ECONOMIE
A fost aprobată Procedura privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri – RO e-Sigiliu
În Monitorul Oficial nr. 10 din 5 ianuarie 2024 a fost publicat Ordinul comun nr. 5/5/2024 al președintelui Autorității Vamale Române și al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală pentru aprobarea Procedurii privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri – RO e-Sigiliu, precum și a unor formulare. Documentul stabilește modelul următoarelor formulare: ▪ Fișa de monitorizare a transportului; ▪ Proces-verbal de sigilare/desigilare; ▪ Angajamentul de plată.
Procedura se aplică persoanelor juridice/fizice române sau străine care efectuează operațiuni vamale ori de mișcare a produselor de natura celor menționate la art. 4 alin. (1) al actului normativ, respectiv bunurilor cu risc vamal/fiscal aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale: a) plasate în regim de tranzit între două birouri vamale de frontieră care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă; b) plasate în regim vamal de tranzit între un birou vamal de frontieră și un birou vamal din interiorul țării și care prezintă un risc vamal/fiscal ridicat în ceea ce privește descărcarea frauduloasă; c) declarate pentru export, care prezintă risc vamal/fiscal ridicat sau care fac obiectul unor măsuri speciale la export; d) privind mișcarea în interiorul țării a produselor supuse la plata accizei armonizate și nearmonizate, astfel: produsele aflate în regim suspensiv, produsele eliberate pentru consum până la primul beneficiar, precum și produsele la care plata accizei este exceptată sau cu scutire directă; e) aflate în tranzit intracomunitar, care prezintă risc de descărcare/comercializare pe teritoriul național; f) bunuri de natură intracomunitară destinate unui contribuabil din România care prezintă risc fiscal; g) bunuri având ca destinație o livrare intracomunitară care prezintă riscul de a nu părăsi teritoriul național. De asemenea, procedura se aplică transportatorilor rutieri de marfă români sau străini.
Actul normativ stipulează că, în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri cu risc vamal/fiscal, pe teritoriul României se aplică Sistemul național RO e-Sigiliu. Acesta este un sistem bazat pe utilizarea unei aplicații informatice și a unor dispozitive inteligente care asigură autorităților competente accesul la informații privind localizarea mijloacelor de transport pe care sunt montate, în scopul urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor cu risc aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale. Sistemul național RO e-Sigiliu implementează o metodă automatizată și rapidă, bazată pe utilizarea unor dispozitive inteligente și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.
E-Sigiliul se aplică în baza HG nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului vamal al României, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare, a art. 6 alin. (2) lit. l) din OUG nr. 74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea și reorganizarea activității ANAF, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 144/2014, precum și a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii.
E-Sigiliul reprezintă un dispozitiv inteligent care înregistrează și transmite informații de stare și poziție către aplicația informatică în vederea urmăririi deplasării pe cale rutieră a bunurilor, utilizat independent sau alături de sigiliile vamale/fiscale aplicate de autoritatea vamală/fiscală pentru sigilarea compartimentului marfă încărcat cu bunuri cu risc, aflate sub supravegherea autorităților vamale/fiscale, care asigură funcția de înregistrare a datelor și de transmitere a informațiilor de stare și poziție către aplicația informatică.
Următoarele informații sunt introduse în aplicația informatică și sunt asociate cu e-Sigiliul aplicat: numărul de înmatriculare al mijlocului de transport, felul bunurilor – încadrare tarifară, cantitate, valoare, destinație, rută, operatori economici implicați, date de identificare ale șoferului.
Autoritățile competente în aplicarea/scoaterea e-Sigiliului sunt: a) Autoritatea Vamală Română, prin reprezentanții împuterniciți din cadrul birourilor vamale (frontieră/interior), echipele mobile din cadrul Autorității Vamale Române/direcțiilor regionale vamale și al Serviciului de combatere a traficului ilicit cu produse din tutun din cadrul Autorității Vamale Române; b) Agenția Națională de Administrare Fiscală, prin persoanele împuternicite din cadrul Direcției generale antifraudă fiscală. Autoritățile menționate inițiază/închid operațiunea de monitorizare a deplasării unor bunuri cu risc pe cale rutieră, aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale.
Sistemul național RO e-Sigiliu va fi utilizat în baza analizei de risc pentru monitorizarea deplasării bunurilor cu risc vamal/fiscal aflate sub supravegherea autorității vamale/fiscale. Analiza de risc pentru utilizarea sistemului RO e-Sigiliu va avea în vedere următoarele criterii de risc: a) natura bunurilor transportate; b) valoarea bunurilor; c) restricții/prohibiții la import; d) regimul de taxare; e) bunuri din categoria produselor accizabile; f) ruta de transport utilizată; g) informații provenite de la alte instituții naționale și internaționale de aplicare a legii; h) transporturi de bunuri suspecte de a intra în sfera de aplicabilitate a măsurilor de prevenire și combatere a activităților economice ilicite conform art. LVI din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung; i) existența informațiilor cu privire la implicarea în activități de fraudă vamală/fiscală a expeditorului bunurilor, operatorului de transport rutier, principalului obligat în cadrul regimului de tranzit vamal, respectiv a destinatarului bunurilor; j) operatorul economic beneficiar se află în consemn din următoarele motive: • operatorul economic nu a fost regăsit la sediul social, domiciliul fiscal sau punctele de lucru declarate; • furt de identitate – transporturile intracomunitare anterioare au fost efectuate în numele unui contribuabil, fără ca acesta să aibă cunoștință de respectivele transporturi; • istoric fiscal inadecvat (incoerența datelor din declarațiile fiscale față de datele din alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabil, neconcordanța datelor din declarațiile fiscale și din alte formulare prevăzute de lege depuse de contribuabil în comparație cu datele și informațiile transmise de terți, desfășurarea de acțiuni ce au ca scop reducerea profitabilității din perspectiva nivelului de declarare, nedepunerea declarațiilor fiscale); • au fost emise decizii de măsuri asigurătorii, iar creanța estimată nu a fost acoperită integral în ordinea prevăzută la pct. 5.8 din OPANAF nr. 2.605/2010 pentru aprobarea Procedurii de aplicare efectivă a măsurilor asigurătorii prevăzute de OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
În cazul monitorizării cu e-Sigiliu, ca urmare a efectuării analizei de risc și a luării deciziei de sigilare a mijlocului de transport, autoritatea vamală/fiscală desemnată pentru utilizarea Sistemului național RO e-Sigiliu efectuează următoarele operațiuni: a) completează fișa de monitorizare a mijlocului de transport; b) consemnează ruta de transport și date cu privire la durata transportului; c) setează e-Sigiliul prin intermediul aplicației informatice de monitorizare prin care se introduc/descarcă și se citesc datele din acesta; d) aplică e-Sigiliul pe compartimentul marfă al mijlocului de transport, activează e-Sigiliul și începe monitorizarea; e) întocmește procesul-verbal de sigilare/desigilare; f) încarcă în mod automat în aplicația informatică, salvează și stochează documentele întocmite, respectiv fișa de monitorizare și procesul-verbal de sigilare/desigilare.
Montarea e-Sigiliului se va efectua numai în prezența conducătorului mijlocului de transport monitorizat. În cazul în care mărfurile sunt supuse unui regim vamal, la montarea acestuia poate asista și comisionarul în vamă sau principalul obligat ori declarantul în nume propriu, după caz. Fișa de monitorizare și procesul-verbal de sigilare/desigilare vor fi semnate de conducătorul mijlocului de transport.
Conducătorul mijlocului de transport este obligat: a) să permită montarea e-Sigiliului de către autoritatea competentă pe mijlocul de transport; b) să semneze angajamentul de plată prevăzut în anexa nr. 4 la Ordin; c) să asigure integritatea e-Sigiliului aplicat pentru supravegherea transportului.
ECONOMIE
Au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor articolului V din Legea nr.126/2024
Prin HG nr. 1.490/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 1175 din 25 noiembrie 2024, au fost stabilite Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. V din Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu privire la autoritatea vamală competentă, identificarea, păstrarea, depozitarea, valorificarea sau ridicarea mijloacelor de transport reținute până la plata amenzii, precum și identificarea proprietarilor acestora.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, aceste Norme vor asigura aplicarea unitară a prevederilor Legii nr.126/2024 prin care au fost stabilite noi măsuri referitoare la regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale, respectiv intrarea în proprietatea privată a statului și condițiile de valorificare a mijloacelor de transport reținute.
Legea nr.126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale stabilește, la articolul V, regimul juridic al mijloacelor de transport reținute de reprezentanții autorității vamale ca urmare a sancționării faptei de sustragere de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal.
Potrivit reprezentanților Guvernului, intervenția legislativă a devenit necesară pe fondul îngreunării activității structurilor autorității vamale ca urmare a blocării spațiilor deținute cu un număr foarte mare de mijloace de transport reținute în temeiul art. 653 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României, aprobat prin HG nr.707/2006, potrivit căruia „în cazul în care contravenția prevăzută la alin.(1) lit.a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.”
ECONOMIE
Activele nete ale fondurilor de investiții au crescut în octombrie cu 1,1%, până la 48,5 miliarde de lei
Activele nete ale celor 247 de fonduri deschise și închise, locale și străine, au crescut în luna octombrie, față de luna anterioară, cu 1,1% până la nivelul de 48,5 miliarde de lei (9,7 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 22%, conform unui comunicat al Asociației Administratorilor de Fonduri citat de Agerpres. Intrările nete ale lunii au totalizat 546 milioane de lei (109,7 milioane euro).
Cele mai performante 5 fonduri în ultimele 12 luni au înregistrat randamente anuale nete între 27,2% și 29,3%; pe un orizont de 36 de luni, cele mai performante 5 fonduri au avut randamente cuprinse între 50,3% și 94,8%, obținute de-a lungul ultimilor 3 ani de zile (față de luna octombrie 2021).
Activele nete ale celor 94 de fonduri deschise locale au crescut în luna octombrie cu 1,8%, până la 26,4 miliarde de lei (5,3 miliarde de euro), iar de la începutul anului au crescut cu 29,6%.
Fondurile deschise locale au înregistrat în luna octombrie intrări nete de 549 milioane de lei (110,4 milioane euro), fiind vizate fondurile de obligațiuni și instrumente cu venit fix (+404,0 milioane lei), cele reunite sub categoria „alte fonduri” (+108,9 milioane lei) și cele diversificate (+47,7 milioane lei) în vreme ce fondurile de acțiuni au avut ieșiri nete (-11,6 milioane lei).
Activele nete exprimate în lei ale celor 117 fonduri deschise străine distribuite în România au crescut în luna octombrie cu 0,7% față de luna precedentă, până la 2,1 miliarde lei (0,43 miliarde euro) iar de la începutul anului au crescut cu 15,5%.
Fondurile deschise străine distribuite în România, având o pondere de 7,4% în totalul activelor fondurilor deschise de investiții, au înregistrat în luna octombrie intrări 17,8 milioane lei (3,6 milioane euro).
Activele nete ale celor 36 de fonduri de investiții alternative au crescut cu 0,3% în luna octombrie, până la 19,9 miliarde lei (4 miliarde euro), iar de la începutul anului au crescut cu 13,8%; fondurile de investiții alternative locale au avut ieșiri nete de 21 milioane lei (4,2 milioane euro) în luna raportată.
ECONOMIE
Noi modificări privind măsurile fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice
Prin OMF nr. 6557/2024, publicat astăzi în Monitorul Oficial nr. 1172/25.11.2024, a fost stabilită Procedura de punere în aplicare a prevederilor art. VIII și IX din OUG nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru prorogarea unor termene. Actul normativ stabilește procedura de plată eșalonată a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din aparatul propriu al Ministerului Finanțelor și din instituțiile publice aflate în subordinea acestuia. Prevederile noului ordin se aplică și tranșelor neplătite până la data de 31 decembrie 2023 aferente sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială și/sau a unor daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eșalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, care fac obiectul plății eșalonate, conform legii.
Plata sumelor datorate în temeiul hotărârilor judecătorești se realizează astfel: a) în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; e) în al cincilea se plătește 35% din valoarea titlului executoriu.
Termenul privind eșalonarea anuală la plată se calculează de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie, iar plata fiecărei tranșe din valoarea titlului executoriu se realizează într-un an calendaristic. La sumele eșalonate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie. În situația în care, prin hotărârile judecătorești menționate, s-a dispus actualizarea sumelor acordate cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică sau orice altă modalitate de actualizare, se aplică în mod corespunzător dispozițiile hotărârii judecătorești.
În ceea ce privește tranșele aferente sumelor acordate prin hotărârile judecătorești menționate în acest Ordin, care fac obiectul plății eșalonate conform legii, neplătite până la data de 31 decembrie 2023, acestea se plătesc eșalonat, începând cu anul 2024, astfel: a) în primul an se plătește 5% din valoarea tranșelor neplătite; b) în al doilea an se plătește 10% din valoarea tranșelor neplătite; c) în al treilea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; d) în al patrulea an se plătește 25% din valoarea tranșelor neplătite; e) în al cincilea an se plătește 35% din valoarea tranșelor neplătite. Sumele se actualizează cu indicele prețurilor de consum, comunicat de Institutul Național de Statistică. La sumele actualizate se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 7 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 19.11.2024
-
ECONOMIEacum 6 zile
Lege promulgată: Noi modificări la Codul fiscal
-
ECONOMIEacum 6 zile
Un nou proiect major, de importanță strategică, pentru producția de baterii în România
-
ECONOMIEacum 5 zile
Au fost aprobate Strategia Națională de Supraveghere a Pieței 2024-2027 și Planul de acțiune pentru implementarea acesteia
-
ECONOMIEacum 6 zile
BNR: Noile evaluări relevă o perspectivă înrăutățită a inflației comparativ cu previziunile precedente
-
ECONOMIEacum 7 zile
Pensionarii care au primit mai mulți bani, din culpa Casei de Pensii, nu mai restituie sumele respective
-
PROFESIA CONTABILĂacum o săptămână
CECCAR și Edenred au lansat un parteneriat strategic pentru sprijinirea mediului de afaceri și promovarea capitalismului responsabil
-
ECONOMIEacum 7 zile
Exporturile de cereale ale UE au scăzut cu o treime în acest sezon; România a fost cel mai mare exportator