România se situează pe locul 27 dintre cele 27 de state membre ale UE în ediția din 2021 a Indicelui economiei și societății digitale (DESI), care urmărește progresele înregistrate în statele membre ale UE în ceea ce privește competitivitatea digitală în domenii precum capitalul uman, conectivitatea în bandă largă, integrarea tehnologiilor digitale de către întreprinderi și serviciile publice digitale, a anunțat Comisia Europeană, relatează Agerpres. În ceea ce privește capitalul uman, România se situează pe locul 26, obținând un punctaj sub medie pentru majoritatea indicatorilor. Deși țara are un număr mare de absolvenți în domeniul TIC (situându-se pe locul 4 în UE), deficitul de specialiști TIC limitează capacitatea țării de a inova și de a profita de avantajele transformării digitale. În schimb, în ceea ce privește numărul femeilor specialiste în domeniul TIC, România se situează pe locul trei.

În privința conectivității, s-au înregistrat în continuare progrese în 2020 în ceea ce privește acoperirea în bandă largă fixă, dar adoptarea serviciilor în bandă largă a progresat într-un ritm mai lent. Cu toate acestea, România se situează pe locul șapte datorită nivelului ridicat de utilizare a benzii largi de cel puțin 100 Mbps (52%).

Conectivitatea în România ar putea fi îmbunătățită în continuare prin punerea accentului pe eliminarea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale, raționalizarea procedurilor de acordare a autorizațiilor, actualizarea strategiei privind banda largă pentru a reflecta obiectivele pentru 2025 privind gigabiții și transpunerea cadrului de reglementare în conformitate cu legislația UE.

Comisia Europeană consideră că întreprinderile din țara noastră nu profită pe deplin de tehnologiile digitale (schimbul electronic de informații, platformele de comunicare socială, volumele mari de date și cloud), cu excepția inteligenței artificiale.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, România se clasează pe ultimul loc în ceea ce privește indicatorii-cheie, cum ar fi serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, utilizatorii de servicii de e-guvernare și formularele precompletate. Proiectele care vizează îndeplinirea diferitelor priorități digitale sunt incluse în Planul Național de Investiții și Relansare Economică, lansat de Guvernul României în iulie 2020, cu o alocare bugetară de 100 de milioane de euro din fonduri UE și naționale, care acoperă perioada 2021-2030.

Printre proiectele digitale din cadrul programului se numără: crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date; utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică; crearea unui punct unic de contact; introducerea cărții de identitate electronice; migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental; dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică și investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice.

Potrivit CE, anul 2020 a fost un an dificil din cauza schimbării guvernului de la sfârșitul anului și a pandemiei de COVID-19, care a declanșat utilizarea tot mai frecventă și cererea de servicii publice digitale și a accelerat transformarea digitală a Ministerului Afacerilor Interne, care a depus eforturi pentru a dezvolta și a implementa diverse sisteme TIC într-un mod rapid și sigur. În decembrie 2020, noul guvern a înființat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, care are în subordine Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR).

Continuitatea în ceea ce privește dezvoltarea și punerea în aplicare a măsurilor de digitalizare ar contribui la o creștere stabilă a performanței României în toate dimensiunile DESI, consideră forul comunitar. Acest lucru va implica reducerea deficitului de specialiști TIC, stimularea digitalizării întreprinderilor și modernizarea administrației publice pentru a oferi servicii publice digitale mai numeroase și mai bune, care ar putea îmbunătăți performanța României.

Suma totală alocată pentru Planul de redresare și reziliență al României este de 29,1 miliarde de euro, cu un sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14,2 miliarde de euro și împrumuturi în valoare de 14,9 miliarde de euro în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. Împreună, aceste sume reprezintă 13,09% din PIB-ul României din 2019. Planul cuprinde 171 de măsuri – 64 de reforme și 107 investiții, structurate în jurul a șase piloni și cincisprezece componente.

Cinci dintre cele șapte domenii de politică digitală identificate în anexa VII la Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență fac obiectul unor măsuri incluse în PNRR: conectivitatea, capitalul uman, e-guvernarea, serviciile publice digitale și ecosistemele digitale locale, digitalizarea întreprinderilor, investițiile în capacitățile digitale și implementarea tehnologiilor avansate. Măsurile vizează, de asemenea, cele patru inițiative emblematice în domeniul digital prezentate în Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă: conectarea, modernizarea, dezvoltarea și recalificarea și perfecționarea.

Măsurile care contribuie la obiectivele digitale reprezintă 20,5% din alocarea financiară, mai mult decât cerința minimă de 20% prevăzută de Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență.

În timp ce reformele și investițiile legate de tranziția digitală se regăsesc în întregul plan, componenta 7 – „Transformarea digitală” – se axează pe digitalizare. Suma alocată componentei privind transformarea digitală este de 1,817 miliarde euro și include măsuri în mai multe domenii: serviciile publice digitale, conectivitatea digitală, securitatea cibernetică, competențele digitale, capitalul uman și utilizarea internetului. Aceste măsuri abordează probleme și priorități digitale importante în România, cum ar fi infrastructura de cloud guvernamental, îmbunătățirea interoperabilității serviciilor publice digitale, investițiile în e-sănătate sau introducerea pe scară largă a cărților de identitate electronice.

O contribuție la fel de semnificativă o are componenta 15, „Educație”, care prevede reforme și investiții pentru digitalizarea procesului educațional, în valoare de 1,129 miliarde de euro. Se preconizează, de asemenea, că investițiile în digitalizarea transportului rutier și feroviar vor contribui la tranziția digitală, datorită sumei de 864 de milioane de euro care va fi alocată pentru componenta de transport durabil. Pentru componenta 9 – „Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare” – se alocă suma de 1,064 miliarde de euro. Digitalizarea întreprinderilor joacă un rol important în cadrul PNRR-ului României și se preconizează că va spori competitivitatea și potențialul de inovare atât pentru IMM-urilor, cât și pentru întreprinderile mari.

În ceea ce privește capitalul uman, România se situează cu mult sub media UE. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au competențe digitale cel puțin de bază (56% la nivelul UE în ansamblu), în timp ce 35% au competențe cel puțin de bază în materie de software (media UE: 58%). Numai 10% dintre persoane au competențe digitale peste nivelul de bază.

Asigurarea faptului că absolvenții TIC rămân în România și își găsesc un loc de muncă va duce la creșterea numărului de specialiști TIC. În plus, România va trebui să se asigure că populația dispune de un minimum de competențe informatice și digitale.

România se situează pe locul 10 în ceea ce privește conectivitatea. În 2020, aceasta și-a îmbunătățit rezultatele din punct de vedere al acoperirii, dar a stagnat în ceea ce privește utilizarea generală. Acoperirea de bandă largă a crescut până la 87%, atingând media UE. Concurența puternică bazată pe infrastructură înregistrată în România, în special în zonele urbane, se reflectă în indicatorul de acoperire a rețelelor de foarte mare capacitate fixe (VHCN) de 76%, cu mult peste media UE de 59%.

Decalajul digital dintre zonele urbane și cele rurale din România a scăzut în ceea ce privește acoperirea VHCN după o creștere de 17% până la o acoperire de 56% a zonelor rurale (dublul mediei UE de 28%).

Per ansamblu, utilizarea benzii largi fixe a stagnat în jurul a 67% dintre gospodării pentru al patrulea an consecutiv, cu mult sub media UE de 77%. Acest lucru este cu atât mai surprinzător cu cât munca la distanță a fost utilizată pe scară largă în timpul pandemiei, creând așteptări privind o creștere a cererii. Cu toate acestea, cererea pentru bandă largă fixă de cel puțin 100 Mbps se reflectă în creșterea gradului de utilizare a benzii largi la 52%, cu mult peste media UE de 34%.

România a eliminat decalajul în ceea ce privește acoperirea 4G, atingând media UE de 99,7%. Indicatorul privind utilizarea serviciilor mobile în bandă largă nu a atins încă media UE, în ciuda prețurilor foarte scăzute pentru conexiunea în bandă largă. Dacă analizăm toate coșurile de produse (fixe, mobile, convergente), România se clasează în continuare pe primul loc în UE în ceea ce privește prețurile pentru conexiunea în bandă largă.

Doar 21% din totalul spectrului 5G armonizat este alocat în România din cauza întârzierii licitației pentru spectrul 5G. Strategia 5G pentru România a fost adoptată la 20 iunie 2019. Elaborarea strategiei a implicat o amplă consultare interinstituțională, care a inclus părți interesate din partea autorităților locale, care se preconizează că vor juca un rol semnificativ în implementarea noilor rețele 5G.

Se preconizează că reformele din cadrul componentei 7 (Transformarea digitală) vor accelera introducerea la nivel național a rețelelor 5G și vor îmbunătăți acoperirea de bandă largă. România recunoaște că investițiile în infrastructură în regiunile țării care sunt în prezent slab conectate și în conectivitatea digitală în zonele rurale vor fi esențiale pentru reducerea decalajului digital dintre zonele urbane și cele rurale. În ceea ce privește utilizarea rețelelor 5G, scenariile de risc sunt legate de măsurile de securitate insuficiente, de lanțul de aprovizionare 5G, de modul de operare al principalilor actori care generează amenințări, de interdependențele dintre rețelele 5G și alte sisteme critice, precum și de funcționarea internetului obiectelor (IoT) și a telefoanelor sau dispozitivelor inteligente. Planul include, de asemenea, reforme care transpun în practică setul comun de instrumente pentru conectivitate al Uniunii și intrarea în vigoare a Legii privind securitatea rețelelor 5G.

Se preconizează că cele 94 de milioane de euro alocate pentru punerea în aplicare a unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații prin diferite tipuri de instrumente pentru beneficiari, cu accent pe „zonele albe”, vor aborda unele dintre preocupările și riscurile menționate anterior. Obiectivul acestei investiții este de a asigura accesul la internet de foarte mare viteză în zonele în care piața nu poate furniza singură aceste servicii (în sate, inclusiv în zonele defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu potențial de îmbunătățire, iar rețelele vor fi de fibră optică (FTTB/H) și/sau 5G.

România se situează pe locul 25 în UE în ceea ce privește integrarea tehnologiei digitale în activitățile întreprinderilor. Majoritatea indicatorilor din această dimensiune se situează cu mult sub media UE. Doar 33% dintre IMM-uri au cel puțin un nivel de bază de intensitate digitală, în comparație cu media UE de 60%. Deși 17% dintre IMM-urile românești profită de oportunitățile oferite de comerțul online, s-ar putea înregistra mai multe vânzări transfrontaliere (6% comparativ cu media UE de 8%).

Aproximativ 8% dintre întreprinderi utilizează platformele de comunicare socială (nivel scăzut în comparație cu media UE de 23%), 13% utilizează servicii de tip cloud (media UE: 26%) și numai 5% dintre acestea analizează volume mari de date. În același timp, 31% dintre întreprinderi utilizează inteligența artificială, cu mult peste media UE de 25%. Procentajul întreprinderilor care utilizează TIC pentru durabilitate este de 68%, cu puțin peste media UE de 66%.

România se situează pe ultimul loc în rândul statelor membre în privința serviciilor publice digitale, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE. Doar 16% dintre utilizatorii online români interacționează activ cu serviciile de e-guvernare, în comparație cu media UE de 64%. În ceea ce privește indicatorul pentru formularele precompletate, punctajul de 6 al României este cu mult sub media UE de 63. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (media UE: 75) și 49 (media UE: 84). Cu un punctaj de 69%, țara are rezultate sub media UE de 78% în ceea ce privește datele deschise.