Rețele sociale

ECONOMIE

Guvernul a aprobat proiectul de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat

Proiectul va fi transmis Parlamentului și se va solicita dezbaterea lui în procedură de urgență.

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat proiectul de lege care elimină cumulul pensiei cu salariul la stat și prevede creșterea opțională a vârstei de pensionare la 70 de ani, a anunțat premierul Florin Cîțu, relatează Agerpres. „Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare. Este un proiect de lege care merge în Parlament în procedură de urgență”, a precizat premierul, într-o conferință de presă, la Palatul Victoria.

La rândul său, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a precizat că „proiectul de lege reglementează condițiile în care angajații își pot prelungi, la cerere, viața activă până la vârsta de 70 de ani. Accentuez, este vorba de opțiunea angajaților aflați în pragul pensionării și nicidecum de obligativitatea ca aceștia să își continue activitatea la un loc de muncă. Acest proiect este asumat de coaliția de guvernare și este un prim pas de reformă asumat și în Planul Național de Redresare și Reziliență, pentru a ajunge să creăm un cadru legal, care să permită opțiunea persoanelor ce îndeplinesc condițiile de pensionare, să rămână active și după vârsta de 65 de ani, stimulând în felul acesta valorificarea experienței lucrătorilor vârstnici. În România sunt astăzi peste 100.000 de persoane de peste 65 de ani care au contract de muncă sau raport de serviciu conform declarațiilor depuse de către angajatori”.

Ea a afirmat că acest proiect urmărește câteva obiective: avantajul competitiv al forței de muncă aproape de pensie și fructificarea experienței angajaților ajunși în pragul legal al vârstei de pensionare. De asemenea, proiectul aduce echitate pentru cei care activează în sistemul public, această reglementare fiind solicitată și așteptată în primul rând de către angajații sectorului public, dar în același timp este și un angajament politic al coaliției.

Ministrul Muncii a mai spus că proiectul crește baza de contributivitate la sistemul de pensii printr-o măsură stimulativ-opțională, în condițiile în care după împlinirea vârstei de 70 ani persoana poate solicita recalcularea pensiei în sistemul public, iar avantajul constă în majorarea punctelor lunare și anuale.

Raluca Turcan a arătat că proiectul determină instituțiile să-și reașeze politica de resurse umane. „Pensionarea la stat și revenirea tot la stat, eventual pe funcții special create, nu a fost niciodată și nici nu poate să devină o politică de personal modernă de tip european. Una dintre consecințele evidente este că acest obicei blochează avansarea profesională a multor angajați și nu doar a celor tineri în instituții din ce în ce mai diverse”, a transmis ministrul Muncii .

Totodată, proiectul vine în sprijinul tuturor angajaților care au vârsta de pensionare și pot să-și prelungească viața activă la cerere. Aceștia nu au nevoie de acord din partea angajatorului și se pot pensiona oricând în intervalul de până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

„Pentru cei care optează să activeze în sectorul public până la vârsta de 70 de ani sunt introduse o serie de reglementări speciale. Repet, mă refer la sectorul public. Pensia nu poate fi comulată cu salariul. Angajații din sectorul public care sunt și în pensie au obligația, atenție, aici au obligația ca în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii să opteze, fie își continuă activitatea până la 70 de ani, cu suspendarea pensiei, sau se suspendă contractul-raportul de serviciu și intră în pensie. Pentru cei care nu și-au exprimat această opțiune în termenul prevăzut există două tipuri de consecințe: încetarea de drept a contractului individual de muncă, a raportului de serviciu sau a actului de numire și recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie, ca urmare a neîndeplinirii obligației de a opta între pensie și salariu”, a explicat Raluca Turcan.

Aceasta a subliniat că au fost introduse câteva excepții de la această regulă a suspendării pensiei pe perioada activității ca salariat în sectorul public, fiind vorba de persoanele alese în funcții de autoritate sau demnitate publică sau a celor care au durata mandatului definită de Constituție și s-a mers pe această variantă tocmai pentru ca legea să fie constituțională. De asemenea, s-au urmărit câteva tipologii de venituri: persoanele care beneficiază de drepturi de autor, conform legii drepturilor de autor și drepturilor conexe, personalul didactic pensionat încadrat în regim de plata cu ora, pensionarii încadrați în gradul III de invaliditate, membrii Academiei Române, asistenții personali, asistenții personali profesioniști ai persoanelor cu handicap, asistenții maternali și îngrijitorii la domiciliu pentru persoana vârstnică.

Potrivit ministrului Muncii, proiectul prevede și câteva obligații care revin angajatorului, dar și sancțiuni pentru neîndeplinirea acestora: informarea salariaților cu privire la drepturile pe care le au prin acest act normativ; încetarea raporturilor de muncă dacă se constată neîndeplinirea de către angajat a obligației de a opta între pensie și salariu în termenul prevăzut, cu o sancțiune de 100.000 lei; informarea casei de pensii competente asupra situației celor care au optat pentru menținerea în activitate într-un termen de 30 de zile de la exprimarea opțiunii, sub sancțiunea unei amenzii de 10.000 lei.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending