Rețele sociale

ECONOMIE

Opinia CECCAR privind propunerea de reducere a pragului de 500.000 de euro pentru aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Radio CECCAR FM

Fantezii fiscale cu microîntreprinderi: Când „specialiștii” văd în 15,75% marja de profit net un paradis al avantajelor fiscale

CECCAR, în calitate de reprezentant al intereselor profesiei contabile din România, se adresează astăzi decidenților responsabili cu elaborarea politicilor economice și fiscale printr-un apel fundamentat pe analize detaliate și pe experiența vastă a membrilor organismului profesional. Subliniem importanța esențială a menținerii pragului actual de 500.000 de euro pentru aplicarea regimului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor. Această măsură nu doar că sprijină sustenabilitatea și dezvoltarea microîntreprinderilor, ci și facilitează o mai bună conformare fiscală în rândul acestui segment vital al economiei. Prin urmare, solicităm păstrarea acestui prag, reflectând, astfel, angajamentul comun către un cadru fiscal predictibil, echitabil și eficient, care să promoveze creșterea economică și stabilitatea financiară în România.

Într-un peisaj economic în continuă schimbare, înțelegerea profundă a politicilor fiscale și a impactului acestora asupra creării unui mediu propice creșterii economice și durabilității devine esențială pentru succesul afacerilor, pentru succesul economic al unei țări. Recent, anumite discursuri din spațiul public și recomandări promovate de autoproclamați „specialiști” sugerează că la exact 15,75% marjă de profit net zace un fabulos avantaj fiscal. Acest număr magic, considerat ca biletul de aur către nirvana fiscală ar trebui eliminat pentru a păstra echilibrul natural al ecosistemului fiscal. În realitate, a sugera că există un procent magic, precum 15,75%, care să garanteze avantaje fiscale semnificative, reprezintă o simplificare excesivă și potențial înșelătoare a politicilor economice și fiscale.

Într-o lume în care algebra se întâlnește cu fiscalitatea, să explorăm cum un simplu prag – 15,75% marjă de profit net – își face apariția ca protagonist într-un scenariu fiscal inedit. Această poveste începe cu o ipoteză aparent simplistă: pentru a beneficia de aceeași sarcină fiscală în regimul de impozitare a profitului sau a venitului microîntreprinderilor, o rată de impozit pe profit de 16%, la o marjă de profit net de 15,75%, în condiții de neutralitate a ajustărilor fiscale la rezultatul contabil, se transformă prin meșteșuguri matematice, într-un impozit de 3% din venituri.

În lumea reală, o marjă de profit net de 15,75% ar reprezenta mai degrabă un ideal realizabil pentru mulți antreprenori din multe industrii, și nu o poartă către numeroase avantaje fiscale. În calitate de profesioniști contabili – cei care înțelegem și vorbim limbajul afacerilor –, simțim nevoia să aducem o perspectivă echilibrată și informată asupra acestei teme. Explorăm, în continuare, implicațiile acestui punct de referință, ținând cont de diversele marje de profit net pe industrie, pentru a promova un discurs echilibrat și informat între factorii de decizie ai politicilor fiscale, antreprenori și părțile interesate.

Marja profitului net reprezintă procentul de profit care rămâne din veniturile totale ale unei companii după ce toate cheltuielile, inclusiv taxele, au fost scăzute. Marja de profit net este un barometru esențial al performanței financiare a unei companii, oferind o imagine clară a modului în care firma transformă veniturile în profit net.

Însă marja profitului net variază semnificativ în funcție de industrie, dimensiunea afacerii și eficiența operațională. Spre exemplu, un raport al New York University privind marjele din SUA (o jurisdicție cu un sistem fiscal considerat a fi unul dintre cele mai performate la nivel global), emis în ianuarie 2024, a arătat că marja medie de profit net este de 8,54%, respectiv 7,59% (fără a include sectorul financiar-bancar). Dar asta nu înseamnă că marja de profit net ideală se va alinia cu această valoare. O abordare universală nu este cea mai bună modalitate de a stabili obiective pentru profitabilitatea unei afaceri. Unele companii, în mod inerent, au o marjă a profitului net ridicată sau o marjă scăzută, aceasta depinzând de industria în care activează. Analizând pe industrii, în general marja profitului net este inferioară valorii de 15,75%, cu câteva excepții (exemplu: bănci – 30,89%, petrol/gaze producție și exploatare – 28,26%, petrol/gaze distribuție 23,59%, software (divertisment) – 20,35%, software (sisteme și aplicații) – 19,14%, tutun –  27,52%, transport feroviar – 23,52%). Și pentru a ne convinge că această situație nu este una particulară pentru jurisdicția SUA, am apelat la inteligența artificială pentru o analiză statistică a marjei profitului net la nivel global. Aceasta a reliefat că la nivelul semestrului 1 al anului 2023, doar pentru industria financiar-bancară, farmaceutică, tehnologie (software) și real estate se înregistrează în medie o marjă a profitului net superioară valorii de 15,75%.

Or, în condițiile existenței acestor evidențe, cum poate fi susținută ideea că aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor ar putea deschide pentru acestea automat „paradisul avantajelor fiscale”? Aceasta mai ales în contextul în care unele industrii în care marja profitului net ar depăși valoarea de 15,75% sunt deja exceptate de la aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, prin efectul legii. În funcție de sectorul de activitate, sarcina fiscală pe microîntreprinderi poate fi chiar mai mare decât sarcina fiscală pe firmele plătitoare de impozit pe profit.

Practica europeană privind elaborarea politicilor bazate pe dovezi este esențială, asigurând că deciziile care modelează viitorul se sprijină pe fundamentul solid al datelor obiective și analizelor aprofundate bazate pe știință. Și totuși, când vine vorba despre impozitarea microîntreprinderilor, nu se mai respectă principiul de bază al elaborării politicilor publice, nefiind prezentată publicului nicio analiză fundamentată care să susțină recomandarea de reducere drastică a numărului de firme care să fie impozitate pe venitul microîntreprinderilor.

În esență, ceea ce trebuie avut în vedere este că sistemul de impozitare ar trebui conceput astfel încât să fie echitabil, asigurând că toate entitățile contribuie la bugetul de stat într-un mod proporțional cu capacitatea lor economică. Iar pentru a analiza echitatea sistemului fiscal, raportat la capacitatea economică, este relevant să luăm ca referință marja profitului net specifică fiecărei industrii. Logica profesională a unui specialist în politici fiscale ne-ar conduce spre a analiza în ce măsură companiile din industriile în care valoarea de reper la nivel global a marjei profitului net depășește 15,75%, prag considerat că ar asigura un avantaj fiscal, reușesc să fie la fel de profitabile și în România, mai precis să contribuie în mod echitabil la bugetul statului în care își generează veniturile. Este posibil să avem o adevărată revelație. Sau nu. Doar cei care dețin astfel de informații ne pot confirma sau infirma. Deci trebuie să ne asigurăm că nu ne ducem după fentă la cules de „peanuts” fiscale, ci că folosim busola competenței pentru a descoperi comorile ascunse ale politicii fiscale care contează cu adevărat.

Cunoscători ai provocărilor cu care se confruntă antreprenorii care dețin microîntreprinderi, putem confirma că aceștia argumentează ferm, prin prisma costului de oportunitate, în favoarea unui sistem de impunere simplificat, bazat pe o rată fixă aplicată veniturilor, deoarece acesta minimizează sarcina administrativă și elimină factori care pot genera creșterea costurilor. Aceasta chiar în condițiile în care sarcina fiscală pe care trebuie să o suporte poate fi mai mare pentru unii antreprenori care își desfășoară activitatea în sectoare în care marja profitului net este inferioară pragului de 15,75%. Un astfel de sistem elimină complexitatea și incertitudinea asociate cu calculul profitului impozabil, permițându-le antreprenorilor să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea afacerii. De asemenea, reduce riscul de neconformare fiscală, o preocupare constantă pentru microîntreprinderi, care se străduiesc să navigheze prin labirintul legislației fiscale complexe și să facă față tsunamiului modificărilor aduse acesteia. Prin urmare, adoptarea unui regim fiscal clar și ușor de aplicat sprijină nu doar sustenabilitatea microîntreprinderilor, ci și conformarea fiscală și transparența. Un sistem fiscal simplificat este esențial pentru a asigura că microîntreprinderile, fără a fi copleșite de povara administrativă, pot deveni un pilon stabil al mediului de afaceri din România, contribuind efectiv la bunăstarea economică și socială.

În concluzie, având în vedere importanța vitală a microîntreprinderilor în economia noastră și provocările pe care le întâmpină în navigarea prin sistemele fiscale complexe, considerăm că este oportun să se mențină regimul simplificat de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, păstrând pragul de 500.000 de euro. Subliniem că o eventuală înlocuire a acestui sistem cu unul bazat pe impozitarea profitului ar putea adăuga dificultăți semnificative și ar crește riscul de neconformare fiscală voluntară pentru un număr considerabil de microîntreprinderi, segment esențial al economiei, care este, totodată, și cel mai vulnerabil.

Despre CECCAR

Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România este unul dintre cele mai mari organisme profesionale europene din domeniul financiar-contabil. Cu o istorie ce a început să se scrie acum mai bine de o sută de ani, CECCAR reprezintă și gestionează profesia contabilă din România, fiind, totodată, unul dintre cei mai importanți furnizori de formare profesională în domeniul financiar-contabil din țara noastră, dezvoltând permanent atât programe de educație inițială – pentru cei care se pregătesc să devină experți contabili și contabili autorizați –, precum și programe de dezvoltare profesională continuă pentru membrii săi – experți contabili și contabili autorizați. CECCAR, singurul organism profesional care oferă șansa obținerii calificărilor de expert contabil și contabil autorizat, are peste 47.000 de membri și colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile de reglementare pentru dezvoltarea profesiei contabile, în interes public.

ECONOMIE

ANAF: Ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat

Radio CECCAR FM

Direcția Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) a efectuat, în luna ianuarie 2025, în proximitatea punctelor de acces în/din România, acțiuni de control constând în verificarea a 5.275 vehicule de transport marfă ceea ce reprezintă 3,61% din traficul monitorizat, a anunțat astăzi ANAF, într-un comunicat. Potrivit documentului ANAF, „aderarea României la Spațiul Schengen a generat pentru administrația fiscală o serie de noi provocări în ceea ce privește respectarea obligațiilor utilizatorilor de a declara în Sistemul RO e-Transport date despre bunurile transportate internațional, conform prevederile OUG nr. 41/2022 cu modificările și completările ulterioare, prin renunțarea la controlul sistematic, instituționalizat, efectuat în punctele de trecere a frontierei de stat. Cu toate acestea, demersurile anterioare întreprinse la nivelul administrației fiscale pentru operaționalizarea Sistemului RO e-Transport, precum și eforturile de declarare anticipată realizate la nivelul mediului de afaceri, a permis administrației să absoarbă cu ușurință șocul renunțării la controalele fizice asupra mijloacelor de transport bunuri în punctele de trecere a frontierei de stat, prin implementarea unei metode selective de control ce se aplică pe drumurile publice și spațiile de servicii situate în proximitatea granițelor cu statele membre ale UE învecinate”.

Astfel, utilizând sistemele de camere de luat vederi cu recunoaștere a numerelor de înmatriculare ale vehiculelor care intră/ies în/din România, coroborat cu datele declarate anticipat de utilizatori prin Sistemul RO e-Transport, sistemul informatic dezvoltat alertează în mod operativ echipele mobile de control ale DGAF. Din punct de vedere operațional, echipele mobile de control sunt dotate cu autospeciale inscripționate ANAF – Antifraudă, dotate cu mijloace acustice și vizuale necesare pentru identificarea mijloacelor de transport vizate de sistemul informatic, interceptarea dinamică și îndrumarea/însoțirea acestora în spațiile de parcare/servicii în care sunt amenajate zone speciale de control. Autospecialele ANAF-DGAF sunt constituite ca birouri mobile în care inspectorii antifraudă au la dispoziție mijloacele IT necesare pentru a accesa la distanță bazele de date ANAF, precum și alte mijloace tehnice necesare controlului în trafic.

În acest context – precizează ANAF – cu ocazia controalelor antifraudă desfășurate în mod operativ în prima lună a acestui an fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de 1,487 milioane lei și s-a dispus confiscarea contravalorii bunurilor de 612.727 lei. Totodată, ca urmare analizei de risc a datelor din Sistemul RO e-Transport au fost inițiate acțiuni specifice de control antifraudă prin care au fost stabilite sume suplimentare datorate bugetului de stat în valoare de 53,764 milioane lei.

Pentru respectarea prevederilor cadrului legal RO e-Transport, dar și pentru combaterea activităților ilicite de transport a bunurilor fără documente de proveniență legală, activitatea de monitorizare și control desfășurată de ANAF-DGAF, va continua în perioada următoare atât în proximitatea punctelor de acces în/din România, cât și pe principalele drumuri și noduri rutiere din interiorul României.

Continuare

ECONOMIE

MF: În perioada 7-14 februarie, o nouă emisiune de titluri de stat Fidelis

Radio CECCAR FM

Începând de astăzi până pe 14 februarie, persoanele fizice rezidente și nerezidente cu vârsta peste 18 ani pot subscrie în titlurile de stat Fidelis denominate în lei și în euro, iar începând cu această ediție, TradeVille, în parteneriat cu Libra Bank se alătură băncilor de la care pot fi cumpărate titluri de stat: BT Capital Partners&Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale și Alpha Bank.

„Vineri lansăm al doilea Program de emitere de titluri de stat destinate populației. Anul acesta, FIDELIS se va desfășura lunar și debutăm cu dobânzi de până la 7,95% și noi parteneri. Investițiile în titluri de stat nu doar că sunt sigure și avantajoase, dar reprezintă și cea mai bună modalitate de a finanța deficitul bugetar, deoarece dobânzile plătite de stat ajung direct la populație”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, citat într-un comunicat al ministerului de resort.

Campania „România are sânge de rocker, acum și de investitor” realizată împreună cu „Morning Glory cu Răzvan Exarhu”, Rock FM, prin care donatorii de sânge primesc cea mai bună dobândă la titlurile de stat, continuă și în 2025 cu cele mai avantajoase dobânzi. Astfel, Ministerul Finanțelor (MF) continuă să susțină donarea de sânge prin tranșele speciale dedicate donatorilor de sânge care se vor aplica pentru titlurile de stat emise în lei, cu scadență la 1 an, cu dobândă de 7,95%.

Un alt beneficiu oferit donatorilor este scăderea de 10 ori a pragului minim de subscriere de la 5.000 de lei la 500 lei. Pot beneficia de condițiile avantajoase ale noii emisiuni persoanele care fac dovada donării de sânge începând cu 1 septembrie 2024.

Ediția Fidelis care debutează la 7 februarie va conține și următoarele emisiuni: titluri de stat în lei, cu scadențe de 1 an, 3 ani și 5 ani și dobânzi de 6,95%, 7,65% și, respectiv, 7,95%, și titluri de stat în euro, cu scadențe de 2 ani și 7 ani și dobânzi anuale de 4%, respectiv, 6,25%.

Valoarea nominală a unui titlu de stat Fidelis este de 100 de lei pentru emisiunea în lei și 100 de euro pentru emisiunea în euro, iar pragul minim de subscriere este de 5.000 de lei, respectiv, 1.000 de euro.

„În procesul de subscriere a titlurilor de stat Fidelis nu se percep comisioane de către băncile intermediare, iar veniturile obținute, atât din dobânzi, cât și din câștigurile de capital sunt neimpozabile. De asemenea, există posibilitatea de a vinde titlurile înainte de scadență, primind dobândă aferentă perioadei de deținere”, precizează MF.

Cei care vor să economisească prin intermediul Fidelis pot accesa acest Ghid.

Informații privind termenii și condițiile financiare aferente emisiunii în cadrul Programului Fidelis pot fi consultate la secțiunea Datorie Publică și pe paginile instituțiilor partenere: ▪ www.btcapitalpartners.ro www.bcr.ro▪ www.brd.ro▪ www.alphabank.ro▪ www.bvb.ro – Programul FIDELIS)▪ TradeVille.

Continuare

ECONOMIE

ANAF urmează să actualizeze formularul 112

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) propune, printr-un proiect de Ordin publicat astăzi în transparență decizională, actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”. ANAF reamintește, în Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, că, prin OUG nr.156/2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, au fost preluate dispozițiile referitoare la măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” prevăzute în anul 2024 de OUG nr.115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare, precum și OUG nr.59/2024 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, precum și alte măsuri fiscale. Dispozițiile se aplică veniturilor aferente lunilor ianuarie – decembrie 2025 inclusiv.

De asemenea, începând cu anul fiscal 2025, prin OUG nr.156/2024, dispozițiile art. 60 punctele 2, 5 și 7 din Codul fiscal, care prevedeau facilități fiscale pentru persoanele fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară au fost eliminate.

Totodată, avându-se în vedere prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare, au fost identificate două categorii de rezerviști voluntari care, cu toate că au fost declarate în sistemul public de pensii până în prezent drept salariați cu contract individual de muncă, datorită statutului pe care îl au și a prevederilor actului normativ, necesită o declarare distinctă prin intermediul formularului 112 în vederea stabilirii corecte a stagiului de cotizare și, după caz, a perioadelor asimilate în sistemul public de pensii, potrivit propunerii reprezentanților Casei Naționale de Pensii Publice.

În acest context, a devenit necesară actualizarea modelului și conținutului formularului 112 „Declarație privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate” și, în acest scop, a fost elaborat acest nou proiect de Ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Noul proiect aflat în consultare publică include următoarele modificări, o parte din acestea fiind propuse de părțile implicate în elaborarea sau avizarea proiectului de ordin comun:

– Modificarea Anexei nr. 1.1 „Anexa angajator” din formular, prin eliminarea rubricilor/secțiunilor privind angajatorii care aplică prevederile art. 60 pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, de la Secțiunea A „Alte date de identificare a plătitorului”;

– Modificarea Anexei nr. 1.2 „Anexa asigurat” din formular, prin:

  • eliminarea casetei „Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară, după caz, care beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal care și-a exprimat opțiunea pentru plata contribuției la fondul de pensii administrat privat”;
  • actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă”, de la Secțiunile A și B;
  • eliminarea Secțiunii A1 „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art.60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
  • eliminarea Secțiunii B.4.1. „Facilități fiscale acordate salariaților pentru activități de creare de programe pentru calculator, respectiv pentru activități în sectorul construcții/agricol și în industria alimentară, conform art. 60 pct. 2, pct. 5 sau pct. 7 din Codul fiscal, după caz”;
  • eliminarea din secțiunea E.3 „Date detaliate privind impozitul pe venit și unele contribuții sociale obligatorii” a pozițiilor 13, 14, 17, 18, 19 și 20, care vizează facilitățile fiscale acordate persoanelor fizice care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară;

– Actualizarea Nomenclatorului „Creanțe fiscale” din Anexa 2, prin eliminarea creanțelor de la pozițiile 2.1, 2.2. și 2.3 care vizau contribuția de asigurări sociale datorată de către persoanele fizice care se încadrau în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 2, 5 și 7 din Codul fiscal, precum și actualizarea temeiului legal pentru creanțele reprezentând contribuția de asigurări sociale, respectiv contribuția de asigurări sociale de sănătate reținută la sursă de plătitorii de venituri;

– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat pentru alte entități asimilate angajatorului” din anexa 3, prin introducerea tipurilor de asigurați „Rezerviști voluntari dispăruți, răpiți sau căzuți în captivitate pe timpul mobilizării sau în cazul stării de război, precum și al executării misiunilor” și „Rezerviști voluntari în perioada în care nu participă la instruire”, în conformitate cu prevederile Legii nr.270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, cu modificările ulterioare;

– Actualizarea Nomenclatorului „Tip asigurat” din Anexa 4, prin:

  • redenumirea tipului de asigurat de la val.1 „Salariat sau salariat care desfășoară  activități de creare de programe pentru calculator, sau în sectorul de construcții/agricol și în industria alimentară  după caz, care nu se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct.2, pct. 5 sau pct. 7 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (Codul fiscal)”, care devine „Salariat, cu excepția salariaților din domeniul construcții”;
  • eliminarea tipurilor de asigurați  „1.1.Salariat care își desfășoară activitatea în sectorul agricol și în industria alimentară, care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 7 din Codul fiscal” și „1.3.Salariat care desfășoară activități de creare de programe pentru calculator care se încadrează în condițiile prevăzute la art.60 pct.2 din Codul fiscal”;
  • redenumirea tipului de asigurat „1.2.Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor care se încadrează în condițiile prevăzute la art. 60 pct. 5 din Codul fiscal” care devine „1.1 Salariat care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor”;
  • actualizarea trimiterilor care vizează măsura „300 de lei din salariul minim, sumă netaxabilă” de la tipurile de asigurați cu valorile 1.11.2 și 1.11.3;

– Modificarea corespunzătoare a instrucțiunilor de completare a formularului 112.

Prevederile prezentului ordin se aplică începând cu declararea veniturilor aferente lunii publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Continuare

Trending