Rețele sociale

ECONOMIE

Ministerul Mediului propune un buget de 500 milioane lei pentru programul-pilot Rabla pentru sobe

Radio CECCAR FM

Bugetul propus pentru programul-pilot „Rabla pentru sobe” se ridică la valoarea de 500 de milioane de lei, iar finanțarea se acordă pentru dispozitivele cu randament de minimum 80% și emisii mici de poluanți, a anunțat, într-o conferință de presă, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, citat de Agerpres.

„Pentru prima oară, lansăm în consultare publică un program de finanțare care își propune să înlocuiască sobele vechi, cele cu randament ineficient (…), cu unele noi, pentru că există tehnologii care pot să crească acest randament la peste 80%. Așteptăm cu mare interes contribuția comercianților, a instalatorilor de astfel de echipamente, primăriilor din țară și a oricărui specialist până la urmă care ne poate da un feedback. Ne dorim ca acest program să reducă cheltuielile românilor cu încălzirea, la fel cum ne dorim în mod suplimentar să avem și un aer mai curat. Programul este unul pilot, țin să precizez încă o dată acest lucru, și se adresează pentru început comunelor din cele 28 de județe ale țării, din zona montană, așa cum este definită de legislația în vigoare, respectiv de Legea muntelui. Acolo știm că iernile sunt mai lungi și mai grele. Ne adresăm comunelor, dar probabil și altor tipuri de unități administrativ-teritoriale, cum ar fi satele aparținătoare ale orașelor și ale municipiilor. Vom pune la dispoziție, din bugetul AFM, pentru început, 500 de milioane de lei pentru aceste dispozitive de încălzire. Propunerea pe care o fac, acum, este aceea de a finanța 70% din costurile unei astfel de sobe, dar nu mai mult de 10.000 lei de persoană”, a declarat Mircea Fechet.

Ministrul de resort a adăugat că estimarea este de a finanța prin noul program un număr de 50.000 de sobe.

„Noi sperăm să reușim ca, în fiecare din cele aproximativ 1000 de primării pe care le-am identificat ca fiind eligibile, să avem astfel de solicitanți. Ne propunem, dacă am considera că finanțăm suma maximă pe fiecare solicitant, respectiv 10.000 lei, să finanțăm 50.000 de sobe, fie pe lemn, fie pe peleți, fie pe brichete. Există o legislație specifică care definește toate aceste tipuri de încălzire, însă pretenția principală a Ministerului Mediului este aceea ca aceste echipamente să respecte standardele directive eco-design. Asta presupune că randamentul este de minimum 80% și asta presupune că emisiile de particule sunt sub 40 de grame pentru fiecare metru cub de combustibil solid, emisiile de compuși organici volatili sunt sub 120 de grame pe aceeași unitate de măsură, monoxid de carbon sub 1.500 mg și emisii de oxizi de azot sub 300 mg pe metru cub. Amintesc că o problemă principală a României este legată de depășirile la oxizi de azot și la particule. Oricine va fi interesat de acest program va obține o singură dată finanțare, de maximum 10.000 lei”, a menționat demnitarul.

Conform datelor tehnice prezentate de ministrul Mediului, sobele vor avea o putere nominală pe care o alege beneficiarul, „dar trebuie să fie de minimum opt kilowați și de maximum 35 de kilowați”.

„Asta înseamnă că putem încălzi o locuință de cel puțin 60 mp, până la 140, chiar 200 mp˛ în funcție de cât de bine este izolată casa respectivă. Ne propunem ca acest program să îl finanțăm într-o manieră similară cu cel prin care am finanțat «Rabla local». Vom implica și primăriile. Asta înseamnă că primăriile vor avea un contract de finanțare cu Administrația Fondului de Mediu. Cetățenii se vor înscrie într-o platformă și decontarea acestor cheltuieli se va face prin intermediul primăriei. Ne dorim ca oamenii să nu fie puși pe drumuri inutil. Ne dorim ca acest program să fie unul care se va desfășura într-un spațiu digital, se va desfășura online, vom avea o platformă informatică dedicată. Condițiile pe care cetățenii trebuie să le îndeplinească pentru a fi eligibili în acest program sunt foarte simple, în opinia mea, respectiv să fie cetățeni români, să aibă domiciliul în locuința pentru care este solicitată finanțarea, să fie proprietarul respectivei locuințe și să nu aibă datorii la stat”, a completat Mircea Fechet.

Oficialul a subliniat, totodată, că, dintre cele 7,5 milioane de gospodării din România, 3,5 milioane se încălzesc cu lemn de foc.

„De asemenea, o particularitate a României este că avem astfel de sobe pe lemn chiar și în Capitală. Probabil că nu sunt multe capitale în Uniunea Europeană unde cartiere întregi folosesc o astfel de metodă de a se încălzi în sezonul rece. Și problema nu e reprezentată de tipul de încălzire în sine, pentru că lemnul este o resursă regenerabilă. Lemnul de foc este folosit în foarte multe alte țări pentru încălzire și nici nu-și propune cineva neapărat să schimbe acest lucru, mai ales în acele comunități dependente, aflate în vecinătatea pădurilor. Însă lucrul la care vreau să mă refer în primul rând este legat de randamentul extrem de scăzut al acestora. Din discuțiile pe care le-am avut cu specialiștii, randamentul mediu în sobele din România este undeva la 30% – între 20% și 40%. Cu alte cuvinte, 30% dintr-un buștean pus pe foc se transformă în căldură, restul se transformă în fum și în poluare. Din acest motiv, există calcule matematice care demonstrează inclusiv faptul că o sobă cu un randament atât de scăzut poluează mai mult decât o face un camion diesel de generație foarte veche. Conform datelor statistice, peste 6,4 milioane metri pătrați de lemn ajung anual pe foc. Asta înseamnă, așa cum am spus și mai devreme, o presiune inclusiv pe fondul forestier”, a explicat Mircea Fechet.

ECONOMIE

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate, precum și detergenții, în topul scumpirilor

Radio CECCAR FM

Serviciile poștale, cele de apă, canal și salubritate și detergenții se află în topul scumpirilor înregistrate în ianuarie 2024, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, prețul detergenților a urcat cu 22,60%, comparativ cu ianuarie 2023, cel al serviciilor poștale cu 26,64%, iar cel al serviciilor de apă, canal și salubritate cu 17,76%.

În ceea ce privește mărfurile alimentare, acestea s-au scumpit, în medie, cu 5,64% comparativ cu ianuarie 2023. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la pește proaspăt (14,25%), conserve din fructe (13,77%) și bere (13,36%).

Ieftiniri au fost consemnate la făină (-28,74%), ulei comestibil (-28,42%) și la produsele de morărit (-26,52%).

Față de luna decembrie a anului trecut, cel mai mult s-au scumpit alte legume și conserve de legume (+3,92%), conservele din fructe (+3,74%) și fructele proaspete (+3,37%).

Pe de altă parte, mălaiul a fost mai ieftin cu 3,72%, în ianuarie 2024 față de decembrie 2023, produsele de morărit cu 2,32%, iar uleiul comestibil cu 2,07%.

La capitolul mărfuri nealimentare, în ianuarie 2024, față de ianuarie 2023, cel mai mult s-au scumpit detergenții, cu 22,60%, articolele chimice, cu 16,15%, și articolele de igienă, cosmetice și medicale cu 14,99%. Potrivit INS, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Față de luna precedentă, în ianuarie, tutunul și țigările au costat mai mult cu 2,32%, combustibilii au consemnat un plus de 1,39%, iar mașinile de aragaz și buteliile au fost mai scumpe cu 1,34%. Scăderi au fost înregistrate la încălțămintea din piele, 0,18% și încălțăminte, 0,10%.

În ceea ce privește serviciile, în ultimul an cel mai mult au crescut tarifele pentru serviciile poștale, cu 26,64%, apă, canal și salubritate, +17,76%, și transportul aerian, cu 16,59%. Nici la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

În ianuarie, față de decembrie, scumpiri au fost consemnate în ceea ce privește transportul aerian, cu 21,12%, serviciile poștale, plus 17,28%, serviciile de apă, canal și salubritate, 4,19%. De asemenea, la această categorie nu s-au înregistrat ieftiniri.

Rata anuală a inflației a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%, potrivit datelor INS.

Continuare

ECONOMIE

Raport: Firmele din România plătesc cele mai mari prețuri la energie din UE

Radio CECCAR FM

Companiile din România și Ungaria plătesc cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, de aproape trei ori mai mari decât cele plătite de firmele din Finlanda, arată raportul anual privind piața unică și competitivitatea, publicat de Comisia Europeană, transmite DPA, preluată de Agerpres.

Potrivit documentului, prețurile la energie în UE au crescut semnificativ după debutul invaziei rusești în Ucraina, în urmă cu doi ani. Prețul mediul plătit de o companie de talie medie din UE a crescut până la 0,21 euro per kilowat-oră (KWh) în 2023, de la 0,18 în 2022. Companiile mijlocii din România plătesc cele mai mari prețuri la electricitate din UE, la 0,33 euro per kWh, urmate de cele din Ungaria, care plătesc 0,30 euro per KWh. La polul opus, cele mai mici prețuri au fost identificate în Finlanda și Portugalia, la 0,10 euro per kWh.

Raportul Executivului comunitar subliniază că Marea Britanie a înregistrat creșteri mult mai dramatice, în timp ce în SUA prețurile la energie au rămas la un nivel redus.

De asemenea, în cazul Uniunii Europene, ponderea energiei din surse regenerabile a crescut până la 23,02% în 2022, arată raportul Comisiei. Comparativ, în anul 2020, ultimul an pentru care există date comparabile, ponderea energiei din surse regenerabile era de două ori mai mare în UE decât în SUA și Japonia.

Uniunea Europeană și-a stabilit ca obiectiv pentru anul 2030 ca 42,5% din energia utilizată să provină din surse regenerabile.

Continuare

ECONOMIE

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, în 2023

Radio CECCAR FM

Producția industrială a scăzut cu 2% în Uniunea Europeană, și cu 2,4% în zona euro, în 2023 comparativ cu 2022, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În decembrie 2023, producția industrială a crescut cu 2,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu noiembrie, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în zona euro și de 0,5% în UE.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cea mai mare creștere în decembrie, comparativ cu noiembrie, s-a înregistrat în Irlanda (23,5%), urmată de Țările de Jos (6,6%) și Danemarca (5,6%), iar cel mai sever declin în Slovenia (-7,4%), urmată de Croația (-4,3%) și Finlanda (-2,7%).

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 18%, cea de bunuri de folosință imediată cu 0,6%, în timp ce s-a înregistrat un avans de 0,4% atât pentru producția de energie, cât și pentru cea de bunuri de folosință îndelungată. Producția de bunuri intermediare a scăzut cu 0,7%.

În decembrie, comparativ cu perioada similară din 2022, producția industrială a crescut cu 1,2% în Uniunea Europeană și în zona euro.

În rândul statelor membre ale UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri anuale s-au înregistrat în Irlanda (44,7%), Danemarca (6,7%) și Malta (5%), iar cele mai severe declinuri în Slovenia (-10,2%), Ungaria (-8,7%) și Bulgaria (-6,9%)

În cazul UE, producția de bunuri de capital a crescut cu 8,6%, în timp ce a scăzut producția de energie (cu 1,3%), de bunuri de folosință imediată (cu 1,7%), de bunuri intermediare (cu 4%) și de bunuri de folosință îndelungată (cu 6,4%).

Datele pentru România nu au fost disponibile, conform Eurostat.

Continuare

Trending