În continuarea sintezelor privind lucrările Congresului profesiei contabile – care s-au desfășurat la Palatul Parlamentului, în zilele de 28-29 septembrie a.c. –  prezentăm principalele aspecte examinate în Panelul internațional, organizat în cooperare cu ETAF, cu tema Fiscalitatea în economia digitală.

În cuvântul introductiv, moderatorul dezbaterii, președintele Consiliului Superior (CS) al CECCAR, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova, expert contabil, s-a referit la sfera de preocupări legate de tema Congresului, și anume partea de tehnologie, avându-se în vedere modificările de paradigmă și de modele de afaceri, cu implicațiile lor asupra autorităților de reglementare care doresc să se adapteze la aceste evoluții. „La nivel european există o efervescență în procesul de modificare a reglementărilor fiscale, fapt confirmat și de cea mai recentă  Directivă cu impact, aceea a raportării schemelor fiscale. De asemenea, un nou proiect de Directivă vizează o integrare mai bună, la nivel european, în privința mobilității; practic, o firmă se va putea muta dintr-un stat membru în alt stat membru pe o procedură similară cu una națională, fără să mai fie nevoie de lichidarea respectivei firme în statul-gazdă. Lucrurile evoluează, iar noi, ca profesie, suntem responsabili, iată, și de partea aceasta fiscală. Trebuie să fim la curent cu aceste modificări, astfel încât să știm ce ne va aștepta în viitor”. Președintele CS al CECCAR a precizat că, la dezbateri, participă  Philippe Arraou, membru în Consiliul IFAC, președinte de onoare Conseil Supérieur de l’Ordre des Experts-Comptables (CSOEC) Franța, prim-vicepreședinte Comité de Integración Latino Europa-América (CILEA) și președinte European Tax Adviser Federation (ETAF), implicat direct în dialogul cu Comisia Europeană, în componenta de reglementare, inclusiv în proiectul de reglementare a fiscalității, a taxării în economia digitală. În acest context, Philippe Arraou a fost invitat să prezinte o sinteză a situației actuale, propunerile existente în momentul de față pentru această reglementare, astfel încât să se discute despre soluția optimă din punctul de vedere al interesului  public.

În ampla sa intervenție, Philippe Arraou a precizat că ETAF a fost înființată la 1 ianuarie 2016, moment prefațat – când era președintele Corpului francez – de discuții cu reprezentanții altor țări, mai ales sub impactul cazului Panama Papers. Atunci, Comisia Europeană s-a gândit să facă ceva pentru evitarea unor asemenea situații. În aceste condiții, s-a pus accentul pe necesitatea elaborării, cu participarea activă a contabililor, a unor reglementări la nivel comunitar, inclusiv cu contribuția contabililor români. „Până acum, impozitarea nu era un subiect pentru Uniunea Europeană deoarece nu se dorea promovarea unei politici comune și în legătură cu fiscalitatea. (…) Noi, în calitate de contabili, sperăm că vom avea o politică europeană pe fiscalitate. Trebuie să avem o regulă comună. Aceasta este poziția noastră și ETAF trebuie să participe la această dezbatere”. În continuare, referindu-se la economia digitală, Philippe Arraou a remarcat că și economia tradițională migrează către internet, devenind din ce în ce mai digitală. Companiile tradiționale migrează către economia digitală. „Valoarea de piață a GAFA – Google, Apple, Facebook, Amazon – cei patru mari jucători digitali, este de 1,5 ori mai mare decât întreaga piață financiară din Franța. Aceste companii au devenit o economie în sine. Doar compania Apple, la 2 august a.c., a fost evaluată la 1.000 de miliarde dolari, cel mai înalt nivel la care a ajuns o companie vreodată. Dacă ne referim la activitatea Google, anul trecut era de 110 miliarde dolari. Serviciile Google sunt complet gratuite pentru toți, dar, în spatele acestui fapt, există foarte mulți bani. Apoi, avem cele patru start-up-uri, toate vin din Silicon Valley: Netflix, Airbnb, Tesla și Uber. Nu uitați însă ce se întâmplă în China. Este o țară atât de mare încât și-a dezvoltat propria economie pe internet și acum încearcă să se deschidă către restul lumii. Avem și aici companii similare cu GAFA, foarte puternice, foarte bogate, au foarte mulți bani. Cum de fac atât de mulți bani? Se bazează pe transferul de date, pe publicitate folosind date”. Referindu-se la asemenea companii, a menționat și cazul Uber, care activează și în România. Asemenea companii au rețele internaționale foarte extinse, bazându-se în foarte mare măsură pe avantajele fiscale din unele țări. În general, regula de bază în materie de fiscalitate se referă la sediul permanent. „Dacă ai un sediu permanent într-o țară, acolo plătești impozite. Dumneavoastră sunteți consultanți în contabilitate și știți cum stau lucrurile. Însă pentru o companie pe internet nu este nevoie să existe un sediu fizic într-o țară. E vorba despre o platformă, iar platforma e în programul cloud. Deci, nu o țară, nu ai adresă cu număr, cu stradă, și poți să îți desfășori afacerile de unde dorești. (…) Astăzi, întrebarea este: «Cum să fie impozitată economia digitală?», pentru că această economie intră în concurență acerbă cu economia din lumea reală. E foarte simplu să zici: «Gata! De acum înainte impozităm Google din România». Nu merg lucrurile așa. Și să vrei, nu poți pentru că trebuie să existe un cadru legal. Există deja un Tratat care ar trebui modificat. Deocamdată, cadrul existent trebuie respectat. Singura modalitate de a ajunge la impunerea unui impozit este să fie schimbate regulile la nivel internațional. Nu la nivel național. Și asta e problema. Subiectul este dezbătut intens în grupul G20. Se caută un consens. Nu e foarte ușor. (…) G20 a dat mandat OCDE, care a venit cu idei menite să contureze noi reguli. În urmă cu câteva luni, a fost produs un raport interimar de către mai multe țări și, pentru că lucrurile se doresc a fi mai stabile și mai sigure, trebuie să existe o înțelegere la nivel global, un consens la nivel global, iar raportul final se așteaptă a fi publicat în anul 2020”. În Uniunea Europeană, se află în atenție proiecte care menționează două etape: una ar fi să se introducă imediat impozitarea pe venituri, iar într-o a doua etapă să fie impozitate beneficiile. „Aici ar trebui introduse noi reguli. Deci, într-un prim moment, primul proiect de Directivă spune că trebuie introdus un impozit pe serviciile digitale, pe venituri, calculându-se spațiul de publicitate virtual și impozitându-se activitățile intermediare, de genul Google și Apple. (…) În UE, în cazul regulilor de impozitare, ai nevoie de unanimitate. Comisarul Moscovici a spus că trebuie schimbate regulile de impozitare. Deocamdată, nu s-a făcut nimic, iar trei țări sunt total împotrivă – Irlanda, Luxemburg și Malta. Ele obțin profituri din faptul că au o legislație foarte simplă și nu vor să introducă alte impozite. Alte state nu sunt împotrivă, dar vor să fie impozitate doar profiturile. În urmă cu trei săptămâni, a mai venit o propunere de la președinția Consiliului, din partea Austriei – să fie introdusă impozitarea de 3% imediat, dar cu o clauză numită «clauza apusului». Aceasta este un fel de evoluție, adică atunci când va fi făcut public raportul OCDE, impozitarea se va face pe beneficii și nu pe cifra de afaceri. Atunci va înceta plata aceasta de 3%, pentru că țările se tem că atunci când vor fi introduse noi reguli, ele vor fi pentru veșnicie”. ETAF participă la dezbateri, discută regulat cu Comisia Europeană, organizează conferințe la care invită reprezentanții Comisiei, iar aceasta invită, la rândul ei, ETAF, la evenimente de profil pe care le organizează. „Încercăm să găsim o soluție. Cea mai recentă conferință a avut loc în mai, legat de fiscalitatea corectă într-o lume digitală, iar următoarea conferință va fi la 20 noiembrie. Subiectul este «Digitalizarea va face fiscalitatea mai ușoară?»”.

Prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova l-a rugat pe Philippe Arraou să expună, în continuare, considerațiile sale privind Directiva care instituie obligația declarării schemelor fiscale. Președintele ETAF a precizat că, în acest sens, se pregătește un proiect. „Mulți sunt îngrijorați de ceea ce se întâmplă. Știți, însă, cum se petrec lucrurile în viața reală. Știți cât de «creatoare» sunt mințile respectivilor. Chiar dacă te ocupi de astfel de cazuri – și asta și facem acum – putem să ne imaginăm că noi cazuri și noi scheme vor fi inventate ca să facă lucrurile altfel. Legile vin din urmă, nu țin pasul cu realitățile din economie”.  În acest sens, moderatorul panelului a propus să se dezbată impactul taxării digitale prin prisma provocărilor acesteia asupra profesiei contabile.

Adrian Groșanu, președintele Filialei CECCAR Cluj, a subliniat impactul extraordinar pe care digitalizarea îl are în lumea în care trăim, în special asupra profesiei contabile. „Este evident că impactul taxării economiei digitale va fi unul profund, deoarece 8 din 10 companii cotate sunt din domeniul tehnologiei. Pe de altă parte, economia digitală și-a pus amprenta foarte mult și continuă să «intre» în toate profesiile, ceea ce va crea un cadru de dezvoltare mai puternic. De aceea, taxarea economiei digitale va crea și condiții de echitate față de economia tradițională, care ar putea să se dezvolte prin scăderea potențială a presiunii fiscale, dar și prin beneficiile care vor fi aduse în momentul în care veniturile bugetelor publice vor crește. Demersurile la nivel internațional sunt îndreptate spre taxarea economiei digitale, însă va fi un proces care va dura ceva timp, atât din pricina puterii companiilor din acest domeniu, care fac un lobby important, cât și din pricina statelor care sunt paradisuri fiscale. (…) Toate acestea vor genera pentru noi provocări pe care, probabil, le vom rezolva prin aplicarea raționamentului profesional. De fapt, acesta va deveni componenta de bază a profesiei contabile – aplicarea obiectivă a raționamentului profesional –, astfel încât să răspundem cât mai bine nevoii de informații a utilizatorilor informației contabile”.

La rândul său, Maria-Iulia Sobolevschi-David, vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali, a relevat conexiunea dintre economia digitală și cea tradițională, aceasta din urmă având alte caracteristici decât cele clasice. „Impactul economiei digitale este regăsit și la firmele mici, locale, nu numai la multinaționale, iar toate modificările care vin de sus, de la acești coloși, se vor răsfrânge, într-o formă sau alta, asupra fiscalității pentru firmele mici, naționale. Dacă discutăm despre firmele multinaționale, firmele mari, cu putere, atunci principala modificare va fi generată de ceea ce înseamnă sediul permanent, de recunoaștere a sediului permanent. La ora actuală, sediul permanent înseamnă locul unde se desfășoară o activitate, dar, așa cum s-a spus, în viitor trebuie să vedem sediul permanent ca pe un loc generator de venituri, fără a fi nevoie de o prezență efectivă în acel loc. Modificările trebuie să aibă loc într-un timp scurt, pentru că, în prezent, nu ținem pasul cu evoluția tehnologică. Nu cred că va fi o fiscalitate mai ușoară. Cred că va fi o fiscalitate mai interesantă. Și cred că va fi o mai bună relație între contabilitate și fiscalitate. Fiscalitatea va avea nevoie de mai multe informații din contabilitate pentru a asigura stabilirea sarcinii fiscale”.

Moderatorul dezbaterii a constatat, pe de-o parte, interesul statelor de a dezvolta domeniul IT, uneori chiar, așa cum este și cazul României, cu stabilirea de facilități fiscale, iar, pe de altă parte, în contradicție, intenția de a dezvolta domeniul, dar existând problema impozitării economiei digitale. În acest sens, a adresat următoarele întrebări: „Considerați că reglementările contabil-fiscale la acest moment – cazul României, și de ce nu, al Franței și al altor țări din Europa – sunt suficiente? Către ce direcție ar trebui să mergem și ce propuneri ar trebui să susținem către reglementatorul european și cel al profesiei contabile, care emite standarde naționale și internaționale?”.

Maria-Iulia Sobolevschi-David a subliniat că, în opinia sa, toate reglementările contabile generează, până la urmă, dimensiunea sarcinii fiscale. De asemenea, pornind de la un exemplu oferit de realitățile economice, a remarcat necesitatea adaptării regulilor la evoluția schimburilor internaționale. În ceea ce privește situația actuală, a precizat că „avem facilități fiscale, avem o scutire de impozit pe veniturile salariilor pentru persoanele care lucrează în domeniul IT, avem o scutire pe profit pentru firmele care desfășoară activitate de cercetare. Există facilități. Urmează să vedem și cum înregistrăm tranzacțiile internaționale și cum le impozităm”.

A intervenit în dezbatere Philippe Arraou, care a subliniat că „acum, cu digitalizarea, nu mai există frontiere. Impozitarea a devenit un subiect internațional. Activitățile comerciale sunt acum diferite și trebuie să avem noi reguli privind fiscalitatea. Noi suntem între piață și autoritățile fiscale. Rolul nostru este ca aceste companii pentru care lucrăm să se conformeze cu obligațiile fiscale și trebuie să ne educăm clienții ca ei să accepte să plătească impozite. Una dintre responsabilitățile noastre este de a ajuta societatea în colectarea de impozite. Avem nevoie de bani pentru serviciile publice și contabilii trebuie să-și desfășoare activitățile în interesul public. Nu este ușor, în anumite cazuri, dar este rolul nostru”.

În continuare, prof. univ. dr. Robert-Aurelian Șova s-a referit la noua modalitate de a gândi un business, și anume gândirea integrată, condiție în care companiile nu mai trebuie să se concentreze doar pe remunerarea capitalului financiar, adică pe dividendele pentru acționari. 

Philippe Arraou a precizat că „gândirea integrată ține de capitalul social. Trebuie, într-un fel, prin gândirea integrată, să ne asumăm responsabilitatea de a ne integra în societate, nu numai să facem profit. Ca patron, angajezi oameni, faci afaceri cu alte părți implicate, cu clienți, cu furnizori, ai o relație cu tot mediul economic și trebuie să plătești impozite. Asta face parte din procesul integrat și impozitele fac parte din activitatea comercială. Trebuie să acceptăm asta”.

În aceeași ordine de idei, Adrian Groșanu a subliniat că firmele din domeniul tehnologiei și comunicațiilor au o caracteristică specială, mobilitatea, iar aceasta face foarte greu de impus sisteme de taxare asupra lor. „Statele fac tot posibilul să le atragă ca să încaseze contribuțiile sociale, în special. (…) În România, programatorii și cei care lucrează în activitatea de cercetare-dezvoltare sunt scutiți de impozit pe venit, însă lucrurile s-au schimbat un pic, cel puțin în țara noastră, de când cu trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat. Prin scăderea cotei de impozit de la 16% la 10%, programatorii au pierdut. Statul a venit apoi, în februarie, cu o măsură reparatorie, prin Ordonanța 3 din 2018, prin care s-au reglat puțin lucrurile cu condiția să se majoreze salariul brut cu 20%. Însă, din discuțiile pe care le-am avut cu diverși proprietari ai companiilor de soft din Cluj – care este un pol al informaticii din țară – acest efect a fost limitat. Presiunea este atât de mare încât trebuie majorate salariile. În ceea ce privește impozitarea companiilor, în România nu există diferențe față de companiile tradiționale. Cota de impozitare este aceeași, atât timp cât au sediul permanent la noi. Problema este cu celelalte companii, care operează la nivel internațional, care nu au un sediu permanent sau îl au în paradisuri fiscale”.

În calitatea sa de cadru didactic, Maria-Iulia Sobolevschi-David a precizat că formează anual peste 300 de tineri în domeniul financiar-contabil. „Vorbesc cu ei, îi pregătesc, facem împreună proiecte. Noua generație vrea o lege clară, pe care să o respecte. Ei vor să plătească impozite, dar impozite corecte”.

În această ordine de idei, moderatorul dezbaterii a remarcat: „Sperăm să fie o veste bună pentru bugetul de stat, în viitor, dacă tinerii sunt mai implicați. Credeți că, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, vom reuși să găsim o schemă de impozitare a acestor tranzacții care să fie echitabilă pentru toată lumea?”.

Philippe Arraou a subliniat: „Nu este deloc ușor de răspuns la o astfel de întrebare deoarece fiscalitatea nu este încă un subiect internațional. Devine unul internațional, dar aceasta este o abordare nouă. Statele nu vor ca acest subiect să devină internațional pentru că apreciază fiscalitatea drept un privilegiu. (…) O structură care să împace pe toată lumea ar fi minunată, dar este ca un fel de vis. Trebuie să existe o nouă mentalitate, o mentalitate globală”. După ce s-a referit la unele procese și fenomene la scară europeană și mondială, Philippe Arraou a pledat pentru intensificarea eforturilor îndreptate spre armonizarea pozițiilor, spre realizarea unui consens, fie el chiar unul minimal.

Continuând ideea, Adrian Groșanu a spus că „în orice domeniu este greu să mulțumești pe toată lumea și, cu siguranță, nici nu poți, chiar dacă încerci. Cu atât mai mult în domeniul fiscalității, al sistemelor fiscale, unde cotele de impunere variază de la zero la 40%. Tendința, probabil, va fi de diminuare a diferențelor, dar, în opinia mea, sub nicio formă nu vom putea ajunge la o echitate absolută în acest domeniu”.

În ceea ce privește impozitarea economiei digitale, Maria-Iulia Sobolevschi-David a relevat că există două propuneri: „Inițial s-a discutat despre plata unui impozit pe profit după care, avându-se în vedere timpul îndelungat necesar pentru stabilirea regulilor, s-a trecut la cea de-a doua propunere, la plata unui impozit pe veniturile realizate, o cotă de 3%. Indiferent de sistemul aplicat, nu o să fie mulțumiți toți contribuabilii. De ce? Cota de impozit pe profit normal că va fi facilă celor care practică marje comerciale mici, iar o cotă de impozit pe veniturile microîntreprinderilor va fi bineînțeles facilă celor care au marje mari. Unii vor câștiga, alții vor pierde. Dar, cu siguranță, vom asista la creșterea costurilor, indiferent de sistemul aplicat”.

În concluzie, prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova a spus: „Eu sper să câștigăm noi, cetățenii Europei, din această taxare. Sper ca discuțiile noastre să fi conturat un cadru general de evoluție a ceea ce înseamnă sistemul fiscal și modul în care el va fi influențat de evoluția societății noastre, de globalizare și de digitalizare. Ca profesie, ne vom implica cu tot ceea ce putem în a gândi acest sistem și pentru a influența mediul de afaceri și – de ce nu? – și autoritățile de reglementare pentru a conștientiza necesitatea realizării unui sistem fiscal echitabil”.