♦ Au mai fost aduse amendamente, printre altele, și în domeniile impozitului pe profit, impozitului pe venit, accizelor, TVA

Executivul a adoptat astăzi, prin OUG, modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri, reglementări care au în vedere, printre altele, îmbunătățirea funcționării sistemelor informatice RO e-Factura și RO e-TVA, „răspunzând astfel solicitărilor mediului de afaceri”, potrivit unui comunicat al Guvernului.

➜ În ceea ce privește RO e – Factura se au în vedere: ● clarificarea faptului că identificarea prin CNP este opțională și reglementarea înscrierii pe factură a unui cod format din 13 cifre de zero în locul codului de identificare fiscală a beneficiarului – persoană fizică, dacă acesta nu comunică niciun cod; ● restrângerea operațiunilor pentru care este obligatorie utilizarea sistemului național RO e – Factura doar la operațiunile cu locul livrării/prestării din punct de vedere al TVA în România; ● eliminarea excepției de la obligația utilizării sistemului național RO e–Factura pentru facturile simplificate (altele decât bonurile fiscale); ● introducerea obligației referitoare la înscrierea în facturile emise pentru operațiunile realizate în baza unor contracte de achiziții publice/sectoriale etc. a codurilor CPV corespunzătoare din nomenclatorul de referință în domeniul achizițiilor publice; ● abrogarea prevederilor referitoare la utilizarea sistemului RO e-Factura pentru facturile emise pentru vouchere de vacanță titularilor acestora, din OUG nr. 8/2009, având în vedere că toate facturile emise în relația B2C vor fi raportate în sistem de la 1 ianuarie 2025.

➜ În ceea ce privește sistemul RO e-TVA, se are în vedere amânarea obligației persoanelor impozabile de transmitere a rezultatului verificărilor realizate asupra diferențelor comunicate prin „Notificarea de conformare RO e-TVA” de către ANAF, și implicit a sancțiunii pentru neîndeplinirea acestei obligații, de la 1 ianuarie 2025 la 1 iulie 2025, avându-se în vedere complexitatea sistemului informatic național RO e-TVA și necesitatea asigurării funcționării în bune condiții a acestuia, în conformitate cu obiectivul pentru care a fost implementat.

De asemenea, se clarifică evidențierea TVA colectate prin autofacturare, în cazul obiectivelor de investiții din cadrul unor programe de interes public sau social, finanțate din fonduri publice, care sunt predate gratuit beneficiarilor, în sensul că persoanele impozabile care implementează astfel de programe și au dedus TVA pentru achiziții trebuie să emită o autofactură.

➜ În domeniul impozitului pe profit se operează următoarele modificări:

• o clarificare tehnică pentru alocarea costurilor de îndatorare în cazul finanțării de către persoanele afiliate a achiziției/producției unor active prevăzute de lege, necesare desfășurării activității contribuabililor; necesitatea acestei corelări a fost solicitată de organismele profesionale;
• exceptarea contribuabililor din domeniul bancar (instituții de credit) și din domeniul petrolier care plătesc impozite suplimentare pe cifra de afaceri, în același timp cu impozitul pe profit, de la plata impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), pentru evitarea dublei impuneri, dar și în concordanță  cu regulile fiscale aplicabile în prezent. „Această modificare este necesară întrucât prin Legea nr.290/2024, în cadrul normativ aplicabil doar impozitelor suplimentare pe cifra de afaceri de sectoarele menționate nu a fost păstrată excepția legată de sistemul de impozitare IMCA, neasigurând predictibilitatea cadrului normativ. Reprezentanții patronatelor din sectoarele vizate au solicitat modificarea cadrului normativ”, se menționează în comunicat. Totodată, pentru impozitele suplimentare pe cifra de afaceri, sunt aduse clarificări pentru plata acestora, în cazul în care contribuabilii sunt parte a unui grup fiscal.

➜ În domeniul impozitului pe venit au fost aduse următoarele amendamente:

• reglementarea regulilor privind calculul și declararea impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, în situația în care venitul este plătit exclusiv în natură, precum și în cazul sumelor reprezentând garanție, utilizată pentru plata chiriei stabilită prin contract. În aceste situații, obligațiile de stabilire a venitului net anual, de calcul, declarare și plată a impozitului revin proprietarului, uzufructuarului sau altui deținător legal prin depunerea Declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. „Măsura are în vedere faptul că în aceste situații plătitorul de venit se află în imposibilitatea reținerii la sursă a impozitului pe venit”, precizează reprezentanții Guvernului;
• instituirea unor dispoziții tranzitorii de clarificare a regimului fiscal aplicabil, precum și a obligațiilor de declarare, calcul și plată a impozitului pe venit în cazul veniturilor din cedarea folosinței bunurilor, altele decât cele din arendarea bunurilor agricole și din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, în situația în care chiria, aferentă unei perioade contractuale ulterioare datei de 1 ianuarie 2024, a fost plătită în avans până la data de 31 decembrie 2023 inclusiv;
• reglementarea/clarificarea impozitării veniturilor realizate din transferul dreptului de proprietate sau al dezmembrămintelor dreptului de proprietate. „Se reglementează modalitatea de declarare și stabilire a impozitului pe veniturile realizate din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă, ulterior autentificării actului de transfer. Astfel, se propune ca persoana fizică beneficiară a veniturilor sau plătitorul de venit, în situația în care veniturile sunt plătite de persoane juridice sau alte entități care au obligația de a conduce evidență contabilă, să calculeze și să declare impozitul pe venit datorat, sens în care se stabilesc regulile necesare calculului, declarării și plății.
  Măsura are în vedere solicitările formulate de organele fiscale și de Uniunea Națională a Notarilor Publici din România care vizează necesitatea asigurării unor reguli fiscale suficiente și fără echivoc”, menționează inițiatorii actului normativ;
• clarificarea regimului fiscal aplicabil în cazul veniturilor din pensii obținute din străinătate, în sensul că acestea se supun impozitării prin aplicarea cotei de impozit de 10% asupra venitului impozabil lunar stabilit prin deducerea din venitul din pensie a sumei neimpozabile lunare de 3.000 lei. „Necesitatea acestor clarificări a fost determinată de măsurile privind impozitarea veniturilor din pensii introduse prin Legea nr. 282/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și are ca scop înlesnirea îndeplinirii obligațiilor fiscale de către contribuabilii care realizează astfel de venituri”, precizează Executivul.

➜ În domeniul TVA, modificările aduse vizează:

• introducerea obligației înscrierii în factura simplificată a codului de identificare fiscală a beneficiarului dacă acesta este o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă;
• efectuarea unei corecții tehnice cu privire la autofactura emisă pentru ajustarea bazei impozabile.

➜ În domeniul accizelor au fost instituite o serie de măsuri în vederea combaterii evaziunii în domeniul produselor accizabile, având în vedere că, în urma acțiunilor de control efectuate de organele fiscale, s-a constatat eludarea plății obligațiilor fiscale la bugetul de stat de către unii operatori economici care desfășoară activități cu produse accizabile, respectiv: ▪ crearea unor obligații de declarare a operațiunilor și garantare a accizelor (120%) pentru destinatarii înregistrați și operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat conform unor criterii stabilite prin ordin comun al președintelui ANAF și al AVR și care dețin și eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal aparținând unei terțe persoane; ▪ introducerea obligației pentru destinatarii înregistrați și operatorii economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare de produse accizabile care prezintă risc fiscal ridicat și care dețin și eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal deținut de o persoană terță,  de a înștiința autoritatea competentă, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere.  Nedepunerea declarației pe proprie răspundere și negarantarea plății accizelor, urmează a fi incriminate ca infracțiuni; ▪ introducerea unei prevederi care să vizeze situația în care acești operatorii economici nu mai sunt considerați că prezintă risc fiscal ridicat, respectiv atunci când autoritatea competentă constată că pe parcursul a 36 de luni consecutive de la data depunerii primei declarații pe proprie răspundere, operatorul economic nu a înregistrat obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor administrate de ANAF; ▪ introducerea unor excepții de la regulile generale privind revocarea autorizației de destinatar înregistrat. Astfel, la propunerea organelor de control, autoritatea competentă revocă autorizația de destinatar înregistrat care prezintă risc fiscal ridicat, în termen de maximum 3 zile calendaristice de la data primirii propunerii de revocare, în situația în care titularul acesteia: a) nu respectă prevederile privind garanția de 120%, depunerea declarației pe propria răspundere, precum și cele privind înștiințarea autorității competente, cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de epuizarea cantității de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere; b) depășește cantitatea de produse accizabile înscrisă în declarația pe propria răspundere; ▪ introducerea unor prevederi privind revocarea, similare cu cele introduse pentru destinatarii înregistrați care prezintă risc fiscal ridicat, și în cazul  operatorilor economici înregistrați la autoritatea competentă pentru distribuție și comercializare angro fără depozitare băuturi alcoolice, tutun prelucrat și produse energetice care prezintă risc fiscal ridicat și care dețin și eliberează pentru consum produse accizabile din cadrul unui antrepozit fiscal aparținând unei terțe persoane; ▪ asigurarea unui tratament similar operatorilor economici care produc gaz natural pentru uz propriu cu cel aplicabil operatorilor din domeniul energiei electrice; ▪ introducerea în sfera infracțiunilor a nerespectării obligației de plată anticipată a accizelor pentru operatorii nou autorizați (reglementată prin OUG nr. 123/2024); ▪ introducerea unor prevederi referitoare la revocarea autorizației de destinatar înregistrat în cazul nerespectării obligației de plată anticipată a accizelor.

Alte modificări sunt aduse indicatorilor privind plafoanele specifice cadrului fiscal-bugetar 2024 în sensul actualizării plafoanelor pentru indicatorii specifici cadrului fiscal 2024, soldului deficitului bugetar, datoriei publice, cheltuielilor cu asistența socială,  cu sănătatea, cheltuielilor de capital.

UPDATE: OUG nr. 138/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fiscal-bugetar, precum și pentru reglementarea altor măsuri a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1222 din 5 decembrie 2024.

Executivul a aprobat, prin HG, suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, în vederea acoperirii celei de a treia tranșe de plăți către operatorii economici care au depus dosarele de decont pe Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii  Start-up Nation – ROMANIA”, ediția 2022
Bugetul MEAT va fi suplimentat cu 100 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, bani reprezentând necesarul pentru plata dosarelor de decont care au primit acord de plată până la data de 1 iunie 2024. Potrivit unui comunicat al Executivului, în urma acestei suplimentări, aproximativ 500 din cei 2.630 aplicanți care au deconturi depuse vor putea încasa alocațiile financiare nerambursabile, nemaifiind astfel nevoiți să plătească ratele la credit și dobânzile aferente lună de lună până la data plății deconturilor.

„Alocarea de bani suplimentari este necesară deoarece fondurile solicitate în acest scop nu pot fi asigurate de ordonatorul principal de credite prin virări de credite bugetare sau prin modificarea repartizării pe trimestre a sumelor aprobate în buget, nefiind identificate economii”, se menționează în comunicat.

Monitorizarea primilor patru ani de la lansarea primei ediții a programului de stimulare a inițiativei private „Start-up Nation ROMANIA” arată că la sfârșitul anului 2022 erau active 7.848 de întreprinderi lansate prin acest program (adică 96,99%), mai mult de 31 de mii de locuri de muncă. Aproximativ 1,77 miliarde lei s-au întors din taxe, impozite și contribuții pe parcursul a 3 ani, ceea ce reprezintă o rentabilitate a investiției de 112%, cu un impact bugetar pozitiv de 200 milioane lei.

HG nr. 1.542/2024 pentru suplimentarea bugetului MEAT din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2024, în vederea acoperirii celei de a treia tranșe de plăți către operatorii economici care au depus dosarele de decont pe Programul pentru stimularea înființării întreprinderilor mici și mijlocii „Start-up Nation — ROMANIA”, ediția 2022, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1221 din 4 decembrie 2024.

Prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au crescut cu 0,4% în UE și în zona euro în octombrie, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat o scădere de 0,6% în ambele zone, iar cel mai semnificative declinuri au fost în Bulgaria, Slovacia și România, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. În octombrie, comparativ cu luna precedentă, cea mai mare creștere a prețurilor producției industriale în UE s-a înregistrat în Estonia și Italia (ambele cu 1%), urmate de Franța (0,9%) și Suedia (0,8%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Bulgaria (-2,9%), urmată de Slovacia (-2%) și România (-1,5%).

Eurostat precizează că prețurile producției industriale în UE au fost influențate în special de o creștere cu 1,1% a prețurilor la energie, cu 0,3% a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, cu 0,2% a prețurilor bunurilor de folosință imediată, de o scădere cu 0,1% a prețurilor bunurilor intermediare, în timp ce au rămas stabile prețurile bunurilor de capital.

Comparativ cu perioada similară din 2023, prețurile produselor care ies pe porțile fabricilor au scăzut cu 3,2% în zona euro și cu 3% în Uniunea Europeană în octombrie 2024.

Astfel, cele mai mari creșteri ale prețurilor producției industriale în UE s-au înregistrat în Cehia (0,8%), Malta (0,7%) și Suedia (0,4%), iar cel mai semnificativ declin a fost în Slovacia (-20,4%), urmată de Luxemburg (-6,4%) și Franța (-5,7%). România a raportat un declin de 5,1% în octombrie, după o scădere de 3% luna precedentă.

Eurostat precizează că prețurile producției industriale în UE au fost influențate în special de o creștere cu 1,7% a prețurilor bunurilor de folosință imediată, cu 1,5% a prețurilor bunurilor de capital, cu 0,4% a prețurilor bunurilor de folosință îndelungată, de o scădere cu 0,6% a prețurilor bunurilor intermediare și de 10,2% a prețurilor la energie.

Modificarea prețurilor la porțile fabricilor este pusă de obicei pe seama consumatorilor finali și de aceea poate fi un indicator al evoluției inflației pe care Banca Centrală Europeană o vizează prin politica sa monetară.