc cu un procentaj mai mare”, a spus Ciprian Ghișe, la un eveniment online.

Potrivit reprezentantului APERO, există discuții pentru înrolarea în platforma Ghișeul.ro a furnizorilor de utilități, instituțiilor de învățământ și chiar a CNAIR pentru plata rovinietei.

„Anul acesta a fost lansată aplicația mobilă Ghișeul.ro, care a fost are mai mult de 200.000 de descărcări și oferă un canal în plus prin care cetățenii pot să achite diverse tipuri de taxe către stat. Am lansat opțiunea de a accesa cazierul judiciar, ce poate fi primit prin e-mail, semnat electronic și utilizat în continuare. Este un serviciu pe care statul român îl oferă fără cost, oarecum nu neapărat făcea obiectul Ghișeul.ro, pe care noi l-am intenționat ca platformă de plăți electronice, dar rămânem deschiși. Încurajăm statul să furnizeze prin Ghișeul.ro și celelalte tipuri de servicii care nu neapărat implică taxe. Noi în continuare stăm lângă statul român și încercăm să-l încurajăm să aducă toate instituțiile care, totuși, percep un fel de taxe, care furnizează vreun fel de servicii către cetățeni, să poată fi accesate prin Ghișeul.ro. Suntem în lucru cu o opțiune de Card&File, prin care încercăm și noi să ajutăm puțin plătitorul să nu aibă de introdus de fiecare dată informațiile atunci când facem plăți prin Ghișeul.ro. Avem discuții deschise cu diverse entități și furnizori de utilități pe care ni-l dorim în sistem, instituții de învățământ pe care le dorim în platformă și cu instituții ale statului cum ar fi CNAIR pentru plata rovinietei”, a menționat Ciprian Ghișe.

APERO are ca scop promovarea plăților electronice efectuate prin mecanisme reglementate la nivel european și local si creșterea încrederii publicului în utilizarea instrumentelor și modalităților de plata fără numerar (carduri, mobile payments) și a instrumentelor de plată cu acces la distanța (internet/mobile banking).

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending