ECONOMIE
MMSS intenționează să modifice Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) propune, printr-un proiect de HG publicat pe site-ul instituției pentru consultare, modificarea art. 2 alin.(1) din HG nr.1154/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune. Inițiatorii proiectului punctează, în Nota de fundamentare a actului normativ, că, potrivit Legii asistenței sociale nr.292/2011, măsurile de sprijin destinate celor mai sărace categorii ale populației au drept scop satisfacerea unui nivel de trai minimal.
Nivelul de trai minimal este definit la art. 54 din Legea nr. 292/2011 ca fiind limita exprimată în lei care asigură nevoile de bază cum ar fi: hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menținerea și salubrizarea locuinței și se calculează în raport cu pragul sărăciei, conform metodologiei utilizate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene. În anul 2016 a fost adoptată Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, act normativ a cărui aplicare a fost prorogată succesiv până în anul 2023, prin care cele trei beneficii bazate pe testarea mijloacelor, respectiv ajutorul social, alocația pentru susținerea familiei și ajutorul pentru încălzirea locuinței, au fost corelate pentru a constitui un pachet de sprijin unitar pentru categoriile defavorizate.
Prorogarea succesivă a aplicării Legii nr.196/2016 a condus la menținerea în vigoare a actelor normative ce ar fi urmat să fie abrogate, respectiv Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei și OUG nr.70/2011 privind măsurile de protecție socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare. În perioada 2016 – 2022 actele normative menționate au suferit o serie de modificări și completări, mai mult, OUG nr.70/2011 fiind abrogată și înlocuită cu Legea nr.226/2021 privind măsurile de protecție socială pentru consumatorul vulnerabil de energie. „Măsurile actuale reprezentate de ajutorul social prevăzut de Legea nr.416/2001, cu modificările și completările ulterioare și alocația pentru susținerea familiei reglementată de Legea nr.277/2010 republicată, cu modificările și completările ulterioare, în contextul creșterii prețurilor la toate categoriile de produse și servicii, nu mai pot să asigure sprijinul necesar pentru satisfacerea unui nivel de trai minimal”, menționează reprezentanții MMSS, în Nota de fundamentare.
De asemenea, în același document se subliniază că unul dintre obiectivele asumate de România este acela de evaluare a măsurilor de sprijin pentru acordarea de beneficii persoanelor vulnerabile din punct de vedere economic, în scopul scoaterii a 1,5 milioane de persoane din starea de deprivare materială severă, având în vedere că datele statistice la nivelul anului 2020 arată că rata deprivării materiale din punct de vedere economic este de 32,8%, respectiv se înregistrează pentru aproximativ 6,2 milioane de persoane, că rata deprivării materiale severe este de 15,2%, ceea ce înseamnă ca aproximativ 3 milioane de persoane din populația României se află în situații critice de viață, și că rata riscului de sărăcie sau excluziune sociala la nivelul aceluiași an a fost de 30,4% afectând 5,7 milioane de persoane. Pe de altă parte la nivelul României se înregistrează o lipsă acută de forță de muncă calificată care să contribuie la redresarea economiei afectată atât de criza generată de pandemia COVID-19, dar și de războiul din Ucraina, ceea ce necesită implementarea de măsuri corelate pentru activarea forței de muncă latente din cadrul actualilor beneficiari de ajutor social. De asemenea, prin PNRR, România s-a angajat să deruleze o serie de reforme în domeniul social, printre care și Reforma 3 privind Venitul minim de incluziune al cărei obiectiv privește îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul celor mai vulnerabile categorii de persoane reducând, în același timp, sarcinile administrative pentru Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială, pentru administrațiile publice locale și pentru beneficiari, vizând intrarea în vigoare a modificărilor legislative care stabilesc normele metodologice de aplicare a legislației privind venitul minim de incluziune, menținând, în același timp, cel puțin același nivel de adecvare pentru prestațiile și condițiile de eligibilitate prevăzute în Legea nr. 196/2016, cu scopul de a reduce sărăcia, de a stimula ocuparea forței de muncă prin măsuri de activare și de a crește nivelul de educație, cu termen de realizare în trimestrul III 2022.
Pentru asigurarea îndeplinirii țintelor din PNRR, în luna august 2022, a fost aprobată OUG nr.114/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, iar în luna septembrie 2022 au fost aprobate și normele metodologice de aplicare a Legii nr.196/2016, aprobate HG nr.1154/2022. Ulterior, prin Legea de aprobare a OUG nr.114/2022, respectiv Legea nr.56/2023, au fost aduse o serie de modificări care să permită întrunirea condițiilor Comisiei Europene de intrare în vigoare a actului normativ în anul 2023 și nu în anul 2024 cum era reglementat inițial, mai puțin reglementările legate de solicitarea, stabilirea și plata venitului minim de incluziune care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2024. Construcția sistemului de acordare a venitului minim de incluziune s-a bazat, atât în forma inițială a legii, cât și în modificările aduse, pe un sistem informatic integrat, care să asigure interconectarea cu alte baze de dat, în contextul digitalizării majorității sistemelor de evidență ale căror informații sunt esențiale pentru stabilirea drepturilor de natură socială, inclusiv venitul minim de incluziune. De aceea atât legea, cât și normele metodologice au fost concepute ținând cont de implementarea acestui sistem informatic, respectiv Sistemul Național Informatic pentru Asistență Socială (SNIAS). „Având în vedere procedurile de achiziție prevăzute de lege, în realizarea și operaționalizarea SNIAS se pot înregistra întârzieri în punerea în funcțiune a acestuia începând cu ianuarie 2024. Astfel, ținând cont de modificările aduse Legii nr.196/2016 și de dificultățile în operaționalizarea SNIAS, este necesar să fie aduse unele modificări normelor metodologice de aplicare, pentru a permite atât coroborarea cu prevederile legale modificate, dar și o aplicare de la 1 ianuarie 2024 inclusiv în lipsa operaționalizării SNIAS. Totodată, este necesar să fie modificată data intrării în vigoarea normelor metodologice pentru a răspunde cerințelor formulate de Comisie în PNRR”, precizează inițiatorii proiectului de HG.
În acest context, amendamentele propuse prin noul proiect de act normativ au în vedere următoarele:
▪ Clarificarea unor reglementări privind veniturile ce urmează să fie luate în calcul, respectiv în cazul celor anuale sau periodice, pentru stabilirea venitului net lunar se va calcula media lunară a acestora în raport cu perioada pentru care au fost acordate, în baza celei mai recente declarații fiscale înregistrată la organul fiscal competent;
▪ Reglementarea situației în care solicitanții dețin un bun în cotă parte, împreună cu alte persoane. În această situației deținerea acelei părți nu va exclude persoana/familia de la acordarea dreptului, deținerea doar a unei părți făcând imposibilă valorificarea acelui bun, în lipsa acordului celorlalți deținători;
▪ Completarea prevederilor legate de posibilitatea prezentării unor documente justificative pentru obținerea dreptului, în concordanță cu prevederile Legii nr.9/2023 pentru modificarea și completarea OUG nr. 41/2016 privind stabilirea unor măsuri de simplificare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Astfel, ținând cont de prevederile Legii nr.9/2023, în vederea stabilirii dreptului la venitul minim de incluziune se vor solicita acte pentru informațiile necesare care nu pot fi determinate din sistemele de evidență electronice, documentele putând fi prezentate în original, copie legalizată sau copie simplă, în funcție de situația fiecărui beneficiar;
▪ Completarea normei cu procedura de decontare a cheltuielilor cu transportul persoanelor care urmează cursurile programului educațional ”a doua șansă” la mai mult de 5 km de domiciliu. Astfel, sumele pentru transportul persoanelor care urmează aceste cursuri se vor deconta la solicitarea autorităților administrației publice locale depusă la agențiile pentru plăți și inspecție socială în termen de 30 de zile lucrătoare de la finalizarea unui modul sau a unei perioade de cursuri;
▪ Completarea normei cu reglementări care privesc modalitatea de aplicare a obligației de participare a beneficiarilor la activitățile sezoniere pentru care operatorii economici solicită primarului persoane pentru efectuarea acestora;
▪ Completarea normei cu reglementări care privesc modalitatea în care se poate stabili dreptul la venitul minim de incluziune și de efectuare a plății, în cazul în care SNIAS nu este operațional, având drept model procedura actuală aplicată pentru venitul minim garantat, caz în care este necesară comunicarea unor informații de la primărie către agențiile pentru plăți și inspecție socială fără implicarea transmiterilor electronice în SNIAS.
De asemenea, se propune:
▪ Înlocuirea formularului de cerere prevăzut în anexa nr. 1 a normelor, cu un formular mai complex, similar celui utilizat în prezent pentru venitul minim garantat, ce face posibilă colectarea de informații care să poată sta la baza stabilirii dreptului;
▪ Înlocuirea anexei nr. 4 la norma metodologică – Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, prin completarea acesteia cu precizări cuprinse în normă referitoare la deținerea bunurilor;
▪ Introducerea a două noi anexe, anexa nr. 13 – ”Solicitare de decontare a cheltuielilor de transport” pentru persoanele care urmează cursurile din programul educațional ”a doua șansă” și anexa nr. 14 – ”Situație centralizatoare” care cuprinde informațiile necesare pentru plata dreptului de venit minim de incluziune în situația în care SNIAS nu este operațional.
Avându-se în vedere rolul important al primăriilor în stabilirea dreptului la venitul minim de incluziune, modelele de dispoziții ale primarului privind aprobarea/respingerea/modificarea/ suspendarea/încetarea dreptului la venitul minim de incluziune se vor aproba ulterior, prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale, la propunerea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale în termen de 120 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a normelor metodologice. De asemenea, pentru deciziile emise de directorii executivi ai agențiilor pentru plăți și inspecție socială privind plata venitului minim de incluziune, modelele de decizii se propune să fie aprobate prin decizia directorului general al Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială în același termen de 120 de zile lucrătoare.
ECONOMIE
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei
Suma alocată Programului de susținere a producției de cartof de consum în anul 2024 a fost majorată cu 3 milioane de lei, printr-o Hotărâre aprobată de Guvern, informează Agerpres. „Actul normativ amendează HG nr. 150/2024 privind aprobarea schemei «Ajutor de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a producției de cartof de consum» în anul 2024, astfel: se suplimentează resursele financiare alocate cu suma de 3.000.000 lei, în vederea achitării obligațiilor de plată către potențialii beneficiari ai schemei de ajutor de minimis înscriși în program, de la 11.483.880 lei la 14.483.880 lei, respectiv de la 2.309.010 euro la 2.912.210 euro; se abrogă dispozițiile cu privire la reducerea proporțională a sprijinului per hectar, în situația în care valoarea totală depășește resursele financiare alocate schemei de ajutor de minimis alocate prin HG nr. 150/2024; se reformulează unele dispoziții cu privire la situațiile centralizatoare premergătoare deschiderii de credite bugetare pentru corelarea cu noile modificări aduse prin proiectul de hotărâre”, se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
Sursa de finanțare este reprezentată de bugetul aprobat MADR pe anul 2024.
Potrivit comunicatului, modificările și completările propuse contribuie la dezvoltarea afacerilor de familie și la creșterea veniturilor producătorilor de cartofi, precum și la ameliorarea nivelului de trai al acestora și menținerea în activitate, evitându-se astfel depopularea spațiului rural.
ECONOMIE
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
Guvernul a aprobat, prin Hotărâre, Strategia Națională de Supraveghere a Pieței pentru perioada 2024-2027 și planului de acțiuni aferent, documente care – potrivit unui comunicat al Executivului – vin în sprijinul îndeplinirii la standardele europene a cerințelor necesare pentru siguranța, sănătatea și protecția consumatorilor, a mediului înconjurător. „Astfel, consumatorii vor putea avea garanția că produsele comercializate pe piața din România, atât prin mijloace offline, cât și prin mijloace online, îndeplinesc condițiile de conformitate și de siguranță indiferent de țara de proveniență”, se menționează în comunicat.
Este prima Strategie de acest fel a României și ea a fost elaborată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), în calitatea sa de coordonator național al activităților de supraveghere a pieței, conform recomandărilor Consiliului UE privind Programul național de reformă a României 2020.
Obiectivul general al Strategiei este de a reduce numărul produselor neconforme de pe piața din România, ca parte integrantă a Pieței Unice europene. În sensul acesta, documentul aprobat de Guvern consolidează cadrul de reglementare în vigoare prin trasarea unor direcții de acțiune în măsură să descurajeze practicile prin care sunt introduse pe piață produse neconforme și nesigure și, în egală măsură, să contribuie la eliminarea concurenței neloiale din partea operatorilor economici care comercializează produse care nu respectă legislația de armonizare a UE.
Ca urmare a implementării Strategiei, o primă direcție de acțiune prevăzută este creșterea capacității administrative a autorităților de supraveghere a pieței, prin alocarea de resurse în raport cu nivelul de complexitate a activităților derulate. În acest sens, Strategia stabilește un număr de 17 instituții publice sau structuri de specialitate ale statului cu rol de autorități de supraveghere a pieței, fiecare pe un domeniu de responsabilitate. În plus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) va avea rolul de Punct Național de Contact pentru Sistemul rapid de alertă (RAPEX – redenumit Safety Gate după intrarea în vigoare a Regulamentului UE 2023/988).
Conform reprezentanților Guvernului, Strategia are în vedere, de asemenea, eficientizarea activității de supraveghere a pieței, stabilind concret mecanismele de coordonare și cooperare între Biroul Unic de Legătură, autoritățile de supraveghere a pieței și Autoritatea Vamală Română (care răspunde de controlul produselor care intră pe piața UE), implementarea unor instrumente mai descurajatoare, prin creșterea numărului de acțiuni de control proactiv, actualizarea permanentă a profilurilor de risc, prin controale pe întregul lanț de distribuție și prin testarea produselor.
Ținându-se cont și de nivelul din ce în ce mai complex al informațiilor, Strategia urmărește, totodată, perfecționarea continuă a funcționarilor cu atribuții de control, actualizarea permanentă a procedurilor interne de lucru precum creșterea nivelului de digitalizare, cooperarea consolidată între autoritățile în domeniu la nivel național și european, precum și campanii de informare a consumatorilor.
ECONOMIE
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035 a fost adoptată
A fost adoptată, prin Hotărâre de Guvern, Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025 – 2035, document programatic de politică publică ce stabilește liniile generale de dezvoltare, obiectivele, propunerile de măsuri și standardele internaționale în domeniul resurselor minerale neenergetice și în mineritul durabil. „Implementarea acestei strategii la nivel național este necesară avându-se în vedere nevoia de reindustrializare a României în context larg european și creșterea utilizării în industrie a resurselor minerale neenergetice (ținând cont de faptul că resursele minerale sunt limitate), dar și în contextul tranziției de la mineritul energointensiv la mineritul responsabil și la economia circulară“, se menționează într-un comunicat al Executivului. Documentul prevede măsuri în ceea ce privește: cercetarea geologică, inventarierea și evaluarea materiilor prime critice și materiilor prime strategice, exploatarea și prelucrarea avansată a resurselor minerale neenergetice, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, valorificarea superioară a resurselor secundare din haldele de steril și iazurile de decantare, utilizarea apelor geotermale, turismul balnear.
Concret, domeniul resurselor minerale neenergetice va fi monitorizat anual, ținând cont de indicatorii stabiliți pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. De asemenea, va fi elaborat un ghid de monitorizare și se vor raporta datele disponibile/indicatori relevanți, printre care: ▪ ponderea activităților din sectorul minier în Produsul Intern Brut al României; ▪ valoarea investițiilor în domeniu; ▪ importurile de substanțe minerale utile neenergetice din UE și din celelalte state ale lumii; ▪ valoarea finanțărilor pentru cercetare-dezvoltare, atât de la bugetul de stat, cât și din sectorul privat; ▪ numărul de persoane angajate în activitățile din domeniul resurselor minerale neenergetice; ▪ numărul de persoane disponibilizate din industria minieră și conexă; ▪ numărul de persoane instruite prin cursuri de perfecționare; ▪ nivelul de sănătate al lucrătorilor din sectorul minier; ▪ creșterea nivelului de trai în zonele cu activitate de exploatare a substanțelor minerale utile; ▪ numărul de premise de prospecțiune, licențe de explorare și licențe de exploatare acordate pe substanțe minerale neenergetice; ▪ numărul de permise de prospecțiune transformate în licențe de explorare; ▪ numărul de licențe de explorare transformate în licențe de exploatare.
Strategia prevede, totodată, înființarea unui Consiliu Consultativ Național pentru urmărirea implementării prevederilor documentului, evaluarea politicilor publice, monitorizarea evoluțiilor sectoriale și formularea unor direcții strategice și acțiuni pentru îmbunătățirea potențialului sectorului.
Principalele direcții și obiective generale stabilite pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a domeniului resurselor minerale neenergetice sunt: ▪ auditarea resurselor minerale exploatabile din haldele și iazurile aflate în conservare în vederea identificării unor oportunități de valorificare a acestora; ▪ promovarea proiectului de realizare a ciclului integrat de producție în România, pentru industrie (minereu de cupru – produs finit, prin identificarea unor investitori strategici pentru producerea în țară a produselor finite din cupru cu valoare adăugată mare), în concordanță cu dezvoltarea industrială și pentru a micșora importurile de produse similare din alte țări; ▪ asigurarea exploatării superioare a grafitului pentru producerea pe teritoriul României a bateriilor, precum și a grafenului cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale; ▪ inventarierea resurselor minerale strategice în vederea exploatării și realizarea unui circuit integrat pentru produsele finite pe teritoriul României; ▪ susținerea politicii de reindustrializare națională, completă și complexă prin sprijinirea clusterelor din industriile creative, producție, cercetare și inovație; ▪ susținerea companiilor cu capital de stat pentru retehnologizare, astfel încât să intre pe noi piețe sau să recupereze piețele tradiționale; ▪ îndeplinirea condițiilor și obiectivelor impuse de guvernanța corporativă prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Rezultatele așteptate în urma implementării Strategiei sunt următoarele: ▪ cadru legislativ și de reglementare actualizat și aliniat la cerințele și standardele internaționale; ▪ autoritate de reglementare, autorizare și control independentă, competentă și eficientă și procese de reglementare, autorizare și control bine definite, eficiente și transparente; ▪ atribuire clară a rolurilor, responsabilităților, autorității și răspunderii în gestionarea resurselor minerale, pentru toate organizațiile implicate; ▪ cooperare eficientă între autoritățile și instituțiile care participă la activitățile de reglementare, autorizare și control în domeniul minier; ▪ capabilități naționale de cercetare și dezvoltare în domeniul resurselor minerale; ▪ personal calificat și motivat; ▪resurse financiare adecvate pentru toate activitățile importante în toate organizațiile din domeniul resurselor minerale neenergetice, precum și în toate autoritățile de reglementare și control, în compartimentele cu responsabilități conexe domeniului resurselor minerale; ▪ contribuție directă la reindustrializarea României; ▪ cadru și mecanisme eficiente de cooperare internațională; ▪ public informat corect cu privire la activitățile și evenimentele importante din activitatea de exploatare a resurselor minerale neenergetice; ▪ mediu curat; ▪ nivel crescut de încredere a populației în instituțiile statului cu atribuții și responsabilități în domeniul minier; ▪ efecte în dezvoltarea durabilă a comunităților miniere; ▪ nivel crescut al bunăstării cetățenilor.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 4 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
ECONOMIEacum 3 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 4 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator
-
ECONOMIEacum 3 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 4 zile
ANAF a actualizat Anexa la OPANAF nr. 3631/2015 pentru aprobarea competenței teritoriale de administrare
-
PROFESIA CONTABILĂacum 5 zile
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil