Rețele sociale

ECONOMIE

Bogdan Chirițoiu: Legea concurenței neloiale, modificată pentru a ajuta firmele mici

Radio CECCAR FM

Legea privind combaterea concurenței neloiale a fost modificată recent, prin ordonanță de urgență, pentru a proteja firmele mici de eventuale abuzuri din partea companiilor mai mari, a afirmat, pentru Agerpres, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

„Protejarea firmelor mici este un aspect care ne preocupă de mai multă vreme. Iar pandemia și acum războiul din Ucraina au arătat, încă o dată, că firmele mici sunt fragile și că este nevoie de o adaptare a reglementărilor astfel încât ele să fie protejate. Ca urmare, am demarat un proces de modificare și adaptare a legii concurenței neloiale, sora mai mică a Legii Concurenței, pentru a putea interveni și apăra companiile mai mici de eventuale acțiuni abuzive ale celor mai mari, precum modificări unilaterale ale contractelor, întârzieri la plata facturilor, exploatarea dependenței de o firma mare. De altfel, modificarea legii concurenței neloiale a fost introdusă, la propunerea noastră, în obiectivele Programului de Guvernare”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Acesta a explicat că, din perspectiva regulilor de concurență, atenția Consiliului este îndreptată, în special, asupra comportamentului companiilor foarte mari, astfel încât acestea să nu abuzeze de firmele mici. Zona intermediară, respectiv conduita acelor companii care nu sunt dominante, nu au cote de piață de peste 40%, dar sunt suficient de mari pentru a putea crea probleme partenerilor mai mici, nu era acoperită până acum de legislația din domeniu. „Ca urmare, includem în sfera practicilor de concurență neloială și exploatarea poziției superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care se află într-o relație comercială. În aceste cazuri, în care companiile au mai puțin de 40% dintr-o piață, vom aplica o logică asemănătoare ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenței: vom declanșa investigații, vom face inspecții, vom cere date și documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deține informații relevante și așa mai departe”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

În aceste cazuri, compania, neavând poziție dominantă, nu va primi sancțiunile semnificative prevăzute de Legea concurenței, ci unele mai mici, prevăzute de Legea concurenței neloiale.

În același timp, a fost actualizat și cuantumul amenzilor pe care le poate Consiliul aplica persoanelor fizice și juridice care au încălcat Legea concurenței neloiale, ținând cont de rata inflației din ultimii șase ani (respectiv, data ultimei modificări a actului normativ).

Astfel, companiile vor primi amenzi care pleacă de la 50.000 și ajung la 500.000 de lei, iar persoanele fizice, între 5.500 și 11.000 de lei.

„Mai mult, în mod similar practicii în cazul aplicării prevederilor Legii concurenței, se introduce posibilitatea de a recunoaște fapta, și, astfel, se reduce amenda cu o pondere cuprinsă între 10% și 20%. Dar dacă, după ce firma obține acest beneficiu, contestă decizia autorității de concurență, reducerea se pierde. În plus, putem aplica sancțiuni pentru furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.

„Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, scopul nostru nu este de a da amenzi, ci de a avea o concurență corectă la nivelul firmelor mici și mari deopotrivă. De aceea am introdus în lege posibilitatea soluționării pe cale amiabilă a diferendelor privind faptele de concurență neloială. Deci părțile pot apela la procedura medierii conform legislației în domeniu, fără a elimina dreptul acestora de a sesiza Consiliul Concurenței sau de a iniția acțiuni în justiție în orice moment”, a completat el.

Legea a fost completată prin introducerea unor reglementări speciale ale practicilor de concurență neloială, așa-numitele prevederi antispeculă, pentru perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru a evita situații precum cea de la începutul pandemiei, în care prețul măștilor de protecție crescuse extrem de mult.

Astfel, sunt interzise practici precum practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a vânzărilor sau a producției, acumularea de mărfuri de pe piața internă sau externă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor la un preț crescut în mod nejustificat.

De asemenea, legea stabilește faptul că autoritatea de concurență intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ținând cont de anumite criterii: gradul ridicat de pericol social, importanța sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârșirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurență neloială.

„Când vorbim de practicile de concurență neloială incriminate de lege ne mai referim la denigrarea unui competitor sau a produselor sau serviciilor sale prin răspândirea de informații false, deturnarea clienților unei companii prin utilizarea secretelor comerciale și discreditarea activității unei firme sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă firmă sau de un fost sau actual angajat. Aceste practici erau prevăzute și în forma inițială a legii, dar acum completăm și clarificăm sfera practicilor neloiale, astfel încât să apărăm reputația și credibilitatea companiilor mici în relația cu competitorii lor mai mari”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Protejarea companiilor mici este o preocupare chiar la nivelul Uniunii Europene, care a făcut primii pași prin adoptarea Directivei privind practicile comerciale neloiale dintre companii în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și introducerea unor noi reguli care vizează relația dintre platformele online și firmele care le utilizează serviciile.

„Noi mergem mai departe și extindem, în toate domeniile, politica de protejare a firmelor mici de abuzurile celor mai mari. Scopul acestor schimbări este tocmai acesta, de a asigura protecția companiilor mici în fața marilor firme de pe piață și de a oferi, în final, servicii mai bune, la prețuri corecte, consumatorilor”, a completat el.

Orice firmă sau reprezentant al unei companii poate face sesizări și poate depune plângeri la Consiliul Concurenței.

În plus, se pot transmite informații prin platforma avertizorilor de concurență, un instrument folosit atât de România, cât și de Comisia Europeană, care protejează anonimatul persoanelor care denunță nereguli. „Folosim un sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri. Trebuie să recunosc că numărul sesizărilor primite prin această platformă a crescut mult, doar în 2021 fiind 160. Noi am declanșat mai multe investigații în urma informațiilor furnizate de către avertizori și amintesc o investigație privind un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața furnizării de carte din România. De asemenea, ne bazăm mult pe cazurile sesizate de (…) presă. Pentru noi acestea reprezintă o sursă importantă de informații”, a adăugat Bogdan Chirițoiu.

Consiliul Concurenței monitorizează și activitatea platformelor online și aplică sancțiuni în cazul în care acestea nu au un comportament corect și transparent față de companiile care le utilizează serviciile.

„Pentru companiile care activează în online există deja, așa cum spuneam, regulamentul european numit și Platform to Business (P2B), care vrea să creeze un mediu online competitiv, echitabil și transparent, pentru că există îngrijorări legate de practicile comerciale potențial dăunătoare existente la nivelul relației dintre platforme și utilizatorii lor. Vrem să protejăm firmele care utilizează servicii de intermediere online, dar și servicii de motoare de căutare online în relația lor cu orice furnizor de astfel de servicii, fie că sunt românești sau din alt stat”, a arătat președintele Consiliului.

În același timp, acesta încurajează firmele utilizatoare de servicii de intermediere online și de servicii de motoare de căutare online să contacteze Consiliul Concurenței, în cazul în care sesizează o încălcare a prevederilor Regulamentului P2B.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending