Connect with us

ECONOMIE

Taxa pe băuturile şi alimentele cu conţinut ridicat de zahăr, susţinută de Organizaţia Mondială a Sănătăţii

CECCAR FM

Publicat

pe

Legea conversiei în lei a creditelor în franci elveţieni, la cursul istoric, ar putea avea ca efect devalorizarea leului şi creşterea dobânzilor, în condiţiile în care aplicarea actului normativ în forma anunţată în Parlament ar forţa băncile să vândă lei şi să cumpere eechivalentul a 1,2 miliarde euro într-un timp scurt, se arată într-un răspuns al Băncii Naţionale a României (BNR), transmis la solicitarea deputatului PNL Andreea Paul şi obţinut de News.ro.

Parlamentarul PNL a transmis, pe mail, mai multe întrebări băncii centrale, în primul rând în legătură cu impactul actului normativ.

Răspunsul, semnat de prim-viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, responsabil cu supravegherea bancară, a fost redactat în data de 10 octombrie.

În răspuns sunt menţionate, mai întâi, mai multe principii legale legate de proiectul dezbătut în Parlament.

Astfel, conversia creditelor este deja prevăzută în legislaţia românească, prin transpunerea directivei europene 17, privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, prin Ordonanţa de Urgenţă 52 din 14 septemrie 2016, intrată în vigoare la 30 septembrie.

Actul normativ prevede conversia creditelor denominate în valută străină la cursul BNR din data solicitării conversiei.

„Conversia creditelor la orice alt curs este problematică sub mai multe aspecte ce ţin de: (i) intervenţia administrativă a unei terţe părţi într-un acord de voinţă între client şi bancă; (ii) afectarea semnificativă a patrimoniului băncilor, care poate fi considerată o expropriere fără justă despăgubire şi fără o just cauză”, argumentează BNR, în răspunsul transmis parlamentarului.

Banca centrală prezintă şi alte argumente împotriva proiectulu, între care faptul că actul normativ propus nu face nicio diferenţă între debitorii care au dificultăţi la plată pentru care pot fi găsite soluţii şi cei care nu se află în astfel de situaţii sau între cei care au credite de mică valoare şi nu au probleme la plată şi cei care au credite de valori mari.

În plus, proiectul îi discrimează pe toţi românii care au luat credite în alte monede în afară de franci elveţieni, precum cei cu credite în lei, care mult timp au plătit rate mult mai mari decât clienţii cu credite în franci, la o valoare similară a creditului.

Astfel, BNR menţionează că aplicarea măsurilor propuse ar genera „efectul de hazard moral, întrucât este generată o diferenţă majoră între clienţii care s-au împrumutat în lei în condiţiile pieţei şi cei care s-au împrumutat în valută şi care au beneficiat de rate în valută net inferioare în anii anteriori”.

Potrivit datelor BNR, 65% dintre persoanele fizice care au luat credite s-au împrumutat doar în lei, reprezentând o largă majoritate a celor cu credite.

Ca efecte imediate, BNR susţine că aplicarea conversiei la cursul istoric „poate conduce la tensiuni în cadrul sistemului financiar”, iar efectele principale ar fi deprecierea leului şi creşterea dobânzilor.

„Pentru acoperirea poziţiei valutare scurte create în urma conversiei, va trebui ca instituţiile de credit: să cumpere echivalentul a 1,2 miliarde euro utilizând surse atrase în lei, cu efecte posibile de depreciere a monedei naţionale în raport cu moneda euro; să atragă finanţare pe termen scurt (lichidităţi), contribuind la creşterea ratelor de dobândă aferente surselor atrase”, arată documentul BNR.

Potrivit BNR, la jumătatea acestui an, valoarea creditelor în franci elveţieni acordate populaţiei era de 5,8 miliarde lei, în scădere cu aproape 25% faţă de finalul anului trecut, când soldul era de 7,6 miliarde lei.

Circa 90% din creditele în franci elveţieni au fost acordate în perioada 2005-2008, când mai multe bănci au promovat acest produs, pe fondul boom-ului creditării.

În prezent, rata de credite neperformante la creditele în franci este de 33%, însă pentru 80% din credite, nu există întârzieri la plată mai mari de 60 de zile, arată datele BNR.

Totuşi, numărul acestor credite şi valoare lor a scăzut puternic în ultimii opt ani.

Astfel, datele prezentate în documentul BNR arată că la finalul anului 2008 existau 119.748 credite în franci elveţieni acordate unor persoane fizice, în timp ce la finalul lunii iulie 2016, numărul scăzuse la doar 53.794, din care 12.510 credite ipotecare şi 13.523 credite de consum garantate cu ipoteci, deţinute de 51.334 debitori.

„Până la finalul lunii august, s-au soluţionat 78% din cererile de conversie ale creditelor denominate în CHF, ceea ce relevă eforturile băncilor în sensul negocierilor individuale”, arată BNR.

Banca centrală favorizează soluţia „echilibrată” propusă de Ministerul Finanţelor, de conversie a creditelor în franci prin negociere între bancă şi debitor, cu acordarea unei garanţii de stat pentru 50% din suma rămasă de plată şi acordarea de către bancă a unui discount la valoarea creditului, în funcţie de situaţia debitorului.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat pe articole, marţi, Legea conversiei creditelor din franci elvenţieni în lei la cursul istoric, însă proiectul nu a mai fost supus votului final din cauza lipsei de cvorum, conform news.ro.

Continuare
Comentează

Comentează

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Verificare anti-roboți *

ECONOMIE

UE vrea consolidarea sistemului financiar şi intensificarea rolului euro pe plan global

Uniunea Europeană intenţionează să consolideze sistemul economic şi financiar comunitar şi să promoveze rolul monedei euro la nivel mondial, pentru intensificarea rolului în guvernarea economică internaţională, conform unui plan strategic prezentat de Comisia Europeană.

CECCAR FM

Publicat

pe

Comisia Europeană a prezentat o strategie care prevede „stimularea deschiderii, forţei şi rezistenței sistemului economic şi financiar al UE pentru anii care vor urma”. „Strategia are scopul de a permite Europei să joace un rol de conducere în guvernarea economică mondială, în acelaşi timp protejând UE de practici incorecte şi abuzive”, anunţă Comisia Europeană, potrivit unui comunicat postat pe site-ul propriu şi accesat de Mediafax.

Strategia prevede consolidarea rolului internaţional al monedei euro, prin promovarea utilizării în ţări terţe partenere, dezvoltarea infrastructurii financiare de piaţă şi îmbunătăţirea rezistenței, precum şi promovarea implementării uniforme a sancţiunilor impuse de UE.

„Uniunea Europeană este campioană a multilateralismului şi a asumat angajamentul de a colabora mai strâns cu partenerii. În acelaşi timp, UE trebuie să îşi cimenteze poziţia internaţională la nivel economic şi financiar”, afirmă Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene responsabil de Afaceri economice.

„Economia UE şi piaţa financiară trebuie să fie în continuare atractive pentru investitorii internaţionali. (…) Pentru continuarea eforturilor şi în contextul noilor provocări geopolitice, propunem o serie de măsuri suplimentare pentru creşterea rezistenței economiei UE şi a infrastructurii pieţelor financiare, propunem consolidarea statutului euro ca monedă internaţională de referinţă şi intensificarea aplicării sancţiunilor UE”, a declarat, la rândul său, Mairead McGuiness, comisarul UE pentru Servicii financiare, Stabilitate financiară şi Uniunea capitalului de piaţă.

Continuare

ECONOMIE

Forumul Economic Mondial: Pandemia a amplificat rivalitatea SUA-China

Pandemia de coronavirus a intensificat rivalitatea dintre Statele Unite şi China, amplificând instabilitatea în relaţiile diplomatice internaţionale în viitor, relevă un raport privind riscurile la nivel mondial realizat de Forumul Economic Mondial.

CECCAR FM

Publicat

pe

Pandemia riscă să amplifice diferenţele de venit şi alte disparități în interiorul societăţilor şi între diverse ţări, generând riscuri suplimentare în relaţiile internaţionale, arată raportul, elaborat pe baza opiniilor a sute de manageri de companii, academicieni şi specialişti în gestionarea riscurilor asociați Forumului Economic Mondial, informează publicația The Wall Street Journal.

„Pandemia a consolidat puterea de stat şi a intensificat rivalitatea între Statele Unite şi China”, forțând alte ţări să aleagă de ce parte sunt, arată raportul.

„În contextul în care forţa unor alianțe s-a diminuat, relaţiile diplomatice vor deveni mai instabile în punctele în care se întâlnesc plăcile tectonice ale superputerilor”, subliniază raportul, elaborat de Forumul Economic Mondial.

„Dezvoltarea mai multor vaccinuri ar putea prefigura începutul relansării după criza Covid-19, dar fisurile structurale pe care criza le-a exacerbat, cu impact asupra bunăstării individuale, rezistenței societale şi stabilităţii mondiale, riscă să genereze o relansare profund inegală”, concluzionează raportul citat de Mediafax.

Continuare

ECONOMIE

International Energy Agency și-a redus estimările privind cererea de petrol din 2021

International Energy Agency (IEA) și-a redus estimările privind cererea de petrol din 2021, în condițiile în care noile blocaje Covid influențează vânzările de combustibili, arată CNBC.

CECCAR FM

Publicat

pe

IEA a declarat că se așteaptă ca pe piața petrolului cererea să își revină cu 5,5 milioane de barili pe zi, până la 96,6 milioane de barili în acest an, ceea ce înseamnă o revizuire în scădere cu 0,3 milioane de barili față de evaluarea de luna trecută, după o prăbușire fără precedent de 8,8 milioane de barili pe zi anul trecut, când pandemia a afectat puternic piețele mondiale.

Agenția energetică cu sediul la Paris a declarat că preconizează că majorarea cererii de petrol se va diminua ușor în primele trei luni ale anului, ca urmare a restricțiilor suplimentare de călătorie. În aceste condiții IEA ți-a redus prognoza pentru creșterea cererii de petrol în primul trimestru la 94,1 milioane de barili pe zi. „Lansarea globală a vaccinurilor pune fundamentele pe o traiectorie mai puternică în acest an, atât cererea, cât și oferta revenind pe creștere, după colapsul fără precedent din 2020”, a declarat IEA în raportul său.

Prețurile petrolului s-au majorat în ultimele săptămâni, susținute de optimismul legat de lansarea vaccinului Covid și de reducerea surpriză a producției de petrol din Arabia Saudită. Cu toate acestea, ritmul relativ lent al vaccinărilor a ridicat îndoieli cu privire la cât de repede se pot recupera economiile.

Petrolul Brent s-a tranzacționat marți dimineață la 55,26 dolari pe baril, în creștere cu peste 0,9%, în timp ce contractele futures pentru petrolul american West Texas Intermediate s-au situat la 52,51 dolari, cu aproximativ 0,3% mai mari.

Ambele valori de referință au scăzut cu peste 2,2% în sesiunea precedentă, înregistrând cea mai slabă performanță zilnică din 21 decembrie.

Săptămâna trecută, OPEC a menținut neschimbată prognoza pentru 2021 privind cererea mondială de petrol. Grupul de 13 membri a anticipat creșterea cererii cu 5,9 milioane de barili pe zi pe an, până la 95,9 milioane bpz, potrivit Mediafax.

Continuare

CECCAR BUSINESS MAGAZINE

CECCAR TV

Buletin legislativ

CECCAR Business Review

ceccar.ro

Trending