Rețele sociale

ECONOMIE

MIPE a publicat Planul Național de Redresare și Reziliență, transmis Comisiei Europene

Radio CECCAR FM

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a publicat integral Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), transmis Comisiei Europene. Documentul este disponibil aici

PNRR a fost prezentat la Palatul Victoria, de prim-ministrul Florin Cîțu, viceprim-miniștrii Dan Barna și Kelemen Hunor, alături de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea. „România anului 2026 va fi o țară cu adevărat modernă și reformată, cu toate transformările și proiectele cuprinse în PNRR. Am transmis Comisiei Europene (…) integral 240 de fișiere cu tot ceea ce conține PNRR, suntem prima țară care publică integral și anexele componentelor. Este un plan de țară de maximă complexitate, asumat de Guvern, pe care s-a lucrat  intens în ultimele luni cu ministerele și, totodată, cu Comisia Europeană. În perioada următoare așteptăm evaluarea oficială, apoi aprobarea finală și va fi nevoie de un efort comun pentru a concretiza”, a spus ministrul Cristian Ghinea, citat într-un comunicat al MIPE.

„Este un Program foarte important pentru România. Este vorba despre 29,2 miliarde euro, bani care vor fi folosiți pentru a construi aproximativ 450 kilometri de autostradă, sute de școli și de creșe, vom construi și renova zeci de spitale. România are nevoie de reforme, vorbim de reforma sistemului de pensii, care trebuie să fie bazat pe contributivitate și să fie sustenabil. Reforma justiției, reforma companiilor de stat, reforma salarizării în sistemul public, unde vom lega performanța de venituri”, a declarat prim-ministrul Florin Cîțu.

Și viceprim-ministrul Dan Barna a punctat importanța reformelor: „Prin depunerea acestui document, România accesează o resursă de dezvoltare ce va schimba semnificativ componente importante ale statului român și dezvoltarea acestuia”. La rândul său, viceprim-ministrul Kelemen Hunor a subliniat: „PNRR este un proiect de țară, care, în 150 de zile, prin foarte multe discuții și negocieri, a fost depus la Comisie. Este un plan extrem de echilibrat socio-economic, ce va garanta  bunăstare pentru toți și va direcționa România pe calea cea bună”.

Ministrul Cristian Ghinea a oferit o prezentare a PNRR cu detalii.

Sub sloganul „UrmătoareaGenerațieUE: Fonduri pentru România modernă și reformată”, bugetul total de 29, 2 miliarde de euro se sprijină pe 6 piloni, care vizează tranziția verde, digitalizarea, reforme în domeniul fiscal și al sistemului de pensii, sănătate și educație. Printre domeniile care beneficiază de alocări semnificative în PNRR sunt transporturile – 7,6 miliarde euro, educația – 3,6 miliarde euro și sănătatea – 2,4 miliarde euro.

Un loc aparte îl ocupă investițiile pentru mediul privat, pe componenta de cercetare și inovare; alocarea de 2,35 miliarde euro va permite dezvoltarea de instrumente financiare pentru IMM-uri și companii mari, va finanța, prin intermediul unor scheme de granturi, transformarea digitală, listări la bursă, investiții în tehnologiile viitorului și inițiativele legate de cercetare, dezvoltare și inovare.

Din perspectiva sub-componentelor, pe primul loc se situează domeniul feroviar, care va beneficia de finanțări de aproape 4 miliarde euro, autostrăzile vor avea alocate 3,2 miliarde euro, iar infrastructura spitalelor va avea la dispoziție fonduri în valoare de aproape 2 miliarde de euro.

PNRR finanțează, de asemenea, proiecte-cheie, de importanță strategică, un exemplu elocvent fiind „Împădurim România”, prin care se vor investi 630 milioane euro în noi suprafețe de pădure (inclusive păduri urbane), ținta fiind ca, la final, să avem până la 45.000 de noi hectare împădurite.

Oficialul MIPE a oferit și câteva exemple de proiecte ce vor putea fi finanțate prin PNRR, de la sisteme de apă și canalizare (în cadrul Componentei 1 din Tranziția Verde) până la cărți electronice pentru 8,5 milioane de români sau dezvoltarea sistemului de e-sănătate.

De asemenea, el a explicat că  fiecare componentă, investiție, reformă este legată de un jalon și de o tință. Astfel, în PNRR sunt peste 500 de jaloane și ținte, ce vor fi monitorizate de MIPE și raportate Comisiei Europene la fiecare șase luni.

Cei interesați pot accesa prezentarea PNRR aici.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending