ECONOMIE
CE recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră
Comisia Europeană (CE) a publicat o evaluare detaliată a impactului privind posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de a face ca Uniunea Europeană să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Pe baza acestei evaluări a impactului, Comisia recomandă o reducere netă cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040 comparativ cu nivelurile din 1990, lansând o discuție cu toate părțile interesate; după alegerile europene, următoarea Comisie va face o propunere legislativă, care va fi convenită cu Parlamentul European și cu statele membre, astfel cum se prevede în Legea europeană a climei“, se menționează în comunicat.
Comunicarea stabilește, de asemenea, o serie de condiții de politică favorabile care sunt necesare pentru atingerea obiectivului de 90%. Printre acestea se numără punerea în aplicare deplină a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivității industriei europene, un accent mai mare pe o tranziție justă care să nu lase pe nimeni în urmă, condiții de concurență echitabile cu partenerii internaționali și un dialog strategic privind cadrul post-2030, inclusiv cu industria și sectorul agricol. Rezultatul COP28 de la Dubai arată că restul lumii se îndreaptă în aceeași direcție. UE a fost deschizătoare de drumuri în ceea ce privește acțiunile internaționale în domeniul climei și ar trebui să rămână pe drumul cel bun, creând oportunități pentru ca industria europeană să prospere pe noi piețe mondiale pentru tehnologii curate.
În ultimii cinci ani, daunele economice legate de climă în Europa sunt estimate la 170 miliarde euro
Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europenesă ia decizii în acest deceniu care vor menține UE pe calea cea bună pentru a-și îndeplini obiectivul de neutralitate climatică în 2050. Aceasta va transmite semnale importante cu privire la modul de a investi și de a planifica eficient pe termen lung, reducând la minimum riscurile de depreciere a activelor. Prin această planificare prospectivă, este posibil să se modeleze o societate prosperă, competitivă și echitabilă, să se decarbonizeze industria și sistemele energetice ale UE și să se asigure că Europa este o destinație principală pentru investiții, cu locuri de muncă stabile și adaptate exigențelor viitorului.
De asemenea, aceasta va stimula reziliența Europei la crizele viitoare și, în special, va consolida independența energetică a UE față de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4% din PIB în 2022, întrucât ne-am confruntat cu consecințele războiului din Ucraina. „Costurile și impactul uman al schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai mari și mai vizibile. Numai în ultimii cinci ani, daunele economice legate de climă în Europa sunt estimate la 170 miliarde euro. Evaluarea impactului realizată de Comisie constată că, chiar și prin estimări prudente, creșterea încălzirii globale ca urmare a lipsei de acțiune ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7% până la sfârșitul secolului“, subliniază CE.
Stabilirea condițiilor pentru atingerea obiectivului recomandat
Realizarea unei reduceri a emisiilor cu 90% până în 2040 va necesita îndeplinirea unei serii de condiții favorizante. Punctul de plecare este punerea în aplicare integrală a legislației existente de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Actualizarea în curs a proiectelor de planuri naționale privind energia și clima (PNEC) reprezintă un element-cheie în monitorizarea progreselor înregistrate, iar CE colaborează cu statele membre, cu industria și cu partenerii sociali pentru a facilita acțiunile necesare.
Pactul verde trebuie să devină acum un pact de decarbonizare industrială care să se bazeze pe punctele forte industriale existente, cum ar fi energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele, și să continue să sporească capacitatea de producție internă în sectoare de creștere precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură, energia solară fotovoltaică, CUC/CSC, biogazul și biometanul, precum și economia circulară. Stabilirea prețului carbonului și accesul la finanțare sunt, de asemenea, esențiale pentru realizarea obiectivelor de reducere a emisiilor de către industria europeană. Comisia va institui un grup operativ specific pentru a elabora o abordare globală a stabilirii prețului carbonului și a piețelor carbonului. Europa va trebui, de asemenea, să mobilizeze combinația adecvată de investiții din sectorul privat și din cel public pentru ca economia noastră să devină atât durabilă, cât și competitivă. În următorii ani va fi necesară o abordare europeană în materie de finanțare, în strânsă cooperare cu statele membre.
Potrivit reprezentanților CE, siguranța, solidaritatea și politicile sociale trebuie să rămână în centrul tranziției. Acțiunile climatice trebuie să aducă beneficii tuturor cetățenilor din societățile noastre, iar politicile climatice trebuie să țină seama de cei mai vulnerabili sau care se confruntă cu cele mai mari provocări în ceea ce privește adaptarea. Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice și Fondul pentru o tranziție justă sunt exemple de astfel de politici care vor ajuta deja cetățenii, regiunile, întreprinderile și lucrătorii în acest deceniu.
În cele din urmă, dialogul deschis cu toate părțile interesate este o condiție prealabilă esențială pentru realizarea tranziției către o economie curată. Comisia a stabilit deja dialoguri oficiale cu părțile interesate din industrie și agricultură, iar următoarele luni de dezbateri politice în Europa reprezintă o oportunitate importantă de a asigura implicarea publicului cu privire la următoarele etape și opțiuni de politică. Dialogul structurat cu partenerii sociali ar trebui consolidat pentru a asigura contribuția acestora, punând accentul pe ocuparea forței de muncă, mobilitate, calitatea locurilor de muncă, investiții în recalificare și perfecționare. Această comunicare continuă va ajuta următoarea Comisie să prezinte propuneri legislative pentru cadrul de politică post-2030, care vor îndeplini obiectivul pentru 2040 într-un mod echitabil și eficient din punctul de vedere al costurilor. Ritmul decarbonizării va depinde de disponibilitatea tehnologiilor care oferă soluții fără emisii de dioxid de carbon, precum și de utilizarea eficientă a resurselor într-o economie circulară.
Se estimează că sectorul energetic va realiza decarbonizarea completă la scurt timp după 2040
Se preconizează că sectorul energetic va realiza decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, pe baza tuturor soluțiilor energetice cu emisii zero și cu emisii scăzute de dioxid de carbon, inclusiv energia din surse regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică, stocarea, CSC, CUC, eliminările de dioxid de carbon, energia geotermală și hidroelectrică. Alianța industrială pentru reactoarele modulare mici, lansată în aceste zile, este cea mai recentă inițiativă de consolidare a competitivității industriale și de asigurare a unui lanț de aprovizionare puternic al UE și a unei forțe de muncă calificate. Un beneficiu important al acestor eforturi este reducerea dependenței de combustibilii fosili datorită scăderii cu 80% a consumului lor de energie în perioada 2021-2040. Cadrul de politică post-2030 va reprezenta o oportunitate de a dezvolta în continuare aceste politici și de a le completa cu politici sociale și industriale pentru a asigura o tranziție lină de la combustibilii fosili.
De asemenea, se preconizează că sectorul transporturilor se va decarboniza printr-o combinație de soluții tehnologice și de stabilire a prețului carbonului. Prin politicile și sprijinul adecvat,sectorul agricol poate juca, de asemenea, un rol în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă în Europa, asigurând venituri echitabile și furnizând alte servicii vitale, cum ar fi consolidarea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Un dialog global cu industria alimentară în sens larg, inclusiv dincolo de poarta fermei, este esențial pentru succesul în acest domeniu și pentru dezvoltarea unor practici și modele de afaceri durabile.
UE vacontinua să dezvolte condițiile-cadru adecvate pentru a atrage investiții și producție. O tranziție climatică reușită ar trebui să meargă mână în mână cu consolidarea competitivității industriale, în special în sectoarele tehnologiilor curate. Un viitor cadru favorabil pentru decarbonizarea industriei ar trebui să se bazeze pe Planul industrial existent al Pactului verde european. Investițiile publice ar trebui să fie bine orientate, printr-o combinație adecvată de granturi, împrumuturi, capitaluri proprii, garanții, servicii de consiliere și alte tipuri de sprijin public. Stabilirea prețului carbonului ar trebui să joace în continuare un rol important în stimularea investițiilor în tehnologii curate și în generarea de venituri pentru a cheltui pentru acțiuni climatice și sprijin social pentru tranziție.
Experții CE subliniază că atingerea obiectivului recomandat de 90% va necesita atât reducerea emisiilor, cât și eliminarea dioxidului de carbon. Aceasta va necesita implementarea tehnologiilor de captare și stocare a dioxiduluide carbon, precum și utilizarea carbonului captat în industrie. Strategia industrială a UE de gestionare a carbonului va sprijini dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare cu CO2 și a infrastructurii necesare de transport al CO2. Captarea carbonului ar trebui să vizeze sectoarele greu de redus, în care alternativele sunt mai puțin viabile din punct de vedere economic. Eliminările de dioxid de carbon vor fi, de asemenea, necesare pentru a genera emisii negative după 2050.
O accelerare istorică a perturbărilor climatice în 2023 a înregistrat o creștere a încălzirii globale cu 1,48 °C peste nivelurile preindustriale. Temperatura aerului la suprafață a crescut și mai mult în Europa, cea mai recentă medie pe cinci ani situându-se la 2,2 °C peste era preindustrială. Se preconizează că incendiile forestiere, inundațiile, secetele și valurile de căldură se vor înmulți, iar reducerea emisiilor și consolidarea măsurilor de adaptare reprezintă singura modalitate de a evita cele mai slabe rezultate ale schimbărilor climatice și de a proteja viețile, sănătatea, economia și ecosistemele.
„Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 nu numai că va aduce beneficii economice clare ca urmare a riscurilor mai scăzute de fenomene meteorologice extreme și a pierderilor asociate acestora, ci și cu mai multe beneficii conexe, inclusiv îmbunătățirea calității aerului și beneficiile asociate pentru sănătate, reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și beneficiile pentru biodiversitate. Schimbările climatice provoacă fenomene meteorologice extreme mai frecvente și mai grave, care conduc la un impact social semnificativ și din ce în ce mai accentuat și la daune economice. Aceste pierderi economice depășesc cu mult costul acțiunilor climatice“, subliniază CE, în comunicat.
ECONOMIE
ONRC: Informații referitoare la înregistrarea mențiunii privind actualizarea obiectului de activitate în registrul comerțului, conform CAEN Rev.3
În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1323/30.12.2024, a fost publicat Ordinul ministrului justiției nr. 2938/C/2024, care are ca scop sprijinirea mediului de afaceri prin simplificarea procesului de actualizare a obiectului de activitate, în conformitate cu CAEN Rev. 3, obligația actualizării fiind prevăzută de Ordinul INS nr. 377/2024, privind actualizarea obiectului de activitate, aplicabil începând cu data de 1 ianuarie 2025.
„În contextul obligației de actualizare a obiectului de activitate, la nivelul ONRC a fost stabilită procedura necesară pentru implementarea actualizării, asigurându-se conformitatea cu noile reglementări.
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2025, profesioniștii completează Cererea de înregistrare în registrul comerțului (original) – (formularul actualizat va fi disponibil începând cu 01.01.2025), în care precizează obiectul principal de activitate conform CAEN Rev. 3. Cererea de înregistrare în registrul comerțului se depune prin intermediul portalului de servicii on-line, la ghișeu sau prin transmitere prin intermediul serviciilor de poştă/curierat și se soluționează de către registratorul de registrul comerțului”, se menționează într-un anunț publicat pe site-ul ONRC, din care am preluat integral informațiile de mai jos.
În acest sens:
Persoanele juridice în situația în care:
- procedează doar la actualizarea obiectului de activitate, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, fără a fi necesar a depune alte documente, cu excepția dovezii privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original), dacă este cazul;
- odată cu actualizarea obiectului de activitate solicită înregistrarea unei/unor alte/altor mențiuni în registrul comerțului, la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” din cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) completează pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3” și pct.4 ”înscriere mențiuni pentru firma…” cu bifarea casetei corespunzătoare modificării/modificărilor de la pct. 4.1, 4.2 sau 4.3, după caz, cu precizarea că documentele depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
- actualizarea obiectului de activitate implică detalierea sau agregarea claselor CAEN, astfel cum sunt descrise în tabelul de corespondență, la secțiunea V ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului” din cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2a) completează pct. 8 „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3” și pct.4 ”înscriere mențiuni pentru firma…” cu bifarea la pct. 4.1 ” acte și fapte pentru care legea prevede obligația înscrierii” a casetei ”modificare obiect de activitate”, cu precizarea că documentele, depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3; (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale (II) și întreprinderile familiale (IF) în situația în care:
- procedează doar la actualizarea obiectului de activitate, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b) la secțiunea dedicată de la pct. VII – „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, fără a fi necesar a depune alte documente, cu excepția, dovezii privind împuternicirea persoanei desemnate să îndeplinească formalitățile legale (original), dacă este cazul;
- odată cu actualizarea obiectului de activitate solicită înregistrarea unei alte mențiuni în registrul comerțului, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b), atât la secțiunea dedicată de la pct. VII – „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, cât şi la Secțiunea VI ”Obiectul cererii privind înregistrarea în registrul comerțului, …” prin bifarea corespunzătoare a casetei pct. 2.1, 2.2 sau 2.3, după caz, cu precizarea că documentele depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (informații referitoare la documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
- actualizarea obiectului de activitate implică detalierea sau agregarea claselor CAEN, astfel cum sunt descrise în tabelul de corespondență, completează cererea de înregistrare în registrul comerțului (Anexa 2b) la secțiunea de la pct. VII „actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, prin bifarea casetelor ”modificare” și ”actualizare obiect de activitate conform CAEN Rev.3”, cu precizarea că documentele, depuse în susținerea cererii de înregistrare la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunal, trebuie să fie întocmite potrivit CAEN Rev. 3 (ghidurile privind documentele ce se depun în susținerea cererii pot fi consultate pe pagina de internet a Oficiului Național al Registrului Comerțului, www.onrc.ro – Secțiunea Mențiuni);
„În toate cazurile care implică actualizarea obiectului de activitate, oficiul registrului comerțului emite, cu titlu gratuit, un nou certificat de înregistrare, precum şi informații punctuale la zi din registrul comerțului. Pentru cererile înregistrate anterior datei de 31 decembrie 2024, inclusiv, și care au depuse în susținere documente întocmite conform CAEN Rev. 2, rămân aplicabile dispozițiile Ordinului INS nr. 337/20.04.2007 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN Rev.2 și se vor soluționa ca atare, chiar dacă termenul de soluționare este stabilit după data de 1 ianuarie 2025, actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3 se va putea face ulterior și va impune depunerea unei noi cereri, care să reflecte modificările necesare conform acestei clasificări. Această situație nu limitează dreptul solicitantului ca, până la termenul de soluționare, să depună, în completarea cererii inițiale, documentele întocmite conform CAEN Rev. 3 și să efectueze completarea secțiunii dedicate actualizării obiectului de activitate”, se specifică în anunțul publicat pe site-ul ONRC.
Certificatele de înregistrare şi certificatele constatatoare emise, de oficiile registrului comerțului, anterior datei de 01.01.2025, ca urmare a înregistrării datelor din declarația-tip pe propria răspundere privind autorizarea funcționării sau desfășurării activității, rămân valabile până la data actualizării obiectului de activitate, potrivit prezentului ordin.
Pe pagina oficială, Institutul Național de Statistică a publicat, pentru a fi consultate în vederea încadrării corecte a activității economice, structura completă a CAEN Rev.3, precum și tabelul de corespondență CAEN Rev.2 – CAEN Rev.3.
Notă ONRC:
- În cadrul actualizării obiectului de activitate conform CAEN Rev.3, persoanele fizice autorizate (PFA) vor putea înregistra un număr maxim de 5 clase de activități conform codului CAEN, iar întreprinderile individuale vor putea înregistra un număr maxim de 10 clase de activități conform codului CAEN. Aceste limite sunt stabilite în conformitate cu dispozițiile art. 16 alin. (1) , respectiv art. 24 alin. (1) din OUG nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare.
- Pentru cererile depuse prin portalul de servicii online, în cazul în care se procedează doar la actualizarea obiectului de activitate conform noii clasificări CAEN Rev. 3, se va utiliza fluxul suplimentar simplificat dedicat acestei operațiuni.
ECONOMIE
ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat astăzi în transparență decizională proiectul de Ordin pentru aprobarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare a formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr.296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung și OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost aduse modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal.
Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte: ▪ stabilirea impozitului pe profit datorat de către contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro, la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, în situația în care impozitul pe profit este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ recuperarea pierderii fiscale anuale stabilite prin declarația de impozit pe profit, în limita a 70% inclusiv, din profiturile impozabile realizate în următorii 5 ani consecutivi, începând cu anul 2024/anul fiscal modificat care începe în anul 2024, după caz; ▪ abrogarea dispozițiilor privind deductibilitatea cheltuielilor cu bursele private, precum și a costului de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale, din impozitul pe profit.
Totodată, prin OUG nr.115/2024 pentru completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, au fost introduse reglementări cu privire la facilitățile fiscale care vizează contribuabilii care aplică la calculul rezultatului fiscal deducerea suplimentară pentru activitățile de cercetare-dezvoltare și care datorează impozit minim pe cifra de afaceri.
Având în vedere prevederile legale menționate, a fost elaborate acest nou proiect de Ordin supus consultării publice. Față de formularele în vigoare, declarațiile menționate au suferit următoarele modificări:
▪ au fost introduse rânduri noi pentru evidențierea impozitului pe profit stabilit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, pentru evidențierea pierderii fiscale de recuperat în anul curent, precum și pentru evidențierea valorii care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri potrivit art.I pct.1 din OUG nr.115/2024;
▪ a fost eliminat rândul referitor la costul de achiziție a aparatelor de marcat electronice fiscale.
În plus, din formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit” a fost eliminat rândul referitor la valoarea impozitului pe profit scutit aferent caselor de marcat, care se adăuga la impozitul pe profit, potrivit art. 45 alin. (7) din Codul fiscal.
ECONOMIE
Ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat, publicate în Monitorul Oficial
Prin OMF nr. 6.695/2024, publicat în Monitorul Oficial nr. 15 din 10 ianuarie 2025, au fost aprobate ghidurile și metodologiile pentru pregătirea proiectelor de parteneriat public-privat (PPP). Astfel, prin noul act normativ au fost aprobate ghidurile și metodologiile emise în vederea pregătirii proiectelor de parteneriat public-privat, în conformitate cu bunele practici internaționale, prevăzute în anexele nr. 1-7, care fac parte integrantă din OMF nr. 6.695/2024, astfel: a) anexa nr. 1 – Ghid privind contractul de parteneriat public-privat; b) anexa nr. 2 – Clauzele standard în contractele de parteneriat public-privat; c) anexa nr. 3 – Evaluarea eficienței economice; d) anexa nr. 4 – Evaluarea & alocarea riscurilor; e) anexa nr. 5 – Evaluarea suportabilității; f) anexa nr. 6 – Datoria publică și deficitul bugetar; g) anexa nr. 7 – Procesele de pregătire și de achiziție aferente PPP-urilor.
Ghidul privind contractele de parteneriat public-privat („Ghidul Contractual”) prezintă un set de orientări si comentarii cu privire la principalele clauze contractuale care se preconizează că vor fi cuprinse în contractele de PPP din România. Documentul este menit să ajute autoritățile și entitățile contractante din România să înțeleagă scopul și efectul principalelor clauze contractuale incluse în contractele de PPP, precum și să înțeleagă dacă/în ce modalitate să le utilizeze, să le completeze sau să le adapteze în contextul unor proiecte de PPP specifice.
Ghidul Contractual este însoțit de un set de clauze contractuale standard de PPP care reflectă cele mai bune practici internaționale și care au fost adaptate (după cum este necesar/corespunzător) la contextul PPP din România. Ghidul Contractual este destinat a fi utilizat ca punct de plecare pentru redactarea contractelor de PPP în cadrul proiectelor de PPP din România și este conceput astfel încât să poată fi reprodus în principalele sectoare de PPP. Ciauzele Standard nu sunt menite să servească drept model obligatoriu.
Ghidul Contractual este menit a fi citit împreună cu clauzele relevante din Clauzele Standard. Ca atare, diferitele secțiuni ale Ghidului Contractual includ trimiteri directe la secțiunile/articolele relevante din Clauzele Standard, acolo unde astfel de trimiteri sunt necesare.
Anumite clauze incluse în Clauzele Standard sunt subliniate cu gri. Aceste clauze pot fi păstrate sau eliminate (sau modificate), după cum este necesar, în funcție de caracteristicile fiecărui proiect de PPP.
Avându-se în vedere importanța tratamentului statistic al PPP-urilor (de exemplu, dacă un contract de PPP va fi considerat ca având sau nu un impact asupra cifrelor datoriei publice și deficitului), prezentul Ghid Contractual include trimiteri la secțiunile relevante din Ghidul Statistic. Autoritățile/entitățile contractante sunt încurajate să consulte Ghidul Statistic împreună cu prezentul Ghid Contractual pentru a dobândi o înțelegere adecvată a aspectelor statistice. Este important de menționat faptul că Ghidul Statistic poate fi actualizat periodic de autorii lui.
-
PROFESIA CONTABILĂacum 7 ore
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri emis de ETAF – 13 ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
Ministerul Finanțelor a planificat împrumuturi de 5,77 miliarde de lei de la bănci, în ianuarie 2025
-
ECONOMIEacum 6 zile
ANAF propune modificări la reglementările privind depunerea declarației D-406 – SAF-T
-
ECONOMIEacum 6 zile
Amendamente la Procedura de modificare, din oficiu, a vectorului fiscal cu privire la TVA
-
ECONOMIEacum 6 zile
Modificări la Procedura privind cesiunea creanțelor bugetare datorate de debitorii aflați în procedura insolvenței
-
ECONOMIEacum 6 zile
APIA primește cereri de plată pentru Intervenția DR-06 – Bunăstarea animalelor
-
ECONOMIEacum 6 ore
ANAF propune actualizarea formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”
-
ECONOMIEacum 7 ore
ONRC: Informare privind intrarea în vigoare a Ordinului Președintelui Institutului Național de Statistică nr. 377/2024 privind actualizarea Clasificării activităților din economia națională – CAEN