ECONOMIE
Masterplanul pentru turismul balnear propune un grup de lucru “anti-ageing”
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, document ce propune, între altele, crearea unui grup de lucru şi a unor linii de produse “anti-ageing” (împotriva îmbătrânirii) pe bază de apă termală sau minerală, precum şi numirea unor ambasadori ai sectorului balnear, dar şi introducerea unei noi ocupaţii în România, de “animator de staţiuni turistice”.
Grupul de lucru “anti-ageing” va include medici, paramedici, actorii turistici ai staţiunii, primăriile şi alţi prestatori cu relevanţă din staţiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii, susţin autorii proiectului.
“Este foarte important ca repoziţionarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel naţional, care să articuleze diversele specializări şi specificităţi locale prin integrarea lor în cele trei poziţionări propuse la nivel naţional: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical şi turism anti – îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moştenite (competente şi abilităţi medicale, tratamente balneare cu tradiţie, personal, etc) şi poziţionarea atractivă pe piaţa europeană, proces ce prespune o coerenţă optimă între modernizarea unor produse de turism balnear şi crearea unora noi”, arată proiectul redactat de Ministerul Economiei.
Autorităţile vor să dezvolte un cluster balneo-turistic verde la nivel naţional, care să asigure dezvoltarea şi promovarea produselor de turism balnear şi de ecoturism pe piaţa internatională, potrivit news.ro.
Acesta va fi lansat sub egida Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) pentru a coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear şi ecoturismul.
Clusterul ar trebui să ajute staţiunile balneare să găsească finanţările necesare şi parteneri privaţi pentru a dezvolta produse turistice inovante.
Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin cotizaţia membrilor şi prin folosirea fondurilor europene.
De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei “Destination Management Organization”, o asociaţie a actorilor publici şi privaţi interesaţi de dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenţei sale balneare.
“Vor putea fi identificaţi unii «ambasadori» ai sectorului balnear românesc – sportivi, actori, muzicieni – care să prezinte virtuţile curative ale resurselor naturale din România şi produsele oferite”, se arată în masterplan.
În plus, în cadrul clusterului va fi înfiinţată o comisie specială unde vor fi invitaţi arhitecţi, peisagişti, firme specializate în amenajare urbană şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale “pentru a defini acest set de criterii care va permite îmbunătăţirea patrimoniului cultural şi natural al staţiunilor şi diversificarea produselor turistice”.
Proiectul menţionează că instituirea cadrului legal care să permită realizarea acţiunilor prevăzute masterplanul turismului balnear “este o condiţie sine qua non pentru crearea premiselor de dezvoltare a destinaţiilor turistice balneare din România, a României ca destinaţie, dar şi a acestei forme de turism”.
Potrivit documentului, produsele turistice care se bazează pe mediul natural şi sălbatic, chiar dacă mai puţin atractive în prezent din cauza lipsei infrastructurilor, vor deveni extrem de competitive, „România având un cadru natural bine prezervat şi sălbatic printre cele mai impresionante în Europa”.
În masterplan se arată că sosirile turiştilor străini în staţiunile balneare îngistrează creşteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din staţiunile balneare.
În ultimii ani, s-a constatat şi o scădere a duratei medii a sejurului în statiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii.
“Este totuşi îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în staţiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puţine) şi nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt”, menţionează proiectul.
Aceştia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei naţionale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele naturale şi cele amenajate în cadrul staţiunilor.
România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil, astfel că aproape o treime din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră.
„Angajarea directă a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui număr suplimentar de 1,2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face că sectorul să fie unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi a turismului – în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltată”, menţionează proiectul.
Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, argumentează autorii.
În alte state europene, staţiunile balneare înseamnă o afacere mult mai mare. La nivelul Uniunii Europene, staţiunile balneare înregistrează o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro, arată proiectul.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator