ECONOMIE
Modelul și conținutul Formularului 212, publicate în Monitorul Oficial

În Monitorul Oficial nr. 14 din 9 ianuarie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 6/2024 prin care au fost stabilite modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”. Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.
Declarația se depune și de către: a) profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. 3 din OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020; b) persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate; c) persoanele fizice prevăzute la art. LXI alin. (2) și (3) din OUG nr. 115/2023: c1) care în cursul anului 2023 au realizat venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, la depunerea declarației prevăzute la art. 120 din Codul fiscal au utilizat un alt nivel al salariului minim garantat în plată decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată; c2) care au realizat în cursul anului 2023 venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlului II sau III din Codul fiscal, pentru care impozitul se reține la sursă de plătitorii de venituri, în situația în care, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, plătitorul a utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe țară decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022.
Declarația se depune: ▪ până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an, pentru stabilirea și declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum și pentru declararea și stabilirea contribuțiilor sociale datorate; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii, în cazul exercitării opțiunii privind destinația unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.
Declarația se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului/încheierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice.
Modificările față de precedentul formular sunt, în principal, următoarele:
♦ la Capitolul I “Date privind impozitul pe veniturile realizate și contribuțiile sociale datorate”:
▪ introducerea la secțiunea 2 “Date privind veniturile realizate din străinătate” subsecțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile realizate din străinătate” a unor rubrici referitoare la perioada de deținere a proprietăților imobiliare (deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau deținute o perioadă mai mare de 3 ani);
▪ eliminarea de la secțiunea 2 “Date privind veniturile realizate din străinătate” a subsecțiunii 3 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii”, referitoare la stabilirea și declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.650/2022;
▪ introducerea la secțiunea 3 “Date privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate” subsecțiunea 1 “Date privind contribuția de asigurări sociale datorată” și subsecțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată” a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;
▪ eliminarea secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.111/2021, ca urmare a încetării aplicabilității dispozițiilor acesteia;
▪ eliminarea secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022, ca urmare a încetării aplicabilității dispozițiilor acesteia;
▪ modificarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, care devine secțiunea 6, prin:
– eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.111/2021;
– introducerea unor câmpuri privind contribuțiile sociale reținute la sursă de plătitorul de venit, potrivit legii, care reprezintă plată anticipată în contul contribuției anuale datorate de contribuabil;
– introducerea unor câmpuri privind diferențele de contribuții sociale stabilite în plus/minus, după caz, ca urmare a regularizării sumelor reprezentând plată anticipată cu contribuția anuală datorată.
♦ la Capitolul II “Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”:
▪ eliminarea de la secțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile estimate din România”, subsecțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile estimate din România, impuse în sistem real/pe baza cotelor forfetare de cheltuieli” lit.A “Date privind activitatea desfășurată”, pct.1 “Categoria de venit” a indicatorilor ”cedarea folosinței bunurilor (altele decât cele de la pct.1.3.2.)” și ”cedarea folosinței bunurilor calificată în categoria venituri din activități independente”;
▪ introducerea la secțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate estimate” subsecțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate estimată” a unor câmpuri distincte pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabilii care realizează venituri din activități independente, în funcție de venitul estimat pentru anul fiscal de impunere, potrivit legii.
♦ actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.
ECONOMIE
FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.
De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.
În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.
În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.
Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.
ECONOMIE
Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).
La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).
Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).
Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.
Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).
Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).
În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.
ECONOMIE
AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.
Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv: ▪ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.
Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.
Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.
În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).
În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.
Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 21 de ore
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 22 aprilie 2025
-
ECONOMIEacum 7 zile
Guvernul a modificat cadrul legislativ privind piața pensiilor private
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 17.04.2025
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
CECCAR Neamț: Ziua educației financiare, prilej pentru apropierea tinerilor de profesia contabilă
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 zile
Educația financiar-contabilă, o investiție pentru viitor: CECCAR Dâmbovița, alături de elevii din Târgoviște
-
ECONOMIEacum 7 zile
Au fost adoptate „Cadrul de competențe digitale pentru cetățenii României” și „Registrul beneficiarilor programelor de formare”
-
PROFESIA CONTABILĂacum 22 de ore
CECCAR Dâmbovița: Experți contabili și contabili autorizați, în dialog cu specialiști ai AJFP pe teme fiscale de actualitate
-
ECONOMIEacum 22 de ore
AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36