ECONOMIE
A fost stabilită Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în insolvență
Astăzi a fost publicat, în Monitorul Oficial nr. 1109/11.12.2023, OPANAF nr. 1940/2023 pentru aprobarea Procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței. Actul normativ reglementează următoarele:
♦ procedura ce trebuie urmată de către organele fiscale centrale în ceea ce privește cesiunea creanțelor bugetare în cazul debitorilor aflați în procedura insolvenței, potrivit Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, precum și a altor acte normative în baza cărora s-a declanșat procedura insolvenței, respectiv: ▪ dispoziții generale aplicabile întregii proceduri de cesiune a creanțelor bugetare; ▪ procedura privind demararea selecției cesionarului, aplicabilă de către comisia de selecție a cesionarului; ▪ componența și funcționarea comisiei de selecție a cesionarului, precum și procedura de derulare a selecției; ▪ procedura de încheiere a contractului de cesiune a creanțelor bugetare, precum și etapele ulterioare derulate de organele fiscale competente;
♦ formularele utilizate de organele fiscale centrale în derularea procedurii privind cesiunea creanțelor bugetare, respectiv: a) Certificat de atestare fiscală; b) Certificat de atestare fiscală pentru contribuabilii care au înființate sedii secundare înregistrate fiscal, potrivit legii; c) Referat privind demararea procedurii de cesiune a creanțelor bugetare; d) Anunț privind invitația de participare la procedura competitivă organizată în vederea cesiunii creanțelor bugetare; e) Oferta privind cesiunea creanțelor bugetare; f) Decizie privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; g) Acord de principiu privind cesiunea creanțelor bugetare; h) Înștiințare privind stabilirea valorii garanției în vederea înlocuirii sau redimensionării acesteia; i) Înștiințare privind reîntregirea sau reconstituirea garanției; j) Înștiințare privind neconstituirea garanției în vederea cesiunii creanțelor bugetare; k) Notificare pentru solicitarea acordului privind declararea ofertantului câștigător în procedura de cesiune a creanțelor bugetare; l) Decizie de modificare a deciziei privind stabilirea rezultatului selecției cesionarului pentru recuperarea creanțelor bugetare; m) Referat pentru aprobarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; n) Invitație pentru semnarea contractului de cesiune a creanțelor bugetare; o) Contract de cesiune a creanțelor bugetare; p) Înștiințare privind nerespectarea clauzelor din contractul de cesiune a creanțelor bugetare; q) Act adițional la Contractul de cesiune a creanțelor bugetare.
Totodată – după cum se menționează în Referatul de aprobare a actului normativ –, s-a reglementat că fac obiectul cesiunii creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței, existente în sold la data eliberării certificatului de atestare fiscală, nestinse la data semnării contractului de cesiune, respectiv: a) cele admise în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz; b) cele prevăzute la lit. a), dar admise sub condiție suspensivă; c) cele care nu sunt considerate restante potrivit art. 157 alin. (2) lit. a), lit. a1), lit. b1), lit. c) și lit. e) din Codul de procedură fiscală; d) cele care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz; e) cele curente, respectiv cele certe, lichide și exigibile, născute în timpul procedurii de insolvență, conform documentelor din care rezultă.
Nu fac obiectul cesiunii sumele de rambursat/restituit pentru care există cereri în curs de soluționare și cu sumele certe, lichide și exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la autoritățile contractante, având în vedere că acestea nu se încadrează în prevederile art. 264^1 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, potrivit cărora ”creditorul bugetar poate cesiona creanțele bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței”. În urma soluționării cererilor de rambursare/restituire, sumele aprobate vor fi distribuite conform prevederilor legii insolvenței.
De asemenea, se prevede că prețul de pornire a cesiunii este valoarea creanțelor bugetare ce pot face obiectul cesiunii, cu excepția celor care nu sunt admise la masa credală potrivit legii, sub rezerva ca debitorul să nu fi fost condamnat pentru bancrută simplă sau frauduloasă ori să nu i se fi stabilit răspunderea pentru efectuarea de plăți ori transferuri frauduloase, ori nu sunt acceptate în planul de reorganizare confirmat de judecătorul-sindic, după caz. „Precizăm că, valoarea creanțelor bugetare exceptate conform celor menționate anterior, nu a fost luată în considerare la stabilirea prețului de pornire a cesiunii întrucât acestea ar fi trebuit anulate de către creditorul bugetar ANAF, potrivit art. 266 alin. (8) din Codul de procedură fiscală, în situația închiderii procedurii de insolvență sau de reorganizare judiciară”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare.
În ceea ce privește creanțele bugetare care sunt admise, sub condiție suspensivă, în tabelul definitiv de creanțe sau în tabelul definitiv consolidat, după caz, ANAF precizează că acestea fac obiectul cesiunii și se au în vedere la stabilirea prețului cesiunii, ținând cont de faptul că acestea sunt datorate de debitori, iar actele administrative prin care acestea au fost stabilite nu au fost suspendate la executare potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare sau OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
În vederea efectuării cesiunii creanțelor bugetare, condițiile care trebuie îndeplinite cumulativ sunt:
a) prețul cesiunii trebuie să acopere cel puțin 50% din prețul de pornire a cesiunii. „S-a avut în vedere voința legiuitorului la momentul adoptării Legii nr. 113/2020, în sensul că nu s-a mai stabilit o valoare prag pentru prețul ce poate fi încasat în contul creanțelor bugetare. Totuși, pentru a fi în consens cu principiile fiscale în domeniul colectării creanțelor bugetare, s-a prevăzut un procent minim de preț, similar cu cel existent în cazul valorificării bunurilor sechestrate potrivit art. 250 din Codul de procedură fiscală. Astfel că, prețul cesiunii nu poate fi mai mic de 50% din prețul de pornire a cesiunii. În fapt, la stabilirea unui astfel de procent se are în vedere realizarea unor rezultate cât mai avantajoase ca urmare a stingerii creanțelor bugetare prin această procedură, ținând seama atât de interesul legitim și imediat al creditorului, respectiv acela de a încasa venituri la bugetul general consolidat, cât și de drepturile și obligațiile debitorului urmărit, acela de a maximiza valoarea de stingere a obligațiilor bugetare pe care le datorează. Ținând cont de faptul că organul de executare trebuie să respecte principiile fiscale statuate prin legea specială, respectiv Codul de procedură fiscală, se impune să fie aplicate reguli similare în raport cu alte proceduri derulate de acestea, sens în care s-a avut în vedere procentul minim de valorificare a bunurilor sechestrate, potrivit art. 250 din acest cod. De altfel, valoarea creanțelor bugetare ce se cesionează poate fi asimilată unui «bun» pe care organul fiscal îl valorifică, astfel că, ținând cont de faptul că nu există o prevedere specială pentru stabilirea prețului minim ce se poate obține din cesiunea de creanțe bugetare, se va aplica procentul de 50% utilizat la valorificarea bunurilor sechestrate”, menționează ANAF, în Referatul de aprobare.
b) plata prețului cesiunii se realizează integral sau într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, astfel:
b1) integral, până la data încheierii contractului de cesiune;
b2) integral, în termen de 30 de zile inclusiv, de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere prețul cesiunii;
b3) în maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune, cu constituire de garanții, care să acopere atât prețul cesiunii, cât și valoarea dobânzilor aferente acestuia, calculate potrivit legii.
În ceea ce privește termenul de 3 ani, s-a avut în vedere stabilirea unui termen optim pentru plata prețului cesiunii de creanță, în cazul în care cesionarul optează pentru plata prețului într-o perioadă mai mare de 30 zile.
c) constituirea de garanții, cu excepția situației în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune. Prin constituirea de garanții s-a avut în vedere ca statul să se comporte similar unui creditor privat, suficient de prudent și diligent, în ceea ce privește asigurarea recuperării creanțelor bugetare, în cazul în care cesionarul nu achită prețul cesiunii la termenele prevăzute în contractul de cesiune a creanțelor bugetare. În acest caz, contractul de cesiune a creanțelor bugetare devine titlu executoriu în baza căruia organul fiscal central demarează procedura de valorificare a garanțiilor constituite de cesionar.
ECONOMIE
ANAF urmează să modifice Procedura de înregistrare a contractelor de locațiune
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) intenționează, printr-un proiect de Ordin publicat pe site-ul instituției, pentru consultare, să opereze o serie de modificări și completări la OPANAF nr.114/2019 pentru aprobarea Procedurii de înregistrare a contractelor de locațiune, precum și a modelului și conținutului formularului „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.128/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal și măsuri specifice pentru digitalizare, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, s-a stabilit ca pentru contractele de închiriere încheiate începând cu data de 1 ianuarie 2025, precum și pentru actele de modificare a acestora, în cazul în care bunul este deținut în comun, să se desemneze proprietarul, uzufructuarul sau alt deținător legal care să îndeplinească obligația înregistrării contractului încheiat între părți.
Potrivit prevederilor art.83 alin.(6), teza 1, introdus prin OUG nr.128/2024, contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare și cele din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuințe proprietate personală, au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de cel mult 30 de zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent (anterior, prevederea legală era reglementată de art.120 alin.(61) din Codul fiscal).
Conform art.1798 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată, care au fost înregistrate la organele fiscale, constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege.
Pentru aplicarea acestor prevederi legale a fost emis OPANAF nr.114/2019, prin care a fost aprobată procedura de înregistrare a contractelor de locațiune la organul fiscal competent, precum și modelul și conținutul formularului „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”.
Ca urmare a obligației instituite prin OUG nr.128/2024, este necesară modificarea și completarea prevederilor OPANAF nr.114/2019.
În acest context, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin, prin care se propune: ▪ completarea procedurii de înregistrare a contractelor de locațiune cu prevederi privind desemnarea proprietarului, uzufructuarului sau a altui deținător legal care îndeplinește obligația înregistrării contractului încheiat între părți, în cazul în care bunul este deținut în comun; ▪ completarea modelului și conținutului formularului „Cerere de înregistrare a contractelor de locațiune”, precum și a instrucțiunilor de completare a acestuia.
ECONOMIE
MF propune modificări la Procedura de îndrumare și asistență a contribuabililor
Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Procedurii de îndrumare și asistență a contribuabililor/plătitorilor, acordate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală, și de coordonare metodologică a activității de aplicare unitară a legislației fiscale și procedural fiscale desfășurate de structurile de asistență contribuabili, precum și în domeniul tehnologiei informației, aprobată prin OMF nr.1233/2021. În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ se menționează că, în prezent, Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală reglementează, la art. 7, unul din principiile de conduită în activitatea organelor fiscale, respectiv rolul activ, care are ca scop promovarea bunei-credințe în relațiile dintre organele fiscale și contribuabilii plătitori, precum și de a determina situația fiscală corectă a contribuabilului. De asemenea, art. 29 la alin.(4) instituie rolul de coordonator metodologic al Ministerului Finanțelor pentru activitatea de asistență și îndrumare a contribuabililor desfășurată de organul fiscal central, activitate ce intră în competența activității de administare a creanțelor fiscale.
Prin OMF nr. 1233/2021 pentru aprobarea Procedurii de îndrumare și asistență a contribuabililor/plătitorilor, acordate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, și de coordonare metodologică a activității de aplicare unitară a legislației fiscale și procedural fiscale desfășurate de structurile de asistență contribuabili, precum și în domeniul tehnologiei informației, s-a stabilit procedura de îndrumare și asistență a contribuabililor cu privire la problematica din domeniul fiscal, nefiscal, contabil, procedural fiscal, precum și cea în domeniul tehnologiei informației, atât la cererea contribuabililor, cât și din oficiu.
Potrivit prevederilor actuale ale Procedurii aprobată prin OMF nr. 1233/2021, organismele profesionale sunt considerate doar un simplu contribuabil, iar problemele generale de interpretare și aplicare a legislației, pe care organismele profesionale reglementate le adresează Ministerului Finanțelor/ANAF, sunt transmise de acesta spre soluționare la organul fiscal competent.
În acest context, avându-se în vedere că un element esențial al conformării voluntare a contribuabililor îl reprezintă și conlucrarea cu organismele profesionale reglementate, în contextul în care aceste organisme profesionale nu adresează solicitări în calitate de contribuabil, ci solicitările sunt specifice profesiei respective și sunt general valabile tuturor membrilor categoriei profesionale respective, vizând în esență aspecte referitoare la intenția de legiferare, MF propune modificarea Procedurii aprobată prin OMF nr. 1233/2021, în sensul exceptării, în anumite condiții, a organismelor profesionale reglementate de la tratamentul standard al procedurii de asistență.
Astfel, se propune ca solicitările transmise de organismele profesionale să fie soluționate de MF sau ANAF aparat central, după caz, în funcție de problematica pentru care se solicită opinia, în anumite condiții, respectiv: ▪ să vizeze clarificări privind modul de aplicare a legislației fiscale, primare sau secundare, pentru care MF sau ANAF, după caz, are atribuții de reglementare, potrivit legii; ▪ sunt specifice organismului profesional solicitant sau membrilor organismului profesional, conform drepturilor și competențelor acestuia, prevăzute în legea sa de organizare și funcționare; ▪ să vizeze o problemă general valabilă de aplicare și să nu conține situații punctuale și elemente de identificare ale unor contribuabili/plătitori; ▪ să conțină o prezentare generală a problematicii, argumente de fapt și de drept, precum și propriile concluzii; ▪ să conțină o propunere a organismului profesional, argumentată corespunzător, cu privire la cea mai caracterizată variantă/soluție de aplicare, dintre cele identificate sau, după caz, o propunere motivată de completare/modificare a textelor legale vizate.
De asemenea se propune ca solicitarea transmisă Ministerului Finanțelor/ANAF, cât și răspunsul primit, să se publice pe site-ul organismului profesional în termen de 30 de zile de la primirea răspunsului de la Ministerului Finanțelor/ANAF cu anonimizarea datelor cu caracter personal ale persoanelor care semnează, iar în măsura în care este posibil, solicitarea transmisă MF/ANAF, precum și răspunsul primit să se transmită sau să se pună la dispoziția membrilor organismului profesional și prin alte servicii informatice utilizate în cadrul organismului profesional reglementat și să se disemineze în cadrul cursurilor de pregătire profesională organizate pentru membrii organismului profesional.
Totodată, se propune completarea procedurii cu prevederea ca, în cazul în care cererile de îndrumare și asistență, formulate de împuternicit ori reprezentant fiscal, nu conțin datele de identificare ale persoanei pe care o reprezintă, împuternicitul ori reprezentantul fiscal va fi înștiințat cu privire la acest aspect. În cazul în care datele de identificare ale împuternicitului ori reprezentantului fiscal nu sunt suficiente pentru a fi înștiințat, cererea acestuia se clasează.
ECONOMIE
ANSVSA intensifică acțiunile de control în perioada sărbătorilor de iarnă
Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) intensifică acțiunile de control, până pe 24 decembrie 2024, prin intermediul structurilor de la nivel național și județean, pentru a asigura cetățenilor un comerț cu produse alimentare sigure, informează instituția într-un comunicat citat de Agerpres. Controalele au în vedere prevenirea apariției toxiinfecțiilor alimentare și al răspândirii virusului Pestei Porcine Africane (PPA) din zonele de restricție unde este diagnosticată această boală, prin comerțul ilegal cu porcine/carne și produse din carne de porc (provenite de la animale bolnave).
Se va verifica modul în care operatorii din sectorul alimentar autorizați/înregistrați sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor respectă normele sanitare veterinare și de siguranța alimentelor privind procesarea produselor de origine animală (carne, lapte, produse lactate, pește, ouă) și non-animală (produse de panificație și patiserie, legume-fructe), trasabilitatea acestora, precum și condițiile de ambalare, transport, depozitare și comercializare până la consumatorul final.
Obiectivele vizate în cadrul acțiunilor de control sunt: piețele agro-alimentare; abatoarele și unitățile de tranșare a cărnii; unitățile de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală și nonanimală, precum și unitățile de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării); unitățile de alimentație publică, pizzerii, unități tip catering, cofetării, patiserii, laboratoare de cofetărie/patiserie; unitățile de tip hotelier și pensiunile turistice; unitățile de tip hipermarket/supermarket, magazinele alimentare și alte tipuri de unități care comercializează produse alimentare.
Inspectorii sanitari veterinari vor realiza controale în trafic, cu sprijinul reprezentanților Inspectoratelor de Poliție Județene și Inspectoratelor de Jandarmi Județene, pentru a se verifica dacă sunt respectate condițiile sanitare veterinare legale pentru transportul animalelor și al produselor alimentare de origine animală și nonanimală, precum și restricțiile sanitare veterinare impuse pentru mișcarea porcinelor din gospodăriile populației situate în zonele afectate de focare active de PPA.
ANSVSA mai verifică și destinația cărnii de pasăre și a ouălor provenite din comerțul intracomunitar și import. În context, echipe de control din cadrul DSVSA-urilor județene/municipiului București, efectuează verificări la nivelul tuturor depozitelor de destinație a acestor categorii de produse, fiind efectuate controale documentare, de identitate, prelevări de probe în vederea efectuării de analize de laborator pentru stabilirea conformității acestora în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice de siguranța alimentară și de calitate prevăzute de legislația Uniunii Europene.
Totodată, o atenție deosebită va fi acordată verificării condițiilor sanitare veterinare și de igienă existente în locurile organizate periodic de către autoritățile locale, în vederea comercializării unor alimente care prezintă caracteristici tradiționale (ex. tonete, chioșcuri, rulote, standuri de comercializare).
La nivelul unităților de vânzare cu amănuntul supuse înregistrării și controlului sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor se va proceda la: verificarea respectării cerințelor pentru înregistrarea sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor; verificarea respectării cerințelor de igienă, de depozitare, ambalare și păstrare a produselor alimentare aflate la comercializare; verificarea trasabilității produselor alimentare.
De asemenea, DSVSA județene și a municipiului București vor întreprinde acțiuni de informare a consumatorilor, cu ajutorul mass-media locale, asupra necesității de a se respecta următoarele recomandări: efectuarea la medicul veterinar a examenului trichineloscopic asupra cărnii obținute de la porcii crescuți și sacrificați în gospodăriile proprii; carnea și produsele din carne de porc rezultate în urma sacrificărilor tradiționale în gospodăria proprie este destinată exclusiv consumului familial, fiind interzisă comercializarea acestora în consum public; informarea consumatorilor, prin intermediul mass media de la nivel local, cu privire la riscul major de îmbolnăvire la care se expun persoanele care cumpără și consumă carne de porc a cărei origine nu este cunoscută, provenită din tăieri clandestine sau care nu a fost supusă controlului sanitar veterinar (inclusiv examenul pentru identificarea Trichinella spp.).
Medicii veterinari din DSVSA județene și a municipiului București, precum și cei de la nivelul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul piețelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru pentru perioada următoare, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică. Orarul medicilor veterinari va fi afișat pe site-ul DSVSA-ului județean și în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.
De asemenea, la nivelul DSVSA județene și al circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale teritoriale (CSVSAO) vor fi afișate informații utile consumatorilor, dar și locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp. în carnea de porc.
Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificați în vederea depistării trichinelozei este obligatorie, precizează ANSVSA.
În situația în care se constată încălcări ale normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, în funcție de gravitatea abaterilor se vor aplica sancțiuni contravenționale conform HG 984/2005 și/sau sancțiuni complementare prevăzute de legislația în vigoare.
-
ECONOMIEacum 6 zile
Măsuri pentru îmbunătățirea funcționării sistemelor informatice RO e-Factura și RO e-TVA
-
ECONOMIEacum 6 zile
100 milioane de lei, alocate pentru programul Start-up Nation, ediția 2022
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 2 decembrie 2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Bulgaria, Slovacia și România, scăderi semnificative ale prețurilor producției industriale, în octombrie
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 03.12.2024
-
ECONOMIEacum 2 zile
O nouă ediție a programului de titluri de stat Fidelis pentru populație
-
PROFESIA CONTABILĂacum 6 zile
CECCAR Iași: Pașii spre cariera de expert contabil – un eveniment cu și despre next generation accountants
-
ECONOMIEacum 7 zile
Proiectul privind raportarea informațiilor conform art.61^2 din Codul de procedură fiscală, în consultare publică