„Recensământul General Agricol este o acțiune de mare anvergură care va asigura informațiile complexe și datele statistice pentru realizarea unui tablou exhaustiv al caracteristicilor structurale ale exploatațiilor agricole necesare fundamentării programelor și politicilor agricole și de dezvoltare rurală. Legislația europeană referitoare la structura exploatațiilor agricole și recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) prevăd organizarea și efectuarea de recensăminte generale agricole la intervale de 10 ani”, se arată într-o postare pe site-ul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Datele și informațiile vor fi colectate de la utilizatorii suprafețelor agricole și/sau deținătorii de efective de animale.

Ca țară cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole, România deține circa 33% din numărul total de exploatații agricole din UE, cu o dimensiune medie de circa 3,6 hectare/exploatație, cu mult mai mică decât dimensiunea medie de la nivelul Uniunii, de 16,6 hectare/exploatație, importanța rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure țării noastre un sector agricol competitiv și durabil.

Potrivit sursei citate, informațiile vor permite urmărirea și a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului. Astfel, se vor putea susține dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu și așa-numitul Acord verde.

„Datele vor contribui la identificarea și aflarea răspunsurilor la o gamă largă de probleme structurale care ar putea ajuta la elaborarea politicilor, cum ar fi: Cine va face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor? Câte femei mai lucrează în agricultură? Dispar fermele familiale? Devine agricultura dominată de marile întreprinderi? Există o creștere a ponderii agriculturii ecologice? Cum influențează agricultura atât în mod pozitiv, cât și negativ mediul? Cum se schimbă metodele de producție?”, precizează MADR.

Conform metodologiei Uniunii Europene, la toți indicatorii referitori la suprafețele agricole se aplică principiul utilizării, iar la cei referitori la efectivele de animale se aplică principiul proprietății. Datele vor fi colectate la nivelul întregii exploatații agricole indiferent în câte locații utilizează suprafețe agricole sau deține efective de animale, subliniază ministerul de resort.

Colectarea acestor date se va face sub forma unui interviu față în față cu șeful exploatației agricole cu și fără personalitate juridică, după caz, sau cu o altă persoană din cadrul acesteia care poate furniza informațiile solicitate, prin intermediul unui chestionar electronic instalat pe un echipament informatic portabil.

Pregătirea, organizarea și efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Național de Statistică, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne, împreună cu structurile teritoriale din subordinea acestora, sub coordonarea și controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale.

Reprezentanții Ministerului Agriculturii susțin că Recensământul General Agricol 2020 va evidenția schimbările intervenite de la Recensământul General Agricol 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, în ceea ce privește situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricții de mediu, a efectivelor de animale și adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală etc.

„Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerințelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internațională, cât și cerințelor naționale, asigurând informații care vor fi utilizate de către decidenți politici, cercetători, fermieri și publicul larg, pentru a înțelege mai bine starea și structura sectorului agricol și impactul agriculturii asupra mediului. Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene”, menționează reprezentanții MADR.

Potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în etapa de pregătire a RGA s-a desfășurat și un recensământ de probă, în perioada 12 – 23 octombrie 2020, în scopul verificării practice și îmbunătățirii aspectelor organizatorice și tehnice prin care a fost evaluată claritatea întrebărilor incluse în chestionar și au fost testate procedurile și instrumentarul de colectare a datelor de la exploatațiile agricole. „Testarea a asigurat faptul că noua rundă a Recensământului General Agricol, pentru care colectarea datelor în anul 2021, va fi bine organizată, se va desfășura în bune condiții și va permite obținerea unor rezultate statistice de calitate, necesare atât pentru susținerea programelor și politicilor agricole europene, cât și a celor naționale”, arată INS.

Având în vedere condițiile diferite la nivelul țării privind evoluția ratei de infectare cu virusul Sars-Cov-2, s-au impus o serie de măsuri care să limiteze riscul de infectare atât a angajaților direcțiilor teritoriale de statistică, dar și a reprezentanților explotațiilor agricole. În acest sens, mărimea eșantionului (numărul de exploatații selectate) și modalitatea de colectare a datelor s-au adaptat în funcție de situația generată de rata infectării cu COVID-19 de la nivelul fiecărui județ, inclusiv în localitățile selectate pentru recensământul de probă.

Colectarea datelor a fost realizată de către reprezentații direcțiilor teritoriale de statistică, prin interviu, față în față sau telefonic. Coordonatele GIS aferente exploatațiilor agricole selectate au fost colectate, acolo unde a fost posibil, prin deplasare la sediul/domiciliul exploatației agricole, fără contact direct între recenzor și reprezentanți ai exploatației agricole.

La recensământul de probă de anul trecut au participat reprezentanții a circa 4.500 de exploatații agricole cu și fără personalitate juridică, selectați aleatoriu din toată țara, după metode științifice.

Din datele publicate de INS privind istoria recensămintelor agricole în România, reiese că prima acțiune de acest gen la care se regăsesc caracteristicile fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuată în anul 1838 în Țara Românească. Aceasta cuprindea atât caracteristici demografice, cât și caracteristici pentru evaluarea stadiului de dezvoltare a agriculturii (suprafețele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura și zonele de sericicultură).

Primul recensământ al populației și agriculturii, din perioada 1859 – 1860, a fost efectuat de către cele două oficii de statistică din Țara Românească și Moldova, după unirea Principatelor Române. O deosebită importanță au prezentat recensămintele animalelor domestice din anii 1900 și 1916, efectuate cu metode moderne de organizare, recomandate de către Institutul Internațional de Statistică.

În anul 1930, Ministerul Agriculturii și Domeniilor a hotărât să efectueze primul recensământ agricol din țara noastră, acțiune care a fost abandonată, însă, la cererea Direcției recensământului populației pentru a nu afecta pregătirea și desfășurarea Recensământului populației din 29 decembrie 1930.

Conform INS, recensământul agricol din anul 1941, care a fost prima lucrare sistematică de acest gen efectuată în România, s-a derulat în cursul lunii aprilie, concomitent cu cel al populației. După Al Doilea Război Mondial, primul recensământ agricol cu caracter general a fost efectuat în anul 1948.

De asemenea, între anii 1951 și 1989, au fost efectuate numai recensăminte specializate, după cum urmează: recensămintele animalelor domestice, în perioada 1951-1989, care au fost realizate anual sau la intervale de patru ani, respectiv recensămintele viilor și pomilor – în anii 1964 și 1979.

După anul 1990, primul recensământ general agricol s-a întocmit în 2002, urmat de cel din anul 2010.

Runda 2020 a Recensământului General Agricol este impusă de obligația României de a respecta legislația europeană în domeniul statistic, precum și recomandările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la zece ani.

După anul 2002, în perioadele intercensitare, au fost efectuate anchete structurale în agricultură (micro-recensăminte) în anii 2005, 2007, 2013 și 2016.