ECONOMIE
Guvernul a selectat specialiştii IT care vor primi burse de 2.000 de euro lunar
Un număr de 20 de specialişti în tehnologia informaţiei vor primi din partea Guvernului burse lunare de 2.000 de euro, timp de şase luni, perioadă în care vor dezvolta aplicaţii şi software ce urmează să fie folosit de instituţiile guvernamentale în sprijinul cetăţenilor şi al companiilor
Selectarea celor 20 de bursieri face parte din programul GovITHub, prin care Executivul vrea să implementeze soluţii de informatizare în cadrul instituţiilor din subordine.
”Candidaţii au fost evaluaţi de o Comisie interinstituţională formată din specialişti IT din administraţie şi un Consiliu cu rol consultativ format din reprezentanţi ai mediului de business”, anunţă Guvernul.
Cei 20 de bursieri care vor orimi, timp de o jumătate de an, o bursă lunară de 2.000 de euro sunt: Ligia Adam, Ionuţ Aioniţoaei, Dan Bărbulescu, Carol Brăileanu, Claudiu Ceia, Alexandru Chirapleş, Alexandru Grosu, Alexandru Jurubiţă, Cristian Levcovici, Cristina Moga, Cezar Neaga, Gabriel Păunescu, Ionuţ Popa, Ştefan Popa, Radu-Ionuţ Popa, Remus Ruşanu, Roxana-Carmina Stan, Lucian Stuparu, Oana Talpalaru, Sorin Vasilescu.
Aceştia au fost selectaţi din peste 1500 de candidaturi primite în mai puţin de o lună. ”Pe lângă bursieri, aproximativ 300 de voluntari se vor implica într-un program de minimum 8 ore/săptămână. Numele acestora va fi anunţat până la data de 1 noiembrie”, transmite Executivul, conform news.ro.
Printre potenţialele proiecte propuse spre implementare sunt aplicaţii şi soluţii software precum: Prietenul pacientului – un sistem funcţional de colectare a feedback-ului pacientului; Stop cozi – un sistem de programare şi informare în privinţa cozilor de la ghişee; Gov 2.0 – îmbunătăţirea şi eficientizarea platformelor guvernamentale pentru a deveni mai prietenoase şi uşor de folosit; MFP pe telefon – aplicaţie ce îşi propune creşterea numărului de cetăţeni care aleg să utilizeze serviciile oferite de MFP în spaţiul virtual via telefon mobil; Business Start – o aplicaţie ce va explica diferitele forme juridice din România, cu avantaje şi dezavantaje pentru antreprenori şi în ce cazuri sunt recomandabile; Istoricul Tranzactilor pentru un Imobil – o aplicaţie care permite regăsirea istoricului tranzacţiilor pentru un imobil sau pentru o zonă; RoadRo – o aplicaţie ce permite cetăţenilor să raporteze abuzuri ale şoferilor (în primă fază parcări ilegale, ulterior încălcări majore ale codului rutier).
GovITHub este un program guvernamental dezvoltat împreună cu sectorul privat şi mediul antreprenorial, în scopul creşterii calităţii serviciilor publice cu ajutorul tehnologiei. Programul aduce tineri din mediul efervescent al start-up-urilor şi din cel de business într-un cadru instituţional, pentru a găsi soluţii tehnologice de simplificare şi digitalizare a administraţiei.
”În perioada 8-9 octombrie, va fi organizat un prim maraton digital GovITHub la Palatul Victoria, cu peste 100 de participanţi – bursieri şi voluntari GovITHub. Conceptul evenimentului este cel de «hackaton» – aşa cum este cunoscut în mediul profesional de IT. Tinerii selectaţi prin program se vor reuni şi vor lucra împreună, pe echipe, pentru dezvoltarea unor prototipuri ale primelor proiecte”, mai precizează sursa citată.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum o săptămână
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum o săptămână
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator