Rețele sociale

ECONOMIE

Actul legislativ privind serviciile digitale a început să se aplice tuturor platformelor online din UE

Radio CECCAR FM

Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA), cadrul de reglementare de referință al UE care urmărește să facă mediul online mai sigur, mai echitabil și mai transparent, a început să se aplice din 17 februarie tuturor intermediarilor online din UE, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres. În temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale, utilizatorii din UE sunt mai bine protejați împotriva bunurilor și a conținutului ilegal și li se respectă drepturile pe platformele online unde se conectează cu alți utilizatori, fac schimb de informații sau cumpără produse.

„Începând cu 17 februarie, Actul legislativ privind serviciile digitale începe să se aplice tuturor platformelor online din UE. Suntem pe deplin mobilizați pentru a asigura punerea în aplicare deplină a Actului legislativ privind serviciile digitale și încurajăm toate statele membre să valorifice la maximum noul nostru cadru de reglementare”, a declarat comisarul pentru piața internă, Thierry Breton.

Toate platformele online cu utilizatori din UE, cu excepția întreprinderilor mici și a microîntreprinderilor cu mai puțin de 50 de angajați și cu o cifră de afaceri anuală mai mică de 10 de milioane euro, trebuie să pună în aplicare măsuri pentru: combaterea conținutului, bunurilor și serviciilor ilegale; protejarea minorilor, inclusiv interzicerea totală a vizării minorilor cu reclame bazate pe crearea de profiluri sau pe baza datelor cu caracter personal ale acestora; să le ofere utilizatorilor informații cu privire la reclamele pe care le văd, cum ar fi motivele pentru care anunțurile publicitare le sunt prezentate și persoanele care au plătit pentru publicitate; interzicerea publicității care vizează utilizatorii pe baza unor date sensibile, cum ar fi convingerile politice sau religioase, preferințele sexuale etc.; să furnizeze expuneri de motive unui utilizator afectat de orice decizie de moderare a conținutului; să ofere utilizatorilor acces la un mecanism de tratare a plângerilor pentru a contesta deciziile de moderare a conținutului.

Pe lângă platformele online, Actul legislativ privind serviciile digitale se aplică și serviciilor de găzduire (de exemplu, serviciile de cloud sau sistemele de nume de domenii, serviciile de bază care conectează utilizatorii la adresele de internet solicitate), precum și intermediarilor online (de exemplu, furnizorii de servicii de internet sau domeniul). Serviciile de găzduire și intermediarii online fac obiectul unui subset de obligații în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

De la sfârșitul lunii august 2023, Actul legislativ privind serviciile digitale s-a aplicat deja celor 19 platforme online foarte mari (VLOP) și motoarelor de căutare (VLOSE) desemnate în aprilie 2023 (cu peste 45 milioane de utilizatori lunari în medie). Alte trei platforme desemnate drept platforme online foarte mari în decembrie 2023 trebuie să respecte, până la sfârșitul lunii aprilie, cele mai stricte obligații în temeiul Actului legislativ privind serviciile digitale.

Platformele care nu sunt desemnate ca platforme online foarte mari sau ca platforme online foarte mari vor fi supravegheate la nivelul statelor membre de către o autoritate independentă de reglementare care acționează în calitate de coordonator național al serviciilor digitale (DSC). Va fi responsabilitatea DSC-urilor să se asigure că aceste platforme respectă normele. DSC-urile vor supraveghea și vor asigura respectarea DSA pentru platformele stabilite pe teritoriul lor.

Coordonatorii serviciilor digitale și Comisia Europeană vor forma un grup consultativ independent, Comitetul european pentru servicii digitale, pentru a se asigura că Actul legislativ privind serviciile digitale este aplicat în mod consecvent și că utilizatorii din întreaga UE se bucură de aceleași drepturi, indiferent de locul în care sunt stabilite platformele online.

În martie 2024, Comisia intenționează să adopte orientări privind măsurile de atenuare a riscurilor pentru procesele electorale. O consultare publică cu privire la actul delegat privind accesul la date este prevăzută pentru luna aprilie, urmând să fie adoptată până în iulie și să intre în vigoare în octombrie 2024. În luna mai, Comisia intenționează să adopte un act de punere în aplicare privind modelele de rapoarte de transparență.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending