Rețele sociale

ECONOMIE

Doar 18% dintre români cumpără lactate de la producători locali

Doar 18% dintre respondenți declară că se duc direct la producătorii locali pentru a cumpăra lactate, în vreme ce majoritatea românilor (57%) preferă lanțurile de magazine, potrivit unui studiu realizat de Reveal Marketing Research despre consumul de lactate în rândul românilor, relatează Agerpres.

Radio CECCAR FM

În medie, 16% dintre români consumă zilnic sau aproape zilnic lactate, iar 19% dintre aceștia spun că au în medie un consum de lactate de 2-3 ori pe săptămână. Doar 6% dintre respondenți spun că nu consumă niciodată produse lactate.

Produsul evitat în cea mai mare măsură de către respondenți este margarina – 30% dintre ei declară că nu mănâncă niciodată acest produs. Cei mai în vârstă, persoanele peste 60 de ani, sunt cei care spun în cea mai mare măsură că nu preferă margarina – aproape jumătate (49%) au selectat această opțiune.

Când vine vorba despre categorii de produse preferate de români, pe primul loc se află laptele – consumat zilnic de o treime dintre conaționalii noștri (33%). Alte produse incluse de români în alimentația lor zilnică sunt: iaurtul sau produsele de tip sana/chefir/lapte bătut (menționate de 21%), untul (20%) și brânza telemea (18%).

Datele Reveal Marketing Research arată că, în general, românii preferă să cumpere produse lactate din trade-ul modern (supermarketuri/hypermarketuri), în detrimentul magazinelor din proximitatea casei. Întrebați de unde preferă să cumpere fiecare categorie de produse lactate, în medie, 57% dintre respondenți declară că preferă varianta supermaketurilor pentru aceste produse, comparativ cu doar 18% care spun că se duc la piață pentru a cumpăra lactate. Magazinele din apropierea casei sunt preferate în medie de 16% dintre români, iar doar 9% dintre respondenți declară că nu cumpără deloc.

Aproape jumătate dintre români (49%) spun că, de obicei, cumpără lapte de la supermarket/hypermarket, iar 30% îl cumpără mai degrabă de la piață. 1 din 3 români nu cumpără deloc margarina. Deși lanțurile de magazine sunt preferate în cea mai mare măsură de români, un sfert dintre aceștia (25%) spun că preferă să cumpere smântână, de exemplu, direct de la un producător local.

Întrebați cât de loiali sunt atunci când vine vorba despre alegerea produselor lactate în general, 36% dintre români au spus că obișnuiesc să cumpere mereu același brand, indiferent de promoțiile de la raft. 46% dintre respondenți afirmă că alternează aceleași branduri, în funcție de promoțiile găsite în magazin. În schimb, doar 12% spun că își fac aprovizionarea cu produse lactate în funcție de promoțiile de la raft și nu cumpără mereu același brand. Doar 6% dintre respondenți spun că se uită la alte criterii atunci când fac cumpărăturile de lactate și nu achiziționează aceeași marcă. Alegerea lor este influențată de reclame, ambalaje atractive sau de ingredientele produsului respectiv din categoria lactatelor.

Întrebați care sunt pachetele de lactate cele mai atractive pentru români, în medie, cei mai mulți dintre aceștia (53%) au spus că preferă pachetele de cantitate, de tipul primești 20% în plus pentru același preț. Pe locul al doilea se află pachetele cu același produs (de exemplu, 3+1 gratis, 1+1 gratis) care au fost menționate în medie de 37% dintre respondenți. Mai puțin atractive sunt pachetele complementare (de exemplu, lapte + cereale) – doar 10% în medie dintre români au selectat acest răspuns.

Studiul și-a propus să investigheze și schimbările aduse de pandemie în ceea ce privește criteriile de alegere a produselor lactate. Pentru 60% dintre aceștia, noul context nu a adus schimbări în comportamentele lor de achiziție. Ei declară că în continuare cumpără aceleași produse lactate ca înainte de izbucnirea pandemiei. Restul de 40% declară că au avut loc niște schimbări – 36% spun că pe lângă produsele pe care le cumpărau și înainte, adaugă în coș și produse pe care le consideră mai sănătoase, iar 4% declară că acum cumpără alte produse decât înainte – produse considerate a fi mai sănătoase.

Pentru realizarea studiului au fost derulate 1.011 interviuri online cu respondenți cu vârsta peste 18 ani, online users, pe un eșantion reprezentativ la nivel național urban și rural în perioada 19-25 ianuarie 2021.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending