Guvernul a aprobat schema de ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate, pentru perioada 2024-2025. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), „prin aprobarea acestui act normativ este avută în vedere acordarea unui ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de legume cultivate în spații protejate, pentru perioada 2024-2025, pentru tomate, ardei gras și/sau lung și/sau gogoșar, castraveți, fasole păstăi, salată, spanac, ceapă verde”.

Beneficiarii acestei forme de sprijin pot fi întreprinderile/întreprinderile unice care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, pentru susținerea producției de legume cultivate în spații protejate.

Cuantumul ajutorului de minimis este de maximum 1.000 euro/1.000 mp/beneficiar. Depunerea cererilor și documentelor justificative se va face în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri. Valorificarea producției se realizează până la 31 ianuarie 2025 inclusiv. În ceea ce privește verificările în teren, acestea se vor realiza de către echipe mixte ale DAJ-urilor și ale APIA și vor viza deplasarea în teren pentru stabilirea suprafețelor cultivate și evaluarea producției de legume.

Impactul bugetar al acestei forme de sprijin, finanțată de la bugetul de stat, în limita prevederilor aprobate pentru anul 2025, este de maximum 124,337 milioane lei, reprezentând echivalentul a 25 milioane euro. În cazul în care suma totală de plată determinată, care urmează să fie acordată beneficiarilor depășește resursele financiare totale alocate schemei de ajutor de minimis, suma cuvenită fiecărui beneficiar se reduce proporțional.

Potrivit MADR, adoptarea actului normativ contribuie la menținerea interesului producătorilor agricoli pentru producerea de legume în spații protejate, compensarea parțială a cheltuielilor necesare acestor culturi și livrarea către piață a legumelor autohtone, inclusiv asigurarea locurilor de muncă în spațiul rural.

Măsura are la bază Regulamentul (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol, cu modificările ulterioare.

Ministerul Finanțelor (MF) propune, printr-un proiect de OUG publicat în transparență decizională, modificarea și completarea OUG nr.41/2022 pentru instituirea Sistemului național privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport și de abrogare a art. XXVIII din OUG nr.130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normativ. Potrivit Notei de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, măsurile propuse vor consolida mediul concurențial corect și vor diminua concurența neloială „generată de cei care își creează un avantaj nelegal prin sustragerea de la îndeplinirea sarcinilor fiscale”. Astfel, pentru a se asigura instrumentele necesare atingerii scopului urmărit prin implementarea sistemului RO e-Transport, prin noul proiect au fost introduse prevederi prin care se creează posibilitatea utilizării de către organele de control ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală a unor informații colectate/ deținute de companiile naționale și societăților naționale cu capital integral de stat.

„Având în vedere numeroasele solicitări ale operatorilor economici adresate Ministerului Finanțelor și Agenției Naționale de Administrare Fiscală, atât în scris, cât și în cadrul întâlnirilor care au avut loc la sediul ministerului cu reprezentanții mediului de afaceri, care au fost impactați prin aplicarea sancțiunilor impuse pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute de Sistemul RO e-Transport și care, consideră aceștia, sunt disproporționate în raport cu obiectivul combaterii fraudei în domeniul TVA, cu luarea în considerare a esenței normei legale care vizează caracterul ilicit al operațiunilor economice/trasabilitatea bunurilor cu risc fiscal, respectiv neînregistrarea/nedeclararea vădit ilegală a surselor de impozitare, chiar și fără codul unic de identificare (UIT), se impune asigurarea unui echilibru just între interesele în concurs, respectiv păstrarea proporționalității sancțiunilor în raport cu gravitatea faptei”, se menționează în Nota de fundamentare. În acest context, se propune ca, în cazul sancțiunilor aplicate în temeiul art. 13^1 alin. (2) din OUG nr. 41/2022, pentru contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), instituirea unui sistem gradual de aplicare a sancțiunii complementare a confiscării, respectiv confiscarea într-un procentaj de: ▪ 15% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la prima abatere; ▪ 50% din contravaloarea bunurilor nedeclarate în cazul contribuabililor aflați la cea de-a doua abatere; ▪ 100% în situația în care operatorul economic săvârșește trei contravenții.

Avându-se în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. 14 alin.(1), constatarea și aplicarea sancțiunilor se fac de persoanele împuternicite din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Autorității Vamale Române, precum și de ofițerii și agenții de poliție din cadrul Poliției Române, pentru a asigura condițiile necesare unei corecte aplicări a dispozițiilor alin.(2), (5) și (6) ale art. 13^1 în forma propusă prin prezentul proiect de act normativ, au fost introdus prevederi cu privire la înființarea unui registru electronic la nivelul Centrului Național pentru Informații Financiare care să fie pus la dispoziția organelor de control.

De asemenea, se precizează faptul că procedura prin care persoanele împuternicite prevăzute la art. 14. alin. (1) accesează registrul se stabilește prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Autorității Vamale Române și al ministrului Afacerilor Interne. De asemenea, avându-se în vedere consultările cu reprezentanții mediului de afaceri, cu privire la timpul necesar pentru a implementa și testa complet sistemele interne în conformitate cu cerințele RO e-Transport, precum și necesitatea adaptării sistemelor informatice și a metodologiilor de lucru ale contribuabililor la cerințele de conformare care privesc declararea transporturilor rutiere internaționale de bunuri, pentru a nu afecta activitatea acestora, se propune ca aplicarea dispozițiilor art. 13^1 alin.(1) lit. e) și alin.(3) din OUG nr. 41/2022, pentru săvârșirea faptei prevăzute la art. 13 ^ 1 alin.(1) lit.e) din aceeași ordonanță de urgență să se suspende până la data de 31 decembrie 2024. Pentru faptele prevăzute la art. 13 ^1alin.(1) lit.c) din OUG nr. 41/2022 dispozițiile art. 13^1 alin.(3) din același act normativ se aplică în continuare în mod corespunzător.

Ministerul Finanțelor propune, printr-un proiect de Hotărâre publicat în transparență decizională, modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.1/2016. Amendamentele propuse au în vedere Titlul II „Impozitul pe profit”, Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor” și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale”

În ceea ce privește Titlul II „Impozitul pe profit”, MF reamintește, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ că, prin Legea nr. 296/2023 au fost introduse noi reguli privind impozitul pe profit, potrivit art. 18^1, pentru contribuabilii care în anul precedent au înregistrat o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, situație în care aceștia datorează impozit minim pe cifra de afaceri. Pentru calculul impozitului minim pe cifra de afaceri, unele organizații profesionale și ale mediului de afaceri au solicitat clarificarea mai multor elemente în vederea asigurării unei corecte interpretări, cu referință la: ▪ clarificarea veniturilor care sunt luate în calculul indicatorului venituri totale (VT), prin raportare la modul de înregistrare în evidența contabilă a acestora; ▪ calculul impozitului minim pe cifra de afaceri în cursul perioadei fiscale, în situația în care, în trimestrul precedent, fie se datorează impozitul pe profit, fie se datorează impozit pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri; ▪ determinarea valorii creditului fiscal extern care se ia în considerare pentru scăderea din impozitul minim pe cifra de afaceri, prin raportare la prevederile art. 39 din Codul fiscal; ▪ calculul impozitului minim la nivelul unui grup fiscal; ▪ identificarea contribuabililor care pot să scadă, la calculul impozitului minim, valoarea accizelor din veniturile totale; ▪ calculul sumei reprezentând sponsorizarea care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri; ▪ prezentarea unor exemple de calcul al impozitului minim

Pentru determinarea impozitului minim pe cifra de afaceri și a impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale, prin proiectul de HG supus consultării publice se propun următoarele reguli/precizări: ▪ calculul indicatorului „venituri totale (VT)”, prevăzut la art. 18^1 alin. (3) din Codul fiscal, în sensul că acesta însumează totalul veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, după scăderea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării. Calculul se aplică și pentru indicatorul „venituri totale (VT)” prevăzut la art. 18^3 alin. (2) din Codul fiscal; ▪ pentru stabilirea valorii sponsorizărilor și/sau actelor de mecenat care se scad din impozitul minim pe cifra de afaceri, limitele sunt cele aplicate în stabilirea impozitului pe profit din aceeași perioadă de calcul; ▪ pentru stabilirea impozitului pe profit datorat trimestrial, din impozitul pe profit/minim pe cifra de afaceri calculat cumulat de la începutul anului fiscal se scade atât impozitul pe profit datorat la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri, cât și impozitul pe profit datorat, în funcție de ce impozit s-a datorat pentru perioada anterioară celei de calcul, după caz; ▪ contribuabilii care scad accizele sunt operatorii economici autorizați în domeniul activităților cu produse care intră sub incidența titlului VIII „Accize și alte taxe speciale” din Codul fiscal; ▪ creditul fiscal extern care se scade din impozitul minim pe cifra de afaceri este cel determinat potrivit art. 39 din Codul fiscal; ▪ clarificarea faptului că impozitul pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri reprezintă impozit pe profit pentru aplicarea convențiilor de evitare a dublei impuneri; ▪ pentru înțelegerea modului de determinare a impozitului minim pe cifra de afaceri sunt prezentate și exemple de calcul, pentru contribuabilii care aplică sistemul trimestrial/anual de declarare și plată a impozitului pe profit și pentru contribuabilii care aplică regulile de consolidare fiscală; ▪ clarificarea unor aspecte legate de activitățile realizate în baza obligațiilor care revin titularilor de licențe de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale care sunt incluse în sfera activităților de distribuție a energiei electrice/gazelor naturale.

La Titlul III „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”, prin modificările propuse se au în vedere următoarele: ● clarificarea condițiilor care trebuie îndeplinite, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, de către o persoană juridică română cu asociați/acționari care dețin, în mod direct sau indirect, 25% sau mai puțin de 25% din valoarea/numărul titlurilor sale de participare sau al drepturilor de vot, pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor art. 47 alin. (1) din Codul fiscal. În acest caz se clarifică faptul că, persoana juridică română respectivă nu verifică condiția prevăzută de art. 47 alin. (1) lit. h), legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme referitoare la calculul deținerii indirecte și sunt prezentate exemple de calcul pentru deținerile directe/indirecte ale unui acționar, în vederea aplicării prevederilor art. 47 alin. (1) lit. h) și alin. (1^1) din Codul fiscal; ● se propun norme clarificatoare pentru aplicarea sistemului de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor, în ceea ce privește îndeplinirea condiției prevăzute de art. 47 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal, prin precizarea faptului că referirea la situațiile financiare anuale vizează doar persoana juridică română care nu a depus situațiile financiare corespunzătoare exercițiului financiar al anului N-2 și/sau cele corespunzătoare anilor anteriori anului acestuia, din perioada de existență a persoanei juridice române respective. De asemenea, se clarifică faptul că îndeplinirea, în cursul anului fiscal a condiției prevăzute de prevederile art. 52 alin. (2) din Codul fiscal, se aplică prin referință la situațiile financiare anuale pentru exercițiul financiar N-1 și la termenul de depunere la organele fiscale competente, conform Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; ● se exemplifică persoanele juridice române care nu intră sub incidența sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit art. 47 alin. (3) din Codul fiscal, potrivit legilor specifice de organizare și funcționare care reglementează domeniile de activitate vizate; ● se propune clarificarea cazului persoanei juridice nou-înființate, în sensul precizării faptului că această persoană nu verifică, la data înregistrării în registrul comerțului, condiția prevăzută la 47 alin. (1) lit. h) și alin. (4) din Codul fiscal, legată de stabilirea unei singure persoane juridice române care aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor; ● se propun norme de clarificare pentru stabilirea bazei impozabile, asupra căreia se aplică cotele de impozitare prevăzute la art. 51 alin. (1) din Codul fiscal, care include totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a „Conturi de venituri”, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad anumite categorii de venituri menționate la art. 53 alin. (1) și la care se adaugă elementele menționate la art. 53 alin. (2) din Codul fiscal; ● se abrogă/se actualizează anumite norme care nu mai corespund actualelor prevederi ale titlului III din Codul fiscal, în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2024.

Proiectul aflat în dezbatere publică urmează să amendeze și Titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din Normele metodologice. Astfel, pentru a evita eventualele interpretări diferite, se propune introducerea unei prevederi la pct.30 din Normele metodologice, din care rezultă că într-un antrepozit fiscal de producție țigarete pot fi fabricate și produse destinate inhalării fără ardere, care conțin înlocuitori de tutun, cu sau fără nicotină.