Rețele sociale

ECONOMIE

Economia Israelului s-a contractat cu aproape 20% după izbucnirea războiului

Radio CECCAR FM

Israelul s-a confruntat cu unul dintre cele mai severe declinuri economice din istoria sa după izbucnirea conflictului militar cu Hamas, deoarece ostilitățile au paralizat afacerile, au forțat oamenii să-și evacueze locuințele și sute de mii de rezerviști au fost chemați sub arme, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Conform datelor ajustate sezonier, în trimestrul patru din 2023, PIB s-a contractat cu 19,4% comparativ cu perioada similară din 2022, arată datele preliminare publicate luni, un declin mult mai sever decât cel de 10,5% estimat de analiștii intervievați de Bloomberg.

Pe ansamblul anului trecut, economia a înregistrat un avans de 2%, în linie cu previziunile Băncii Centrale a Israelului. Instituția se așteaptă în acest an la o creștere de 2%, în timp ce Ministerul de Finanțe previzionează o expansiune de 1,6%.

Efectele economice negative au fost resimțite mult mai puternic în teritoriile palestiniene. Aici FMI prognoza „un colaps aproape complet al activității economice” în trimestrul patru din 2023, estimând un declin al PIB cumulat în Gaza și Cisiordania de 6% în 2023.

După izbucnirea conflictului, oficialii Băncii Centrale a Israelului s-au angajat să vândă 30 miliarde de dolari din rezerve pentru a spijini moneda națională. Pe data de 9 februarie, Israelul a primit prima decizie de retrogradare a ratingului de țară in istoria sa, după ce Moody’s Investors Service a decis să coboare cu o treaptă ratingul Israelului, citând impactul conflictului militar cu Hamas asupra finanțelor sale.

Ratingul suveran al Israelului a fost coborât de Moody’s, de la „A1” până la „A2”, a șasea cea mai bună notă din categoria „investment grade”, la egalitate cu calificativele de care beneficiază Polonia și Chile. În paralel, Moody’s a modificat și perspectiva asociată ratingului, de la „stabilă” la „negativă”, încheind o procedură de revizuire demarată în luna octombrie.

Conflictul cu Hamas și consecințele sale vor „crește în mod semnificativ riscul politic pentru Israel și de asemenea vor slăbi instituțiile sale executive și legislative, precum și soliditatea fiscală, în viitorul apropiat”, a informat Moody’s, într-un comunicat de presă, adăugând că se așteaptă ca „povara datoriei Israelului să fie semnificativ mai mare decât preconiza înainte de conflict”.

Premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a spus că decizia nu reflectă starea economiei israeliene. „Se datorează în întregime faptului că suntem în război. Ratingul va fi îmbunătățit imediat ce vom câștiga războiul”, a spus Netanyahu.

Conflictul cu Hamas, care a izbucnit în urmă cu patru luni, afectează finanțele publice ale Israelului, adâncind deficitul bugetar. Costul fiscal al celui mai grav conflict armat al Israelului din ultimii 50 de ani forțează, de asemenea, Guvernul să se bazeze mai mult pe datorii pentru a-și finanța necesitățile, pe măsură ce trebuie să achite nota de plată a războiului, care, potrivit estimărilor Băncii Centrale, se va ridica la 255 miliarde de shekeli (69 de miliarde de dolari) în perioada 2023-2025.

Perspectivele pentru economia israeliană depind în mare parte de ținerea sub control a conflictului.

De la debutul războiului, toate cele trei mari agenții de rating au lansat avertismente cu privire la scorul de credit al Guvernului israelian.

ECONOMIE

Un nou apel de proiecte lansat prin Programul Regional Vest

Radio CECCAR FM

Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest, în calitate de autoritate de management pentru Programul Regional (PR) Vest, a publicat Ghidul solicitantului de finanțare pentru apelul de proiecte nr. 2 pentru Revitalizare și regenerare urbană. Potrivit unui comunicat al instituției, apelul de tip competitiv beneficiază de un buget în valoare totală de 50,48 milioane euro. Proiectele vor putea fi depuse începând de astăzi până la 22 septembrie 2025, ora 12:00.

Apelul va finanța amenajarea integrată a spațiilor publice urbane, respectiv reconversia funcțională, reconfigurarea și reorganizarea lor:  piețe și piațete publice, zone pietonale, de tip spațiu comun sau cu caracter prioritar pietonal, promenade, splaiuri etc.; ▪ reconversia unor zone sau terenuri degradate, abandonate, neutilizate sau cu funcțiuni depășite – transformarea lor în puncte de atracție pentru cetățeni; ▪ spații verzi și verzi-albastre existente – scuaruri, parcuri, grădini publice, malurile cursurilor de apă, canale etc.; ▪ spații și facilități pentru activități recreative de mici dimensiuni, care deservesc cartierele rezidențiale sau zonele centrale/ istorice – locuri de joacă, zone de sport și socializare șamd.; ▪ conexiuni de circulație nemotorizată – alei pietonale, trotuare, piste pentru bicicliști, pasarele etc.; ▪ renovarea feței urbane a clădirilor publice, inclusiv a celor de patrimoniu, în zona delimitată de regenerare urbană, în procent limitat; ▪ acțiuni de protejare a biodiversității.

Complementar pot fi finanțate și alte activități pentru asigurarea securității în spațiile publice regenerate – iluminat public și arhitectural, supraveghere video și facilități wi-fi, diferite dotări și amenajări – mobilier urban, toalete publice, fântâni, scene mobile, amenajări pentru sport, joc și recreere și măsuri de accesibilizare pentru persoanele cu nevoi speciale și cu mobilitate redusă.

Finanțarea nerambursabilă care poate fi acordată va fi de minimum 500.000 de euro și maximum 15 milioane de euro per proiect, în cazul municipiilor reședință de județ. Contribuția solicitantului va fi de minimum 2% din valoarea totală eligibilă a investiției.

Apelul se adresează tuturor primăriilor de municipii și orașe din Regiunea Vest, precum și parteneriatelor formate din primării de municipii sau orașe, alături de consilii județene sau instituții publice de interes local care dețin clădiri cu funcțiuni publice, pentru renovarea feței urbane a acestora.

Ghidul de finanțare pentru Revitalizare și regenerare urbană, apelul de proiecte nr. 2, este disponibil aici.

Continuare

ECONOMIE

MDLPA: Extrase de carte funciară eliberate gratuit, digital, din 2 iunie

Radio CECCAR FM

Aproape 80.000 de prime înregistrări, cereri de extrase de carte funciară și de plan cadastral au fost eliberate gratuit, în România, din data de 7 aprilie, de când acest serviciu public este gratuit pentru proprietarii care cer în persoană aceste documente, a afirmat ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, citat într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA). „Numărul mare de cereri pentru aceste servicii publice demonstrează eficiența măsurii de a oferi gratuit, pentru proprietari, aceste servicii care devin gratuite, din 2 iunie, și pentru proprietarii care solicită aceste documente în sistemul online. Impunem, astfel, respectul statului pentru cetățeni”, a declarat ministrul.

Astfel, în perioada aprilie-mai, au fost eliberate gratuit peste 34.000 de extrase de carte funciară, aproape 5.000 de extrase de plan cadastral și au fost înregistrate gratuit, la prima înregistrare în cadastru, peste 40.000 de proprietăți.

„În prezent, se percepe o taxă de 20 de lei pentru extrasele de carte funciară cerute online, dar, din iunie, eliminăm și tariful pentru acest serviciu public digital”, a conchis ministrul.

Continuare

ECONOMIE

Comisia Europeană propune o taxă de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în UE

Radio CECCAR FM

Comisia Europeană a propus, marți, impunerea unei taxe de doi euro pentru fiecare colet de mică valoare care intră în Europa, mare parte dintre acestea provenind din China, transmite AFP, preluată de Agerpres. „Vorbim de doi euro pentru fiecare pachet, plătiți de platformă”, a declarat comisarul european pentru Comerț, Maros Sefcovic, în Parlamentul European. Potrivit responsabilului european, un număr de aproximativ 4,6 miliarde de colete au fost importate anul trecut în UE.

Ideea Bruxelles-ului este aceea de a finanța costurile suplimentare cu controalele vamale, în contextul afluxului de colete de valoare mică venite din Asia, via platforme precum Shein sau Temu.

Măsura a fost solicitată în special de Franța, care, la finele lunii aprilie, a propus plata unor „costuri de gestiune” pentru fiecare colet de mică valoare ce intră în Europa.

Anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare mică, adică bunuri cu o valoare care nu depășește 150 euro, au intrat pe piața UE, echivalentul a 12 milioane de colete pe zi. Această cifră este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022, iar multe dintre aceste bunuri s-au dovedit a fi neconforme cu legislația europeană. Această creștere exponențială ridică numeroase semne de întrebare. În principal, din ce în ce mai multe produse dăunătoare intră în UE. Mai mult, vânzătorii europeni, care respectă standardele ridicate în materie de produse, riscă să fie afectați de practicile neloiale și de vânzarea de bunuri contrafăcute prin intermediul piețelor online. În cele din urmă, numărul mare de colete expediate și transportate are o amprentă ecologică și climatică negativă.

Continuare

Trending