Rețele sociale

ECONOMIE

Modelul și conținutul Formularului 212, publicate în Monitorul Oficial

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 14 din 9 ianuarie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 6/2024 prin care au fost stabilite modelul, conținutul, modalitatea de depunere și de gestionare a formularului 212 „Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice”. Declarația se completează și se depune de către persoanele fizice care în anul de impunere au realizat, individual sau într-o formă de asociere, venituri/pierderi din România sau/și din străinătate și care datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal.

Declarația se depune și de către: a) profesioniști, astfel cum sunt reglementați de art. 3 alin. (2) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, și persoanele fizice care obțin venituri exclusiv din drepturile de autor și drepturile conexe care au beneficiat de indemnizația prevăzută la art. 3 din OUG nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaților și angajatorilor în contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum și pentru stimularea creșterii ocupării forței de muncă, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 282/2020; b) persoanele fizice care nu realizează venituri și care optează pentru plata contribuției de asigurări sociale de sănătate; c) persoanele fizice prevăzute la art. LXI alin. (2) și (3) din OUG nr. 115/2023: c1) care în cursul anului 2023 au realizat venituri din activități independente, din drepturi de proprietate intelectuală, din cedarea folosinței bunurilor, din activități agricole, silvicultură și piscicultură pentru care la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, la depunerea declarației prevăzute la art. 120 din Codul fiscal au utilizat un alt nivel al salariului minim garantat în plată decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022 pentru stabilirea salariului minim brut pe țară garantat în plată; c2) care au realizat în cursul anului 2023 venituri din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din arendă, din asocieri cu persoane juridice contribuabili potrivit titlului II sau III din Codul fiscal, pentru care impozitul se reține la sursă de plătitorii de venituri, în situația în care, la verificarea încadrării venitului în plafoanele anuale, precum și la determinarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, după caz, plătitorul a utilizat un alt nivel al salariului minim brut pe țară decât cel de 3.000 lei prevăzut în HG nr. 1.447/2022.

Declarația se depune:  până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, în vederea declarării venitului realizat și stabilirii/definitivării impozitului anual pe venit și a contribuțiilor sociale; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a fiecărui an, pentru stabilirea și declararea impozitului pe venitul estimat/norma de venit a se realiza în fiecare an fiscal, precum și pentru declararea și stabilirea contribuțiilor sociale datorate; ▪ până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a veniturilor, sub sancțiunea decăderii, în cazul exercitării opțiunii privind destinația unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual impozabil stabilit potrivit art. 123 alin. (3) din Codul fiscal, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii și a unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private.

Declarația se depune în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului/încheierii contractului între părți, în cazul contribuabililor care încep o activitate în cursul anului fiscal sau al celor care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală și care nu au avut, până la acea dată, obligația depunerii declarației unice.

Modificările față de precedentul formular sunt, în principal, următoarele:

♦ la Capitolul I “Date privind impozitul pe veniturile realizate și contribuțiile sociale datorate”:

 introducerea la secțiunea 2 “Date privind veniturile realizate din străinătate”  subsecțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile realizate din străinătate”  a unor rubrici referitoare la perioada de deținere a proprietăților imobiliare (deținute o perioadă de până la 3 ani inclusiv sau deținute o perioadă mai mare de 3 ani);

▪ eliminarea de la secțiunea 2 “Date privind veniturile realizate din străinătate” a subsecțiunii 3 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii”, referitoare la stabilirea și declararea contribuției de asigurări sociale de sănătate datorată de persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii, în conformitate cu Decizia Curții Constituționale nr.650/2022;

▪ introducerea la secțiunea 3 “Date privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate” subsecțiunea 1 “Date privind contribuția de asigurări sociale datorată” și subsecțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată” a unor câmpuri pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale, respectiv contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabili, în funcție de încadrarea în plafonul minim anual, potrivit legii;

▪ eliminarea secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.111/2021, ca urmare a încetării aplicabilității dispozițiilor acesteia;

▪ eliminarea secțiunii referitoare la stabilirea și declararea obligațiilor fiscale datorate de către contribuabili, pentru indemnizațiile prevăzute de OUG nr.2/2022, ca urmare a încetării aplicabilității dispozițiilor acesteia;

▪ modificarea secțiunii “Sumarul obligațiilor privind impozitul pe venitul realizat și contribuțiile sociale datorate, stabilite prin declarația curentă”, care devine secțiunea 6, prin:

– eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.2/2022, precum și eliminarea câmpurilor privind obligațiile fiscale datorate de contribuabili potrivit OUG nr.111/2021;

– introducerea unor câmpuri privind contribuțiile sociale reținute la sursă de plătitorul de venit, potrivit legii, care reprezintă plată anticipată în contul contribuției anuale datorate de contribuabil;

– introducerea unor câmpuri privind diferențele de contribuții sociale stabilite în plus/minus, după caz, ca urmare a regularizării sumelor reprezentând plată anticipată cu contribuția anuală datorată.

♦ la Capitolul II “Date privind impozitul pe veniturile estimate/norma de venit a se realiza în România și contribuțiile sociale datorate”:

▪ eliminarea de la secțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile estimate din România”, subsecțiunea 1 “Date privind impozitul pe veniturile estimate din România, impuse în sistem real/pe baza cotelor forfetare de cheltuieli”  lit.A “Date privind activitatea desfășurată”, pct.1 “Categoria de venit” a indicatorilor ”cedarea folosinței bunurilor (altele decât cele de la pct.1.3.2.)” și ”cedarea folosinței bunurilor calificată în categoria venituri din activități independente”;

▪ introducerea la secțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate estimate” subsecțiunea 2 “Date privind contribuția de asigurări sociale de sănătate estimată” a unor câmpuri distincte pentru stabilirea și declararea contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de contribuabilii care realizează venituri din activități independente, în funcție de venitul estimat pentru anul fiscal de impunere, potrivit legii.

♦ actualizarea în mod corespunzător a instrucțiunilor de completare a declarației unice.

ECONOMIE

APIA estimează o cotă de piață de 29% pentru autoturismele „verzi” în România, în 2024

Radio CECCAR FM

Autoturismele ecologice vor ajunge la o cotă de piață în România de 29%, până la sfârșitul anului 2024, timp în care piața de autovehicule noi înmatriculate pe plan local va continua să crească, dar cu un ritm mai lent, de doar 5,3% față de cel înregistrat în 2023, arată estimările Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), citate de Agerpres.

„În anul 2024, piața auto românească va continua să evolueze, anticipând o creștere moderată de 5,3%, reflectând o adaptare la noile dinamici economice, sociale și politice. Chiar și la 150.000 de autoturisme noi ce vor fi vândute în acest an, piața românească rămâne sub nivelul anilor 2018 și 2019, demonstrând impactul de lungă durată al pandemiei de coronavirus.

În ciuda provocărilor, autoturismele electrificate vor rămâne în centrul atenției, cu o creștere estimativă de 24,4%, în timp ce vânzările autoturismelor pur electrice – chiar dacă într-un ritm mai lent- vor continua să crească, ajungând la o cotă de piață estimată la 12,7%. Asociația Producătorilor și Importatorilor de Autovehicule (APIA) continuă să fie un pilon de referință în furnizarea de analize precise și perspective vizionare asupra industriei auto din România”, a declarat Dan Vardie, președintele APIA.

Pe segmentul vehiculelor comerciale ușoare plus minibuse se va consemna, în acest an, o curbă mai lentă de creștere, respectiv de 7,2%, comparativ cu datele din 2023, iar pentru vehiculele grele și autobuze se prognozează un salt de 5,1%.

Conform specialiștilor APIA, la autoturisme este estimată menținerea ponderii de aproximativ 84% din totalul înmatriculărilor, cu un volum de aproximativ 150.000 de unități, în creștere cu 5%, de la un an la altul,

De asemenea, în privința clasificării pe segmente în care sunt încadrate autoturismele, există următoarele linii de creștere: Segmentul A (+4,3%), Segmentul B (-11,5%), Segmentul C (+15,9%), Segmentul D (+4,7%), Segmentul E (5,5%), Segmentul F (+3,6%), SUV (+3,9%), MPV (+2,6%) și Segmentul Sport (+14,7%).

În ceea ce privește cota de piață, segmentul SUV se va menține prima poziție, cu aproximativ 43,5%, urmat de Clasa C – cu o cotă de 32% (+2,99% față de 2023) și Clasa B, cu o cotă de 13,3% (-2,5%).

Potrivit statisticii APIA, în funcție de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, pentru 2024, motorizările pe benzină vor înregistra o ușoară creștere de 1,9% în comparație cu anul precedent, până la o pondere de aproximativ 61% din total. În cazul autoturismelor echipate cu motoare diesel se va înregistra o scădere a numărului de înmatriculări de 16,1% și o cotă de piață de 10,3% din total.

Pe de altă parte, autoturismele „electrificate”, respectiv cele electrice (100% electrice și hibride plug-in), precum și cele full hybrid (care dispun și de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), vor ajunge în 2024 la o cotă de piață de 29%. Astfel, din această analiză se estimează că, în cursul anului, se vor înmatricula în România de aproape trei ori mai multe autoturisme „verzi” față de cele cu motorizare diesel.

Per ansamablu, pentru anul 2024, producătorii și importatorii prognozează o continuare a tendinței de creștere a autoturismelor „electrificate” înmatriculate, la un nivel similar cu cel înregistrat în anul anterior (+24,4%).

Evoluția înmatriculărilor autoturismelor cu tracțiune integrală (4×4) arată, pentru acest an, o cotă de piață de aproximativ 25,9%, cu o creștere de 14,4% a numărului de înmatriculări față de anul trecut.

Conform APIA, categoria autovehiculelor comerciale ușoare va înregistra o creștere de 7,2% față de 2023, cu o cotă de piață, din totalul autovehiculelor înmatriculate, de aproximativ 10,8%, aproape la același nivel atins cu un an în urmă, de 10,6%. Totodată, creșterea pentru înmatriculările de autovehicule „electrificate” din acest segment este estimată la aproximativ 87,2% comparativ cu statistica din anul anterior.

Continuare

ECONOMIE

Economia Israelului s-a contractat cu aproape 20% după izbucnirea războiului

Radio CECCAR FM

Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilitățile au paralizat afacerile, au forțat oamenii să-și evacueze locuințele și sute de mii de rezerviști au fost chemați sub arme, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiștii intervievați de Bloomberg.

Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituția se așteaptă în acest an la o creștere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanțe previzionează o expansiune de 1,6%.

Efectele economice negative au fost resimțite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza „un colaps aproape complet al activității economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza și Cisiordania de 6% în 2023.

După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda națională. Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de țară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanțelor sale.

Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la „A1” până la „A2”, a șasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia și Chile. În paralel, Moody’s a modificat și perspectiva asociată ratingului, de la „stabilă” la „negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.

Conflictul cu Hamas și consecințele sale vor „crește în mod semnificativ riscul politic pentru Israel și de asemenea vor slăbi instituțiile sale executive și legislative, precum și soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se așteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene. „Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătățit imediat ce vom câștiga războiul”, a spus Netanyahu.

Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanțele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forțează, de asemenea, Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-și finanța necesitățile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.

Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ținerea sub control a conflictului.

De la debutul războiului, toate cele trei mari agenții de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.

Continuare

ECONOMIE

Bundesbank se așteaptă la o creștere slabă a economiei germane la începutul lui 2024

Radio CECCAR FM

Performanța slabă a economiei germane va continua în primele luni din 2024, se arată într-un raport publicat luni de Banca Centrală a Germaniei (Bundesbank), transmit DPA și Reuters, preluate de Agerpres.

După declinul PIB-ului de la finalul lui 2023, economia Germaniei ar putea înregistra un ușor declin în primul trimestru din 2024, intrând în recesiune. Numeroasele greve ale sindicatelor germane încetinesc creșterea pe termen scurt, avertizează Bundesbank.

Instituția dă asigurări că „o recesiune, în sensul unui declin prelungit, semnificativ și pe scară largă al economiei, nu poate fi identificată și nu este așteptată în prezent. Cheltuielile de consum se vor redresa, pe fondul pieței stabile a forței de muncă, al majorării salariilor și al reducerii inflației”.

Datele preliminare publicate de Oficiul federal de statistică (Destatis) indică un declin de 0,3% al economiei germane în trimestrul patru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni.

Perturbările transportului în zona Mării Roșii nu vor avea un impact semnificativ, apreciază Bundesbank, deoarece există suficientă capacitate de transport neutilizată, iar costurile de transport sunt doar o parte redusă din costul general al bunurilor.

Deși perspectivele nu sunt optimiste, Banca Centrală a Germaniei nu se așteaptă la o deteriorare majoră a pieței muncii, care a sprijinit până acum economia.

Continuare

Trending