Rețele sociale

ECONOMIE

A fost stabilită Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în insolvență

Radio CECCAR FM

Astăzi a fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 1109/11.12.2023OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. Actul normativ reglementează următoarele:

♦ procedura ce trebuie urmată de către organele fiscale centrale în ceea ce privește cesiunea creanțelor bugetare în cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative în baza cărora s-a declanșat procedura insolvenței, respectiv:  dispoziții generale aplicabile întregii proceduri de cesiune a creanțelor bugetare; ▪ procedura privind demararea selecției cesionarului, aplicabilă de către comisia de selecție a cesionarului; ▪ componența și funcționarea comisiei de selecție a cesionarului, precum și procedura de derulare a selecției; ▪ procedura de încheiere a contractului de cesiune a creanțelor bugetare, precum și etapele ulterioare derulate de organele fiscale competente;

♦ formularele utilizate de organele fiscale centrale în derularea procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare, respectiv: a) Certificat de atestare fiscală; b)  Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii; c) Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare; d) Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare; e) Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare; f) Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; g)  Acord de principiu privind cesiunea creanțelor bugetare; h) Înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia; i)  Înștiințare privind reîntregirea sau reconstituirea garanției; j) Înștiințare privind neconstituirea garanției în vederea cesiunii creanțelor bugetare; k) Notificare pentru solicitarea acordului privind declararea ofertantului câștigător în procedura de cesiune a creanțelor bugetare; l) Decizie de modificare a deciziei privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; m) Referat pentru aprobarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; n) Invitație pentru semnarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; o) Contract de cesiune a creanțelor bugetare; p) Înștiințare privind nerespectarea clauzelor din contractul de cesiune a creanțelor bugetare; q) Act adițional la Contractul de cesiune a creanțelor bugetare.

Totodată – după cum se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ –, s-a reglementat că fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv: a) cele admise în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz; b) cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiție suspensivă; c) cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a1), lit. b1), lit. c) și lit. e) din Codul de procedură fiscală; d) cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz; e) cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.

Nu fac obiectul cesiunii sumele de rambursat/restituit pentru care există cereri în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, având în vedere că acestea nu se încadrează în prevederile art. 264^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora ”creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței”. În urma soluționării cererilor de rambursare/restituire, sumele aprobate vor fi distribuite conform prevederilor legii insolvenței.

De asemenea, se prevede că prețul de pornire a cesiunii este valoarea creanțelor bugetare ce pot face obiectul cesiunii, cu excepția celor care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz. „Precizăm că, valoarea creanțelor bugetare exceptate conform celor menționate anterior, nu a fost luată în considerare la stabilirea prețului de pornire a cesiunii întrucât acestea ar fi trebuit anulate de către creditorul bugetar ANAF, potrivit art. 266 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situația închiderii procedurii de insolvență sau de reorganizare judiciară”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare. 

În ceea ce privește creanțele bugetare care sunt admise, sub condiție suspensivă, în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, ANAF precizează că acestea fac obiectul cesiunii și se au în vedere la stabilirea prețului cesiunii, ținând cont de faptul că acestea sunt datorate de debitori, iar actele administrative prin care acestea au fost stabilite nu au fost suspendate la executare potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare sau OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.

În vederea efectuării cesiunii creanțelor bugetare, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ sunt:

a) prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire a cesiunii. „S-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Astfel că, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire a cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din acest cod. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui «bun» pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare.

b) plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:

b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune;

b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;

b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii.

În ceea ce privește termenul de 3 ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.

c) constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.

ECONOMIE

CE a revizuit în jos estimările referitoare la avansul economiei românești

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană (CE) a estimat că ritmul de creștere a economiei românești a încetinit până la 1,8% în 2023, cu 0,4 puncte procentuale mai puțin decât anticipa în toamnă, după ce inflația ridicată și creșterea anemică a creditului au afectat cererea internă, iar cererea externă a fost una slabă, conform previziunilor economice de iarnă publicate joi de Executivul comunitar, relatează Agerpres.

CE a revizuit în jos și estimările referitoare la avansul economiei românești în 2024, până la 2,9%, de la 3,1%, cât preconiza în toamna anului trecut. „Deși consumul privat este așteptat să accelereze, investițiile vor rămâne principalul contributor la creșterea PIB și în acest an. Politica monetară este așteptată să rămână una restrictivă în 2024 și se va relaxa doar treptat, pe măsură ce presiunile inflaționiste se reduc. Relaxarea condițiilor financiare și monetare, însoțite de o cerere externă mai puternică, urmează să ducă la o creștere reală a PIB de 3,2% în 2025, de asemenea ușor mai puțin decât în prognozele de toamnă”, se arată în raportul Executivului comunitar.

În ceea ce privește inflația, CE estimează că în 2023 aceasta a scăzut până la 9,7%, de la 12% în 2022, în principal ca urmare a încetinirii semnificative a creșterii creditului privat și condițiilor monetare stricte, precum și prețurilor mai mici la energie și alimente. „Exceptând o scurtă perioadă la începutul lui 2024, după unele creșteri ale taxelor indirecte, prețurile ar urma să continue să scadă de-a lungul orizontului de prognoză. Inflația medie anuală este prognozată să ajungă la 5,8% în 2024, pentru a încetini la 3,6% în 2025”, estimează Comisia Europeană, care avertizează însă că există riscuri pentru un proces dezinflaționist mai gradual dacă salariile și pensiile vor continua să crească rapid.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

Continuare

ECONOMIE

Buget de 12 miliarde de lei pentru plafonul de garantare în Programul IMM Plus

Radio CECCAR FM

Programul IMM Plus ar putea deveni operațional până la începutul lunii martie și va avea un buget pentru plafonul de garantare în valoare de 12 miliarde de lei, a declarat, la evenimentul Romanian Sustainability Forum, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (FNGCIMM), citat de Agerpres.

„Ultimul raport al Băncii Europene de Investiții și al Fondului European de Investiții a clasat România, prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, pe primul loc în Europa în anul 2023 din punct de vedere al numărului și al volumului de garanții acordate în perioada 2020-2023. Practic, consider că cel mai sustenabil instrument financiar, atât pentru mediul de afaceri, dar mai ales pentru bugetul de stat‚ îl reprezintă aceste instrumente financiare. Din 2020 până în 2023, România a avut două scheme de garantare de ajutor de stat. Prima a fost pe cadrul COVID pentru firmele afectate ca urmare a pandemiei și a doua ediție a programului a fost pe cadrul temporar Ucraina. Chiar în aceste zile, Ministerul de Finanțe pregătește prelungirea cadrului temporar și vom veni cu o nouă schemă de garantare. Este vorba de Programul IMM Plus, care va fi prelungit până la 30 iunie. Bugetul alocat de Ministerul de Finanțe pentru plafonul de garantare este de 12 miliarde de lei și sperăm ca, până la începutul lunii martie, acest program să fie operațional (…) Noi am calculat impactul fiscal pe două categorii: impact fiscal direct și impact fiscal indirect. Am luat tot ce înseamnă coduri unice de înregistrare a celor 86.000 de IMM-uri care au beneficiat de acest program și am văzut că un leu garantat de statul român a adus la bugetul de stat 12 lei”, a afirmat Dumitru Nancu.

Acesta a adăugat că, în acest moment, tot ceea ce înseamnă scheme de garantare pe IMM Invest în total garanții acordate de statul român, prin Fondul Național de Garantare, de 54 de miliarde de lei, va genera până în anul 2030 suma de 541 de miliarde de lei ca venituri la bugetul de stat.

„Statul doar garantează banii. Tot ce înseamnă credite sunt credite acordate de sistemul financiar-bancar. Consider că e cel mai mare parteneriat public din România după 1990, în sensul că peste 70 de miliarde de lei, în această perioadă de patru ani de zile, au fost acordate de sistemul financiar-bancar. Am ajuns ca din cele 65 de miliarde de lei creștere sold credite, 83% să fie garantate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Am observat, în această perioadă, că insolvențele noi deschise pe parcursul anului 2020 a fost în scădere cu 7% față de nivelul anului 2019. Din punct de vedere al creșterii soldurilor, observăm că Banca Națională a României a raportat, în anul 2022, volumul cel mai mare de credite acordate sectorului IMM-urilor. Diferența dintre criza din 2008 – 2009, când, practic, creditul bancar a fost stopat către mediul de afaceri constă în această creștere a creditului bancar către IMM-uri. Practic, în 2022 am avut 72 de miliarde de lei, bani privați ai instituțiilor financiar-bancare infuzați în economia României. A fost cheia faptului că IMM-urile nu au fost afectate sau au fost afectate mai puțin față de perioada 2008 – 2009, când ne-am confruntat practic cu aceeași criză economică”, a spus oficialul FNGCIMM.

Potrivit sursei citate, companiile care au beneficiat de IMM Invest au înregistrat o creștere cu 5% a numărului de angajați, iar cele 85.000 de IMM-uri și-au crescut profitul cu 19%, în timp ce marja profitului raportat la vânzări a fost de 7,75%.

„Doar din capitalul de lucru s-au plătit 680.000 de locuri de muncă în această perioadă; tot ce înseamnă capital de lucru merge în cheltuielile curente ale întreprinderii, iar opt din zece firme care au accesat IMM Invest au raportat creșteri ale numărul de angajați”, a menționat Dumitru Nancu.

Continuare

ECONOMIE

România a început să emită primele sale obligațiuni verzi

Radio CECCAR FM

România a lansat, joi, prima sa emisiune de obligațiuni verzi, o măsură care era așteptată de mult și vizează diversificarea bazei de investitori în contextul cererii în creștere pentru obligațiunile verzi, a anunțat Reuters, preluată de Agerpres.

Obligațiunile verzi pe 12 ani au un spread de 345 puncte de bază peste mid-swaps. În paralel, România emite și obligațiuni convenționale pe șapte ani, iar ofertele pentru cele două tipuri de obligațiuni au depășit 10 miliarde de euro.

România a petrecut mai mult de un an cu pregătirea cadrului necesar pentru emiterea de obligațiuni verzi, iar șeful Trezoreriei, Ștefan Nanu, a declarat în luna decembrie că România are de gând să emită primele sale obligațiuni verzi în prima jumătate a lui 2024.

De asemenea, Ștefan Nanu a precizat că România intenționează să devină un emitent anual frecvent de obligațiuni verzi și că va încerca să mențină emisiunile la un volum mic.

România, țară care are deja mai multe proiecte de energie din surse regenerabile pregătite pentru a beneficia de finanțare de la UE, va utiliza cadrul pentru obligațiunile verzi pentru a finanța proiecte în domeniul transportului ecologic, îmbunătățirii eficienței energetice a clădirilor și reîmpăduriri, printre altele.

Oficialii care se ocupă cu administrarea datoriei statului au de gând ca în acest an să reducă emisiunile nete de eurobonduri până la 6 miliarde de euro, de la 9,5 miliarde de euro în 2023. În paralel, Guvernul de la București vrea să reducă deficitul bugetar, până la 5% din PIB, de la 5,7% din PIB anul trecut.

Finanțele au vândut în luna ianuarie semnificativ mai multe obligațiuni guvernamentale decât era programat, inclusiv eurobonduri cu maturitatea în 2029 și 2034 cu o valoare de patru miliarde de dolari, profitând de cererea solidă care există în Europa.

Continuare

Trending