Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune modificări la Legea privind reglementarea activității prestatorului casnic

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) propune, printr-un proiect de Ordonanță de Urgență publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activității prestatorului casnic. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, prin revizuirea cadrului de reglementare a desfășurării activităților prestatorilor casnici, se are în vedere eficientizarea sistemului de plată și evidență a acestor persoane instituit prin Legea nr. 111/2022.

Astfel, ținând cont de relația de interdependență dintre legea de instituire a sistemului de tichete de activități casnice (jalonul nr. 387 al PNRR) și platforma care îl operaționalizează (jalonul nr. 397 al PNRR), proiectul conține reglementări menite să sporească șansele de accesare a acestui sistem, deopotrivă pentru beneficiarii casnici și prestatorii casnici, prin lărgirea sferei de activități ce pot fi prestate, prin clarificarea întinderii drepturilor și obligațiilor părților implicate și prin stabilirea unui flux coerent al operațiunilor realizate în platforma dedicată sau la ghișeu, după caz, atât de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, cât și de furnizorul de serviciu universal.

„Având în vedere că România are un sector informal semnificativ, ajustarea sistemului de tichete de activități casnice în sensul celor de mai sus are potențialul de a stimula persoanele predispuse să fie implicate în activități informale, în special în muncă agricolă și casnică, să participe la economia formală, în cadrul unui raport juridic flexibil, care le conferă și calitatea de asigurați în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor de sănătate (ca urmare a îndeplinirii condiției minimale de plată a contribuției aferente a minimum 85 de tichete de activități casnice). Astfel, utilizarea sistemului de tichete de activități casnice, inclusiv în zonele rurale cu oportunități limitate de angajare sau cu mobilitatea geografică scăzută a forței de muncă, poate contribui la creșterea ratei de activitate a populației în vârstă de muncă pe piața muncii și la diminuarea ratei sărăciei, prin completarea veniturilor beneficiarilor de venit minim de inserție cu veniturile ocazionale obținute din prestarea activității casnice, permițând, totodată, și șomerilor înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă să beneficieze în continuare de drepturile și măsurile prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. Gradul ridicat de informalitate al economiei românești are consecințe atât în sfera protecției sociale, cât și a finanțelor publice. Instituirea unui sistem de tichete de servicii de activități casnice eficient poate contribui la creșterea ratei de colectare a impozitelor, inclusiv a contribuțiilor sociale”, se menționează în Nota de fundamentare.

Una dintre reglementările incluse în noul proiect de OUG vizează înlăturarea tuturor elementelor de conținut care restrâng sfera de activități ce pot fi realizate de prestatorul casnic, inclusiv cele exprimate prin negație, prin redefinirea activității casnice la art. 2 alin. (1) lit. a), astfel: ”activitate casnică – activitatea ocazională, necalificată, desfășurată de un prestator casnic pentru gospodăria/gospodăriile unei familii sau a/ale unei persoane singure, în calitate de beneficiar casnic”. De asemenea, se are în vedere înlocuirea în definiția prestatorului casnic, de la art. 2 alin. (1) lit. b), a sintagmei ”în una sau mai multe gospodării” cu sintagma ”pentru una sau mai multe gospodării”, în scopul asigurării clarității normei.

Proiectul stabilește, totodată, o listă de 25 de activități casnice, ce se constituie ca anexă la ordonanța de urgență. Acestea sunt: 1) curățenia/igienizarea locuinței; 2) strângerea resturilor vegetale din grădină; 3) întreținerea spațiilor verzi; 4) întreținerea și irigarea răsadurilor și a plantelor; 5) toaletarea pomilor; 6) plantarea pomilor, arborilor și arbuștilor; 7) plantarea răsadurilor; 8) călcatul rufelor; 9) spălarea rufelor manual sau la mașina de spălat; 10) spălarea covoarelor (altele decât cele înnodate manual); 11) prepararea hranei; 12) aranjarea și servirea mesei; 13) debarasarea și spălarea vaselor; 14) hrănirea și/sau îngrijirea animalelor de companie; 15) plimbarea câinilor sau a altor animale de companie; 16) transportarea animalelor de companie la/de la cabinetul veterinar; 17) curățarea și întreținerea piscinei/ a acvariilor; 18) realizarea de cumpărături pe bază de listă; 19) tăierea și despicarea lemnelor pentru foc; 20) căratul lemnelor și al materialelor pentru foc; 21) încărcatul-descărcatul de obiecte casnice; 22) spălarea și curățarea autovehiculelor; 23) recoltarea fructelor și legumelor; 24) spălarea geamurilor și a tâmplăriei; 25) văruirea pomilor.

Printre modificările incluse în noul proiect se mai regăsesc următoarele:  indicarea modului în care activitățile casnice se pot modifica și actualiza, ca urmare a transformărilor survenite în sfera sarcinilor casnice și/sau a solicitărilor venite din partea persoanelor interesate, respectiv periodic, de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la propunerea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu aprobare prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale și cu publicare în Monitorul Oficial; ▪ eliminarea din sfera de activități ce pot fi realizate de prestatorul casnic a celor specifice profesiei de bonă; ▪ adăugarea ”plății aferente activității casnice” între elementele acordului de voință verbal al părților raportului juridic privind activitatea casnică, prin completarea alin. (5) al art. 3, astfel: ”Beneficiarul casnic și prestatorul casnic convin asupra activităților, a numărului de ore sau a volumului de muncă și asupra plății aferente activității casnice” și prin constituirea unui alineat 51, conținând ipoteza distinctă: ”Plata prestatorului casnic se face conform dispozițiilor prezentei legi, exclusiv cu tichete de activități casnice”.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending