Connect with us

ECONOMIE

Taxa pe băuturile şi alimentele cu conţinut ridicat de zahăr, susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfel, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, conform news.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

România, printre țările cu cele mai mici rate ale locurilor de muncă vacante din UE, în T1

CECCAR FM

Publicat

pe

Rata locurilor de muncă vacante din Uniunea Europeană s-a situat la 2,9% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,6% în precedentele trei luni și 2% în perioada similară din 2021, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres.

În primele trei luni din 2022, statele membre cu cele mai scăzute rate ale locurilor de muncă vacante erau Grecia (0,8%), Spania și Bulgaria (ambele cu 0,9%) și România (1%), în timp ce țările membre cu cele mai ridicate rate ale locurilor de muncă vacante au fost Cehia (5,3%), Țările de Jos (4,9%), Belgia (4,8%) și Austria (4,7%).

În zona euro, rata locurilor de muncă vacante a fost de 3,1% în primul trimestru din 2022, în creștere de la 2,8% în precedentele trei luni și 2,1% în perioada similară din 2021.

Comparativ cu situația din trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie, rata locurilor de muncă vacante a urcat cu 0,8 puncte procentuale (pp) în Uniunea Europeană și cu 0,9 pp în zona euro.

Comparativ cu situația din primul trimestru din 2021, rata locurilor de muncă vacante a crescut în toate statele membre UE, cel mai semnificativ avans fiind în Țările de Jos și Austria (ambele cu 1,9 pp).

Pe sectoare de activitate, în România, rata locurilor de muncă vacante în primul trimestru din 2022 era de 0,9% în industrie și construcții și de 0,9% în servicii. La nivelul Uniunii Europene, rata locurilor de muncă vacante era de 2,8% în industrie și construcții și de 3,4% în servicii.

Continuare

ECONOMIE

Formularul 208 a fost modificat

CECCAR FM

Publicat

pe

În Monitorul Oficial nr. 591 din 17 iunie 2022 a fost publicat OPANAF nr. 1081/2022 pentru modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 „Declarație informativă privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal”, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor publice și al ministrului justiției nr. 1.022/2.562/2016 privind aprobarea procedurilor de stabilire, plată și rectificare a impozitului pe veniturile din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal și a modelului și conținutului unor formulare utilizate în administrarea impozitului pe venit.

Declarația se completează și se depune de către notarii publici pentru tranzacțiile prin care s-au efectuat transferuri ale dreptului de proprietate și ale dezmembrămintelor acestuia asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, din patrimoniul personal. Declarația se completează și se depune și în cazul transmiterii dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire, indiferent de momentul dezbaterii succesiunii, în cazul persoanelor fizice cu handicap grav sau accentuat, care sunt scutite de la plata impozitului pe venit, potrivit prevederilor art. 60 pct. 1 lit. e) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Declarația se completează și se depune semestrial până la data de 25 inclusiv a lunii următoare semestrului în care a avut loc autentificarea actelor privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Declarația poate fi corectată prin depunerea unei declarații rectificative, conform art. 105 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, situație în care se va înscrie „X” în căsuța prevăzută în acest scop. Declarația rectificativă cuprinde toate tranzacțiile realizate în perioada de raportare.

Declarația se depune la organul fiscal central în a cărui evidență fiscală biroul notarial este înregistrat ca plătitor de impozite, taxe și contribuții. În declarație se cuprind toate actele instrumentate în perioada de raportare de biroul notarial, inclusiv cele instrumentate la sediile secundare ale biroului notarial.

Formularul 208 se completează cu ajutorul programului de asistență și se transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Programul de asistență este pus la dispoziția contribuabililor gratuit de unitățile fiscale subordonate sau poate fi descărcat de pe site-ul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, la adresa www.anaf.ro.

Promovarea noului act normativ privind modificarea modelului, conținutului și instrucțiunilor de completare ale formularului 208 are la bază faptul că, prin Legea nr.301/2021 și OG nr.11/2022, au fost aduse o serie de modificări și completări Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Modificările/completările au vizat, în principal, următoarele aspecte:  obligația declarării tranzacțiilor sub plafonul neimpozabil prevăzut la art.111 alin.(1) din Codul fiscal, în declarația informativă privind transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal; ▪ modificarea modului de stabilire a venitului impozabil din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal. Astfel, suma neimpozabilă de 450.000 lei se deduce fie din valoarea tranzacției declarată de părți, fie din valoarea minimă stabilită prin studiul de piață în situația în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață.

În acest context, prin OPANAF nr. 1081/2022 se reglementează, în principal, următoarele: ▪ introducerea unei noi coloane pentru evidențierea valorii tranzacției înscrisă în documentul de transfer, pentru fiecare beneficiar de venit, corespunzător cotei deținute; ▪ eliminarea rubricii prin care notarul public notifica organului fiscal tranzacțiile pentru care valoarea declarată de părți era inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piață, întrucât declarația se completează pentru toate tranzacțiile de proprietăți imobiliare din patrimoniul personal.

Totodată, au fost actualizate în mod corespunzător și instrucțiunile de completare a declarației informative.

Continuare

ECONOMIE

Programe de sprijin pentru cultivatorii de struguri de masă și de cartofi

CECCAR FM

Publicat

pe

Executivul a adoptat două HG privind măsuri de sprijin pentru producția strugurilor de masă și, respectiv, pentru cultivatorii de cartofi.

♦ HG pentru aprobarea programului de susținere a producției de struguri de masă pentru anul 2022 stabilește o schemă de ajutor de minimis pentru susținerea producției de struguri de masă, în baza prevederilor Regulamentului (UE) nr. 1.408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013. Măsura vizează următoarele categorii de beneficiari:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producătorii agricoli persoane juridice. „Avem pentru prima dată în cadrul bugetului de stat pe anul 2022 inclusă suma de 15 milioane de lei destinată cultivatorilor de struguri de masă, un sector cu mare potențial. Venim în sprijinirea fermierilor noștri pentru a-i impulsiona să realizeze producții care să asigure cât mai mult accesul românilor la strugurii obținuți pe plan localAceastă măsură va fi corelată cu programele de investiții din Planul Național Strategic, unde am direcționat sume pentru cei care produc, dar și pentru depozitarea producției”, a declarat ministrul Adrian Chesnoiu, citat într-un comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). 

Pentru a accesa ajutorul de minimis, cei interesați trebuie să îndeplinească o serie de criterii cumulative de eligibilitate, astfel: a) să dețină o suprafață cultivată cu struguri de masă de minimum 0,1 ha – maximum 10 ha inclusiv; b) să obțină o producție de minimum 6.000 kg/ha struguri de masă; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu strugurii de masă în anul 2022, la specificația vii nobile pe rod, pentru struguri de masă; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bon fiscal/factură/filă/file din carnetul de comercializare).

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a acestei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă 15 milioane lei, reprezintă echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea maximă în euro a sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 1200 euro/ha, iar plata se efectuează proporțional cu suprafața deținută. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea soiurilor de struguri de masă și evaluarea producției, cu încadrarea în lista de soiuri de masă, se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai DAJ și ai APIA.

♦ HG pentru aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”, în anul 2022, se derulează în baza prevederilor Regulamentelor europene. Categoriile de fermieri cărora li se aplică sprijinul prevăzut prin actul normativ sunt:  producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător; ▪ producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale; ▪ producători agricoli persoane juridice.

Oferim cultivatorilor de cartofi sprijinul de care au nevoie pentru a continua să obțină producții care să acopere necesarul de consum al României.  Am alocat în bugetul acestui an 15 milioane de lei pentru susținerea producției de cartofi românești, iar prin viitorul Plan Național Strategic oferim sprijin pentru construirea de depozite dedicate recoltelor de cartofi. Ne asigurăm astfel că vom avea pe piață cartofi românești o perioadă mai lungă de timp în decursul unui an”,a declarat ministrul de resort Adrian Chesnoiu.

Toți cei interesați trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative de eligibilitate: a) să dețină o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha; b) să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha până la data de 29 noiembrie a anului de cerere; c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu cartof de consum în anul 2022; d) să facă dovada producției realizate prin documente justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare). 

Cererea de înscriere în program și documentele însoțitoare se depun începând cu data intrării în vigoare a  prezentei hotărâri, până cel târziu la data de 15 iulie inclusiv, a anului de cerere.

Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis, în sumă de 15 milioane lei, reprezentând echivalentul a maximum 3 milioane euro și se asigură din bugetul MADR pe anul 2022. Valoarea  maximă  în  euro a sprijinului financiar de ajutor de minimis care se acordă beneficiarilor este de 200  euro/ha,iar plata se efectuează proporțional cu suprafața efectiv cultivată. Valorificarea producției se face până la data de 29 noiembrie inclusiv, a anului de cerere.

Verificările în teren pentru identificarea culturii și evaluarea producției de cartofi se realizează de echipe mixte, constituite din reprezentanți ai Direcțiilor pentru Agricultură Județene și ai APIA.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR BUSINESS REVIEW

ceccar.ro

Trending

  • http://southcast01.ceccarfm.ro:8000/
  • CECCAR FM