Rețele sociale

ECONOMIE

Sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea IMM-urilor. Oportunități pentru membrii CECCAR

Pentru a beneficia de finanțare prin această schemă, anumite categorii de entități trebuie să depună un raport întocmit de un expert contabil

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 191 din 7 martie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 401/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis „Digitalizarea IMM-urilor — grant de până la 100.000 euro pe întreprindere care să sprijine IMM-urile în adoptarea tehnologiilor digitale”, aferentă Planului Național de Redresare și Reziliență, pilonul III. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională, cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) puternice, componenta C9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, investiția I3. Scheme de ajutor pentru sectorul privat, măsura 1. Schemă de minimis și schemă de ajutor de stat în contextul digitalizării IMM-urilor. Obiectivul Schemei îl constituie susținerea IMM-urilor care realizează investiții în România, prin acordarea de sprijin financiar nerambursabil pentru digitalizarea acestora.

Schema se aplică întreprinderilor care se încadrează în categoria IMM și au sediul social în România. Schemă nu se aplică: a) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoarele pescuitului și acvaculturii, reglementate de Regulamentul (CE) nr. 104/2000 al Consiliului din 17 decembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură; b) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole; c) ajutoarelor acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectorul prelucrării și comercializării produselor agricole, în următoarele cazuri:  atunci când valoarea ajutorului este stabilită pe baza prețului sau a cantității produselor în cauză achiziționate de la producătorii primari sau introduse pe piață de întreprinderile în cauză; ▪ atunci când ajutorul este condiționat de transferarea lui parțială sau integrală către producătorii primari; d) ajutoarelor destinate activităților legate de export către țări terțe sau către state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, ajutoarelor destinate înființării și funcționării unei rețele de distribuție sau destinate altor cheltuieli curente legate de activitatea de export; e) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de cele importate; f) ajutoarelor acordate pentru achiziția de vehicule de transport rutier de mărfuri; g) întreprinderilor pentru care se constată că au desfășurat în ultimul an fiscal activități autorizate (așa cum rezultă din situațiile financiare ale anului 2022) în domeniile din următoarele clase CAEN: ▪ 5829 – Activități de editare a altor produse software; ▪ 6201 – Activități de realizare a software-ului la comandă (software orientat client); ▪ 6202 – Activități de consultanță în tehnologia informației; ▪ 6203 – Activități de management (gestiune și exploatare) al mijloacelor de calcul; ▪ 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației; ▪ 6311 – Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe; ▪ 6312 – Activități ale portalurilor web; ▪ 6399 – Alte activități de servicii informaționale n.c.a.

Un solicitant care își desfășoară activitatea atât în sectoare/domenii eligibile, cât și în sectoare/domenii neeligibile, poate beneficia de finanțare pentru domeniul de activitate eligibil, cu condiția prezentării documentelor contabile care atestă separarea evidenței acestor activități. Documentele contabile privind separarea activităților se vor prezenta atât la cererile de transfer, cât și în fiecare an pe perioada de durabilitate, urmând a fi transmise împreună cu raportul de durabilitate anual.

Un solicitant care are autorizate coduri CAEN conform lit. g) menționate anterior poate beneficia de finanțare pentru alte domenii de activitate eligibile în cadrul apelului de proiecte, cu condiția asumării printr-o declarație că va prezenta un/o raport/adresă întocmit/întocmită de un expert contabil membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) sau auditor financiar al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR), care va certifica că firma nu a avut venituri din activitățile specifice codurilor CAEN enumerate la lit. g), conform situațiilor financiare aferente anului 2022, în etapa de contractare a proiectului. Codurile CAEN menționate la lit. g) sunt considerate coduri CAEN neeligibile la finanțare în cadrul prezentei scheme.

Valoarea ajutorului de minimis este cuprinsă între: a) 20.000 și 30.000 euro pentru microîntreprindere; b) 20.000 și 50.000 euro pentru întreprindere mică; c) 20.000 și 100.000 euro pentru întreprindere mijlocie. Valoarea ajutorului de minimis în euro se calculează în lei la cursul de schimb InforEuro valabil la data semnării contractului de finanțare. Intensitatea ajutorului, care reprezintă valoarea brută a ajutorului exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea impozitelor sau a altor taxe, este de 90% pentru toate tipurile de beneficiari.

În cadrul Schemei sunt eligibile pentru acordarea ajutorului de minimis activitățile care au ca scop digitalizarea IMM-urilor prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor și respectă condițiile de eligibilitate din prezenta schemă.

Pot beneficia de facilitățile prevăzute în prezenta schemă întreprinderile, societățile reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, respectiv OUG nr. 6/2011 pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanți în afaceri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 301/2011, cu modificările și completările ulterioare, care au sediul social în România și care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: a) se angajează să atingă, până la finalul implementării proiectului, minimum 6 dintre criteriile de intensitate digitală, conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI), respectiv să devină o întreprindere: ▪ în care mai mult de 50% dintre persoanele angajate folosesc computere cu acces la internet în scopuri de afaceri (câte un user diferit pentru fiecare angajat care utilizează computerul); ▪ care utilizează un pachet software ERP pentru a partaja informații între diferite zone funcționale comerciale; ▪ care deține viteză maximă de download contractată a celei mai rapide conexiuni de internet la linie fixă de cel puțin 30 Mb/s, valoare menținută pe toată durata de durabilitate a proiectului; ▪ în care vânzările online au reprezentat mai mult de 1% din cifra de afaceri totală și vânzările web către consumatori privați (B2C) mai mult de 10% din vânzările web (raportat la data de depunere a proiectului); ▪ utilizează IoT; ▪ utilizează cel puțin o rețea socială (întreprinderile care folosesc rețelele sunt considerate cele care au un profil de utilizator, un cont sau o licență de utilizator în funcție de cerințele și tipul de social media; întreprinderile care plătesc exclusiv pentru postarea de reclame (anunțuri banner) fie direct către proprietarul rețelei sociale (de exemplu, Facebook, Twitter etc.), fie indirect prin intermediul întreprinderilor care oferă servicii online pentru postarea automată a mesajelor publicitare pe rețelele sociale (de exemplu, SoKule etc.) sunt excluse pentru acest criteriu; ▪ utilizează CRM; ▪ cumpără servicii cloud computing sofisticate sau intermediare [Este un model care permite oricând, convenabil și/sau la cerere acces prin rețea la un grup partajat de resurse de calcul configurabile – de exemplu rețele, servere, stocare, aplicații și servicii – care pot fi rapid furnizate și lansate cu un efort minim de management sau cu o interacțiune minimă de la un furnizor de servicii. Există trei modele de servicii de cloud computing: software ca serviciu (SaaS), platformă ca serviciu (PaaS) și infrastructură ca serviciu (IaaS).]; ▪ utilizează tehnologia de AI; ▪ cumpără servicii de cloud computing utilizate pe internet; ▪ realizează vânzări prin comerț electronic de cel puțin 1% din total vânzări (în vânzările de bunuri sau servicii prin comerț electronic, comanda este plasată prin site-uri web, aplicații sau mesaje de tip EDI4 prin metode special concepute pentru a primi comenzi. Plata se poate face online sau offline. Comerțul electronic nu include comenzile scrise prin e-mail); ▪ utilizează două sau mai multe rețele sociale; b) au calitatea de IMM-uri. Calitatea trebuie să existe atât la data depunerii aplicației de proiect, cât și la data semnării contractului de finanțare; c) sunt înființate cel târziu la data de 31 decembrie 2021; d) nu au avut activitatea întreruptă/suspendată în anul 2022; e) au înregistrat profit din exploatare (> 0 lei) în anul fiscal 2022; f) se angajează să suporte din resurse proprii cofinanțarea prevăzută în condițiile prezentei scheme; g) nu desfășoară activități cu produse cu caracter erotic sau obscen, activități din domeniul jocurilor de noroc și nici activități care contravin ordinii publice și/sau prevederilor legale în vigoare; h) nu dețin pagini web care conțin acte sau materiale cu caracter obscen, definite conform Legii nr. 196/2003; i) nu intră în categoria de „întreprinderi aflate în dificultate” în anul 2022, așa cum acestea sunt definite în cuprinsul prezentei scheme; j) nu se află în stare de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, lichidare sau suspendare temporară a activității sau nu se află în situații similare în urma unei proceduri de aceeași natură prevăzute de legislația sau de reglementările naționale; k) nu fac obiectul unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau de minimis sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; l) nu au legătură cu industria de tutun (producție, distribuție, prelucrare și comerț); m) nu prevăd clonarea în scopuri reproductive; nu desfășoară activități destinate modificării patrimoniului genetic al ființei umane care ar putea face astfel de schimbări ereditare, activități de creare a embrionilor umani exclusiv în scopul cercetării sau în scopul obținerii de celule stem, inclusiv mijloace de transfer nuclear de celule somatice; n) nu desfășoară activități de jocuri de noroc (producție, construcție, distribuție, prelucrare, comerț sau software conex); o) nu desfășoară comerț sexual; p) nu implică animale vii în scopuri experimentale și științifice în măsura în care respectarea Convenției Consiliului Europei pentru protecția animalelor vertebrate utilizate în scopuri experimentale și în alte scopuri științifice nu poate fi garantată; q) nu desfășoară activități de dezvoltare imobiliară, financiare, cum ar fi achiziționarea sau tranzacționarea cu instrumente financiare; r) nu desfășoară activități legate de exploatarea/extracția, prelucrarea, distribuția, depozitarea sau arderea combustibililor fosili solizi și a petrolului și nu fac investiții legate de extracția gazelor; s) solicită ajutor de minimis a cărui valoare se încadrează în limitele menționate în actul normativ; t) la data semnării contractului de finanțare solicitantul de finanțare nu are obligații de plată nete neachitate în termen către bugetul de stat și, respectiv, bugetul local în ultimul an calendaristic și nu are fapte înscrise în cazierul fiscal.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending