Rețele sociale

ECONOMIE

MMSS propune modificări la Normele metodologice privind detașarea salariaților

Radio CECCAR FM

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) a elaborat și publicat în transparență decizională un proiect de hotărâre privind modificarea HG nr. 337/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României.

Promovarea proiectului are la bază necesitatea armonizării legislației naționale a muncii cu normele Uniunii Europene, în contextul emiterii, de către Comisia Europeană (CE), a unui aviz motivat adresat României referitor la neconformitatea măsurilor naționale române cu Directiva 2014/67/UE privind asigurarea respectării aplicării art. 9 din Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor.

Inițiatorii proiectului menționează, în Nota de fundamentare care însoțește proiectul de act normativ, că cerințele administrative și măsurile de control pentru întreprinderile stabilite pe teritoriul unui stat membru, altul decât România, sau pe teritoriul Confederației Elvețiene, prevăzute la articolul 24 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 16/2017 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale includ obligația pentru aceste întreprinderi de a desemna o persoană, care să asigure legătura cu autoritățile competente naționale și care să trimită și să primească documente și/sau avize, dacă este cazul. Articolul 11 din HG nr. 337/2017 precizează, de asemenea, obligația ca persoana respectivă să fie ori reprezentantul legal pe teritoriul României al întreprinderii, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați. „Comisia Europeană a interpretat obligația prevăzută la articolul 11 din HG nr. 337/2017 ca fiind o obligație suplimentară față de articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, și anume în sensul că trebuie desemnate două persoane de contact diferite”, afirmă reprezentanții MMSS. În urma clarificărilor aduse de autoritățile române prin care s-a arătat faptul că articolul 24 alineatul (2) litera e) din Legea nr. 16/2017, cu modificările și completările ulterioare, prevede obligația întreprinderilor de a desemna o persoană de contact, iar articolul 11 din Normele metodologice detaliază această dispoziție, precizând că persoana de contact poate să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați, Comisia acceptă faptul că persoana de contact prevăzută de dispozițiile articolului 24 alineatul (2) litera e) din lege și de cele ale articolului 11 din Normele metodologice este una și aceeași, adică că această persoană trebuie să fie ori reprezentantul legal al întreprinderii în România, ori, în cazul întreprinderilor care nu au un astfel de reprezentant, unul dintre lucrătorii detașați.

„Cu toate acestea, Comisia Europeană este de părere că obligația prevăzută la articolul 11 din Normele metodologice restrânge noțiunea de persoană de contact, astfel cum este descrisă la articolul 9 alineatul (1) litera (e) din Directiva 96/71/CE și apreciază că articolul 9 alineatul (1) litera (e) din directivă lasă la latitudinea statelor membre impunerea unei obligații prestatorilor de servicii care detașează lucrători de a desemna o persoană care să asigure legătura cu autoritățile competente, care poate, de asemenea, dacă este cazul, să trimită și să primească documente și/sau avize. Astfel, în opinia CE, dispoziția națională implică faptul că aceste obligații pot fi îndeplinite numai de un lucrător detașat sau de reprezentantul legal al întreprinderii în România. Or, o astfel de cerință ar putea împiedica prestarea de servicii, deoarece ar putea obliga angajatorul să detașeze un lucrător separat pentru a îndeplini obligațiile persoanei de contact sau să detașeze ori să stabilească un reprezentant legal în România. Totodată, Comisia Europeană consideră că obligația de a furniza informații cu privire la reprezentantul angajatorului în declarație poate fi considerată justificată numai în cazul în care un astfel de reprezentant este deja numit în conformitate cu legislația statului membru de origine, adică în cazul în care angajatorul nu trebuie să numească un reprezentant pentru a îndeplini această obligație. În concluzie, Comisia Europeană consideră că dispozițiile naționale restrâng cercul posibilelor persoane de contact, ceea ce nu este proporțional pentru a asigura monitorizarea eficace a respectării obligațiilor prevăzute de articolul 9 din Directiva 96/71/CE și invită România să adopte măsurile necesare pentru a se conforma”, se precizează în Nota de fundamentare.

În acest context, se impune modificarea corespunzătoare a HG nr. 337/2017.  Astfel, prin proiectul de HG publicat în consultare publică pe site-ul MMSS se au în vedere modificarea art. 11 alin. (1) și art. 15 alin. (1) lit. j), precum și a pct. 2.4 din Anexa 1 din HG nr. 337/2017, în sensul înlocuirii sintagmei ”reprezentant legal”, cu sintagma ”persoană desemnată”.

Potrivit prevederilor incluse în noul proiect de act normativ, persoana desemnată de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Legea nr.16/2017 să asigure legătura cu autoritățile competente din România are obligația de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare realizării controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

De asemenea, potrivit proiectului, constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 9.000 lei: refuzul persoanei desemnate de către o întreprindere prevăzută la art. 3 lit. a) din Lege să asigure legătura cu autoritățile competente din România, de a pune la dispoziția inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora, documentele necesare controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege.

Totodată, prin proiectul de act normativ se abrogă prevederile alineatul (2) al articolului 11, care prevedea că întreprinderile care nu au un reprezentant legal pe teritoriul României, vor desemna pe unul dintre salariații detașați în România ca persoană de legătură în relația cu organele de control.

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

ECONOMIE

Proiectul Programului START UP NATION – ROMÂNIA 2024, în consultare publică

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) a publicat astăzi, în transparență decizională, proiectul de OUG privind aprobarea și implementarea Programului pentru stimularea întreprinderilor mici și mijlocii „START UP NATION – ROMÂNIA“ ediția 2024, finanțat din fonduri externe nerambursabile, aferente Programului Educație și Ocupare 2021-2027.

Proiectul stabilește cadrul general de acordare a sprijinului financiar de minimis pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii prin intermediul Programului „Start Up Nation – România”, ediția 2024. Coordonatorul Programului este MEAT, cu rol de beneficiar responsabil de inițierea și implementarea operațiunilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență precum și de administrator operațional al aplicației informatice, în parteneriat cu ATIMMT și STS.

Bugetul Programului, asigurat din fonduri externe nerambursabile aferente Programului Educație și Ocupare (PEO) 2021 – 2027,  este de 446.185.295 euro calculat la cursul Inforeuro din luna aprilie 2024, din care:  Pilonul I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor, cu un buget de 295.750.000 euro;  Pilonul II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă, cu un buget de 150.435.295,00 euro.

În cadrul componentei specifice pilonului I – Activarea potențialului anteprenorial al tinerilor se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 25.000 de persoane fizice eligibile în conformitate cu prevederile PEO 2021 -2027.

Minimum 10% din persoanele fizice sprijinite pentru participarea la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale vor fi persoane ce aparțin minorității rome. Încadrarea în categoria de persoane aparținând minorității rome se realizează pe bază de declarație pe propria răspundere.

În cadrul componentei specifice pilonului I se finanțează un număr estimat de 5.250 de înteprinderi nou înființate. Întreprinderile vor crea prin intermediul programului un număr estimat de 10.500 de locuri de muncă.

În cadrul componentei specifice pilonului II – Sprijin pentru dezvoltarea anteprenoriatului în rândul persoanelor din grupul țintă se are în vedere asigurarea accesului la cursuri de formare în vederea dobândirii de competențe anteprenoriale pentru un număr estimat de 4.600 de persoane fizice eligibile, care au domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate. În cadrul componentei specifice pilonului II se finanțează un număr estimat de 2.500 de întreprinderi nou înființate.

În cadrul întreprinderilor se va crea un număr estimat de 5.000 de locuri de muncă.

Sprijinul financiar pentru beneficiarii de ajutor de minimis este de maximum 250.000 lei/beneficiar de ajutor de minimis și reprezintă maximum 90% din valoarea totală eligibilă a proiectului. Beneficiarul ajutorului de minimis are obligația de a asigura o cofinanțare de minimum 10% din valoarea proiectului.

Totodată, beneficiarii ajutorului de minimis au obligația de a menține ocupate locurile de muncă asumate prin formularul de finanțare pentru o perioadă de minim 24 de luni de la finalizarea perioadei de implementare și nu au dreptul de a înstrăina acțiunile/părțile sociale pe perioada implementării sau sustenabilității afacerii.

Procedura de implementare a Programului se elaborează și aprobă de către MEAT în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și se actualizează, după caz, în conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului – Condiții Specifice și ale schemei de ajutor de minimis elaborate și aprobate de către MIPE. Pentru implementarea Programului, MEAT va încheia acte adiționale la convențiile de colaborare cu instituțiile de credit  partenere, în vederea plății ajutorului de minimis, respectiv contracte de formare profesională cu furnizorii autorizați de cursuri de antreprenoriat.

Continuare

ECONOMIE

Reguli care obligă companiile să repare produsele uzate

Radio CECCAR FM

Parlamentul European (PE) a adoptat Directiva privind așa-numitul „drept la reparare”, care dă consumatorilor dreptul de a le fi reparate produsele uzate, precum mașini de spălat sau smartphone-uri, de către producători, la un preț rezonabil și într-un termen rezonabil după perioada de garanție legală, relatează Agerpres. Noile norme adoptate de PE clarifică obligațiile producătorilor de a repara bunurile și încurajează consumatorii să prelungească ciclul de viață al produselor reparându-le.

Noile norme prevăd că producătorii au obligația să furnizeze servicii de reparații în timp util și la costuri accesibile și să informeze consumatorii în legătură cu dreptul lor la reparare. Bunurile reparate în perioada de garanție vor beneficia de o prelungire de un an a garanției legale. Astfel, consumatorii vor fi încurajați și mai mult să aleagă să repare produsul în loc să îl înlocuiască.

După ce expiră perioada de garanție, producătorii vor avea în continuare obligația să repare produsele comune de uz casnic, care pot fi reparate din punct de vedere tehnic conform legislației Uniunii. În această categorie intră mașinile de spălat, aspiratoarele și chiar telefoanele mobile. Lista categoriilor de produse poate fi extinsă în timp. Totodată, consumatorii pot să împrumute un dispozitiv cât timp dispozitivul lor este reparat sau pot să opteze pentru unul recondiționat ca alternativă, dacă produsul nu mai poate fi reparat.

Noile norme urmăresc să consolideze piața reparațiilor din Uniune și să reducă costul reparațiilor suportat de consumatori. Producătorii vor avea obligația să ofere piese de schimb și ustensile la un preț rezonabil. De asemenea, le va fi interzis să utilizeze clauze contractuale și tehnici legate de componente sau de programele informatice care împiedică repararea. Mai precis, producătorii nu vor putea să împiedice reparatorii independenți să utilizeze componente second-hand sau imprimate 3D și nici nu vor putea să refuze să repare un produs doar din motive economice sau fiindcă a fost reparat anterior de altcineva.

Pentru a face reparațiile mai accesibile, fiecare țară a Uniunii va trebui să aplice cel puțin una dintre următoarele măsuri: să ofere vouchere și fonduri pentru reparații, să desfășoare campanii de informare, să ofere cursuri de reparare sau să sprijine inițiativele din domeniu de la nivelul comunităților.

„Dreptul consumatorilor de a repara produse va deveni acum o realitate. A repara va fi mai ușor și mai ieftin în loc de a cumpăra produse noi, scumpe. Aceasta este o reușită semnificativă pentru Parlament și angajamentul său de a sprijini consumatorii în lupta împotriva schimbărilor climatice. Noua legislație extinde garanțiile legale cu 12 luni atunci când se optează pentru reparații, oferă un acces mai bun la piesele de schimb și asigură reparații mai ușoare, mai ieftine și mai rapide”, a declarat raportorul Rene Repasi. După ce Directiva va fi aprobată oficial de Consiliu și publicată în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a o transpune în legislația națională.

Continuare

Trending