Rețele sociale

ECONOMIE

Fitch a confirmat ratingul României la „BBB minus”, cu perspectivă negativă

Radio CECCAR FM

⠀

acum 2 ani

⠀

Fitch Ratings a confirmat ratingul suveran al României la „BBB minus” cu perspectivă negativă, aceasta fiind ultima notă din categoria „investment-grade” (recomandat pentru investiții), se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară, citat de Agerpres. Ratingul României „BBB minus” este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și fluxurile de capital din UE care sprijină investițiile și macrostabilitatea, și PIB-ul per capita, indicatorii privind guvernanța și dezvoltarea umană, care sunt peste cei ale altor state care beneficiază de un rating din categoria „BBB”. Însă acestea sunt contrabalansate de un deficit bugetar și un deficit de cont curent mai ridicate comparativ cu deficitele altor țări, de performanțe scăzute privind consolidarea bugetară și rigidități ridicate ale bugetului, și o poziție de debitor extern net relativ ridicată, apreciază Fitch.

Perspectiva negativă reflectă riscurile de evoluție negativă provocate de războiul din Ucraina și criza energiei din Europa asupra performanței economice, fiscale și externe a României, agravată de perspectivele de creștere ale zonei euro mult mai slabe și de condițiile externe de finanțare mult mai dificile decât la momentul precedentei analize a ratingului, în aprilie. Aceste riscuri sunt agravate de obiectivele politice concurente care stau la baza dezechilibrelor macroeconomice persistente. Perspectiva negativă reflectă, de asemenea, incertitudinile continue privind implementarea politicilor care să vizeze combaterea dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu, în pofida progreselor din acest an, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.

Fitch estimează o reducere a deficitului fiscal în 2022 la 6,4% din PIB, în linie cu țintele bugetare într-o mare măsură, în urma performanței solide pe partea veniturilor. Creșterea cheltuielilor a fost mai atenuată în urma majorărilor moderate de pensii și salarii, dar a început să accelereze, ducând la efecte negative asupra prețurilor la bunuri și servicii și la măsuri suplimentare de sprijin.

Agenția se așteaptă la un cadru fiscal mai dificil în 2023, în contextul creșterii mai lente și a cererii pentru cheltuieli mai ridicate, ceea ce ar putea reduce transparența fiscală. Până acum schemele de sprijin pentru energie, care includ plafonări la electricitate și gaze pentru gospodării și, într-o măsură mai mică, pentru firme, sunt planificate să fie finanțate din taxele excepționale, cu un impact limitat asupra bugetului, dar nu poate fi exclus mai mult sprijin direct.

Fitch se așteaptă ca deficitul să scadă la 5,5% din PIB în 2023 și la 4,7% din PIB în 2024, în special în urma îmbunătățirii graduale a colectării veniturilor, în linie cu reforma fiscală aprobată în trimestrul doi din 2022 pentru reducerea lacunelor și majorarea unor taxe. Reformele din schemele pentru pensii și salarii (scadente anul viitor conform angajamentelor din PNNR) sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității fiscale pe termen mediu, precum și pentru continuarea sprijinului finanțării UE, se arată în comunicatul agenției de evaluare financiară.

Există un angajament continuu al autorităților pentru implementarea acestor reforme, dar ele se vor dovedi costisitoare din punct de vedere politic, România având antecedente slabe în aprobarea reformelor fiscale structurale. Per ansamblu, Fitch vede continuarea riscului derapajului fiscal, inclusiv potențial pentru cheltuieli suplimentare înaintea ciclului electoral din 2024.

Creșterea nominală extrem de ridicată va compensa în mare măsură costul dobânzii și deficitele fiscale primare încă mari, cu un nivel al datoriei publice ca procentaj din PIB care ar urma să rămână în medie la 49,5% în 2022-2024 (față de actualul nivel mediu de 55,5% al țărilor din categoria „BBB”). România se confruntă cu dificultăți legate de finanțare ținând cont de aversiunea față de risc pe plan global și de nevoile de finanțare ridicate. Deși nevoia de finanțare ar urma într-o oarecare măsură să se modereze în 2023-2024 (de la aproape 11% din PIB în 2022), aceasta încă va necesita emisiuni externe semnificative (de aproximativ 8 – 10 miliarde de euro) și dependența de piața internă. Împrumuturile din Facilitatea de redresare și reziliență și alt sprijin multilateral vor ajuta la reducerea unor presiuni, apreciază Fitch.

O adâncire mai solidă decât se estima a balanței comerciale a determinat Fitch să previzioneze un deficit de cont curent de de 9,9% din PIB în 2022 (cel mai mare în rândul țărilor din categoria „BBB” și din UE).

Conform Fitch, economia ar urma să înregistreze un avans de 6,2% în 2022, una dintre cele mai ridicate rate de creștere din UE, datorită performanței solide din primele două trimestre ale anului. Creșterea este condusă de constituirea stocurilor (evoluție care s-ar putea modifica în următoarele trimestre), dar și de consumul privat solid, în pofida războiului din Ucraina. Cu toate acestea, agenția se așteaptă ca rata ridicată a inflației, majorarea dobânzilor și mediul extern mai slăbit să ducă la o încetinire rapidă a creșterii PIB-ului în următoarele trimestre, fiind posibilă intrarea economiei într-o recesiune tehnică în primul trimestru din 2023. Presiunile provocate de costul substanțial al energiei a determinat Fitch să previzioneze un avans al economiei de doar 1,6% în 2023, și o redresare la 3,7% în 2024, stimulată de investițiile publice legate de fondurile europene.

Perspectivele macroeconomice pe termen scurt sunt afectate de riscuri negative semnificative, în special în urma impactului costurilor mai ridicate cu energia în Europa. România este una dintre țările cel mai puțin expuse din Europa Centrală și de Est (CEE) la comerțul cu energie cu Rusia, având una dintre cele mai mari capacități interne de producere a gazelor din Europa. Aceasta, combinată cu umplerea capacităților de stocare, înseamnă că în următoarele luni riscul întreruperii aprovizionării cu gaze în iarnă este scăzut.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

16 mai 2024

✓

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

⠀

acum o zi

⠀

16 mai 2024

✓

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

▪ rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

⠀

acum 3 săptămâni

⠀

24 aprilie 2024

✓

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

▪ formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin: ▪ aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending