Creșterea deficitului bugetar aferent celor unsprezece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie- noiembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (19,08 mld lei), (ii) de creșterea cu 1,88 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei.

De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,63 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, înregistrând un avans de 1,3 mld lei peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere cu 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica favorabilă a veniturilor din fonduri europene. Pe de altă parte, veniturile curente (venituri din economie) au consemnat o scădere de 2,1%, cauzată preponderent de contracția încasărilor din TVA, impozit pe profit și accize. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 22,04 mld lei în primele unsprezece luni ale anului curent, consemnând o creștere de 4,5% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, urmate de cele din impozitul pe salarii, respectiv cele aferente Declarației unice.

În contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,67% în perioada dec19-oct20 (an/an) , încasările din impozitul pe salarii au crescut cu doar 1,2% în primele unsprezece luni a.c. (Fig. 1). Evoluția este explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale care, de altfel, se reflectă și în reducerea încasărilor cu 3.3% în luna noiembrie.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 101,45 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, consemnând o reducere marginală față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-0,1%). Similar impozitului pe salarii, evoluția lunară a contribuțiilor reflectă o scădere în noiembrie (-7,8% an/an), în contextul unei dinamici a fondului de salarii din economie de 5,8% (Fig. 2).

Evoluția încasărilor din contribuții sociale a fost influențată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și (iii) scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic) .

Încasările din impozitul pe profit au însumat 15,31 mld lei în primele unsprezece luni ale anului curent, în scădere cu 8,7% față de perioada corespunzătoare a anului trecut. În structură, principala componentă – încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 4,4% (an/an), în timp ce veniturile din impozitul pe profit de la băncile comerciale au scăzut cu 46,8% (an/an).

Evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,9 mld lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 3,01 mld lei în primele unsprezece luni ale anului, în scădere cu 16,2% (an/an). Evoluția acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de conjunctura economică nefavorabilă, amânarea plății obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 53,44 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în scădere cu 9,5% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Evoluția lunară reflectă continuă să rămână pozitivă și în noiembrie (+5,3%, an/an) în principal pe fondul revenirii comerțului și serviciilor de piață către întreprinderi.

Evoluția încasărilor din TVA în primele unsprezece luni ale anului a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 10,8%, an/an (+1,88 mld lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; (iii) evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 27,82 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 2,9% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Totuși, după trei luni de declin, încasările din accize au înregistrat o creștere de 1,1% în noiembrie.

Dinamica nefavorabilă este explicată de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice (-14,1%, an/an), în special ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura economică actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 12,1% (an/an), susținută și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

Veniturile din taxele pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități au înregistrat 3,38 mld lei în primele unsprezece luni ale anului. Deși au consemnat un avans semnificativ față de încasările înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut, dinamica este explicată în principal de baza foarte redusă aferentă anului 2019, în condițiile în care au fost restituite taxe pentru prima înmatriculare încasate în anii precedenți. De asemenea, avansul se datorează și încasării taxelor de licență de la ANCOM. Pe de altă parte, veniturile din taxele pe jocurile de noroc s-au redus în perioada analizată cu 20,1% (an/an), în condițiile scutirii de la plată a taxei aferente autorizațiilor de exploatare a jocurilor de noroc pentru întreaga perioadă a stării de urgență decretate și amânării la plată a unor obligații fiscale.

Veniturile nefiscale au înregistrat 24,37 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020 și prezintă o creștere de 1,2% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influențată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,8 mld lei).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 27,04 mld lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, în creștere cu 33,1% față de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 374,69 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 4,9 puncte procentuale de la 30,8% din PIB 2019 la 35,7% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii noiembrie s-au plătit 4,1 mld lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 888,1 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,5 mld lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 91,8 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

Cheltuielile de personal au însumat 99,7 mld lei, în creștere cu 7,0% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 9,5% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 258 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 49,07 mld lei, în creștere cu 8,0% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2.

De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 5,1% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 128,01 mld lei în creștere cu 22,1% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemenea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 4,1 mld lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 888,1 mil lei, precum și sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) în valoare de 2,5 mld lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că până la sfârșitul lunii noiembrie plățile au fost de 3,3 mld lei, de două ori mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 6,7 mld lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli au fost de 7,3 mld lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (91,8 milioane lei). De asemenea, s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 849,9 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 28,5 mld lei, cu 26,8% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 41,2 mld lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 11 luni ale anului, în creștere cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, 2017, precum și în anul 2018. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administrația locală a investit cu 70,3% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 333,7 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2, conform Mediafax.