Rețele sociale

ECONOMIE

Curtea de Conturi a transmis Parlamentului rapoartele publice anuale

Radio CECCAR FM

Curtea de Conturi a înaintat Parlamentului Raportul public pe anul 2021 și Raportul de activitate pe anul 2022, după aprobarea acestora de Plenul instituției, abaterile financiar-contabile în 2022 fiind de 53,4 miliarde de lei, potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În contextul activității specifice, în anul 2022 Curtea de Conturi a verificat 2.168 de entități. Majoritatea misiunilor derulate conform programului de activitate s-au axat pe auditul financiar (1.512), urmate de auditul de conformitate (442) și de cel al performanței (32). Au fost efectuate 5.588 de misiuni de verificare a modului de ducere la îndeplinire a recomandărilor (follow-up) și peste 300 de acțiuni de documentare”, se menționează în comunicat.

Astfel, valoarea prejudiciilor constatate de auditorii publici externi a fost de 1,75 miliarde de lei, iar abaterile financiar-contabile au atins nivelul de 53,4 miliarde de lei.

Conform sursei citate, pentru prejudiciile identificate și consemnate în actele de audit aferente anului financiar 2021 și anilor anteriori, Curtea a formulat 103 sesizări, la propunerea departamentelor și a camerelor de conturi. Din totalul sesizărilor penale, 76 au vizat neîndeplinirea măsurilor dispuse, iar 27 au fost formulate în cazul existenței unor indicii de săvârșire a unor fapte de natură penală.

„În cel de al doilea an pandemic (2021), cheltuielile de la bugetul de stat au fost de peste 284 de miliarde de lei, mai mult de un sfert din această sumă (26,4%) îndreptându-se către Sănătate și Muncă/Protecție socială”, se spune în comunicat.

De altfel, cele două domenii au înregistrat, cumulat, 87% din cheltuielile de 5,73 de miliarde de lei efectuate din bugetul de stat pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei COVID-19. Sectorul Apărare, ordine publică, siguranță națională și justiție a însumat o cincime din cheltuielile statului în exercițiul financiar 2021 (20%).

„Raportul public pe anul 2021 prezintă principalele rezultate ale misiunilor de audit public extern efectuate pe parcursul anului trecut. Pentru al doilea an consecutiv, raportul conține elemente de structură și abordare sintetizate, care permit ca informațiile referitoare la rezultatele auditului să fie mai ușor accesibile părților interesate, factorilor de decizie și publicului larg”, susțin reprezentanții Curții de Conturi.

Potrivit sursei citate, entitățile verificate din administrația publică centrală au fost tratate în cadrul domeniilor de activitate a căror expunere urmează, în linii mari, configurația stabilită de unitatea de coordonare a strategiilor din cadrul Executivului. Un capitol distinct vizează activitatea derulată de camerele de conturi județene la autoritățile din administrația publică locală.

„Curtea de Conturi a României a făcut pași importanți în sensul adecvării activității și a procedurilor sale la standardele auditului modern, iar activitatea de raportare a cunoscut, de asemenea, o transformare semnificativă”, se mai precizează în comunicat.

În acest sens, planificarea misiunilor de audit efectuate la ordonatorii principali de credite din administrația publică centrală a avut la bază analiza de risc care a conferit activității un plus de semnificație și de calitate. Alături de consultanți externi cu experiență și de experți ai Băncii Mondiale, Curtea a elaborat și testat, în cadrul a trei misiuni pilot, noul Manual de audit financiar, elaborat în conformitate cu standardele INTOSAI (Organizația Internațională a Instituțiilor Supreme de Audit). Pe baza noului mod de abordare a auditului financiar au fost instruiți 900 de auditori publici externi.

„Ne străduim ca acțiunile pe care le desfășurăm să aibă relevanța așteptată de instituții și de cetățeni, să ofere un sprijin real și consistent în administrarea eficientă a banului public, contribuind astfel la schimbarea în bine a societății românești”, a afirmat Mihai Busuioc, președintele Curții de Conturi. Pe pagina de internet a instituției au fost postate: Raportul public al Curții de Conturi pe anul 2021, Raportul public al Autorității de Audit pe anul 2021, Raportul de activitate pe anul 2022 și Rapoartele referitoare la finanțele publice locale pe anul 2021.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending