ECONOMIE
Masterplanul pentru turismul balnear propune un grup de lucru “anti-ageing”
Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, document ce propune, între altele, crearea unui grup de lucru şi a unor linii de produse “anti-ageing” (împotriva îmbătrânirii) pe bază de apă termală sau minerală, precum şi numirea unor ambasadori ai sectorului balnear, dar şi introducerea unei noi ocupaţii în România, de “animator de staţiuni turistice”.
Grupul de lucru “anti-ageing” va include medici, paramedici, actorii turistici ai staţiunii, primăriile şi alţi prestatori cu relevanţă din staţiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii, susţin autorii proiectului.
“Este foarte important ca repoziţionarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel naţional, care să articuleze diversele specializări şi specificităţi locale prin integrarea lor în cele trei poziţionări propuse la nivel naţional: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical şi turism anti – îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moştenite (competente şi abilităţi medicale, tratamente balneare cu tradiţie, personal, etc) şi poziţionarea atractivă pe piaţa europeană, proces ce prespune o coerenţă optimă între modernizarea unor produse de turism balnear şi crearea unora noi”, arată proiectul redactat de Ministerul Economiei.
Autorităţile vor să dezvolte un cluster balneo-turistic verde la nivel naţional, care să asigure dezvoltarea şi promovarea produselor de turism balnear şi de ecoturism pe piaţa internatională, potrivit news.ro.
Acesta va fi lansat sub egida Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) pentru a coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear şi ecoturismul.
Clusterul ar trebui să ajute staţiunile balneare să găsească finanţările necesare şi parteneri privaţi pentru a dezvolta produse turistice inovante.
Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin cotizaţia membrilor şi prin folosirea fondurilor europene.
De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei “Destination Management Organization”, o asociaţie a actorilor publici şi privaţi interesaţi de dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenţei sale balneare.
“Vor putea fi identificaţi unii «ambasadori» ai sectorului balnear românesc – sportivi, actori, muzicieni – care să prezinte virtuţile curative ale resurselor naturale din România şi produsele oferite”, se arată în masterplan.
În plus, în cadrul clusterului va fi înfiinţată o comisie specială unde vor fi invitaţi arhitecţi, peisagişti, firme specializate în amenajare urbană şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale “pentru a defini acest set de criterii care va permite îmbunătăţirea patrimoniului cultural şi natural al staţiunilor şi diversificarea produselor turistice”.
Proiectul menţionează că instituirea cadrului legal care să permită realizarea acţiunilor prevăzute masterplanul turismului balnear “este o condiţie sine qua non pentru crearea premiselor de dezvoltare a destinaţiilor turistice balneare din România, a României ca destinaţie, dar şi a acestei forme de turism”.
Potrivit documentului, produsele turistice care se bazează pe mediul natural şi sălbatic, chiar dacă mai puţin atractive în prezent din cauza lipsei infrastructurilor, vor deveni extrem de competitive, „România având un cadru natural bine prezervat şi sălbatic printre cele mai impresionante în Europa”.
În masterplan se arată că sosirile turiştilor străini în staţiunile balneare îngistrează creşteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din staţiunile balneare.
În ultimii ani, s-a constatat şi o scădere a duratei medii a sejurului în statiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii.
“Este totuşi îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în staţiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puţine) şi nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt”, menţionează proiectul.
Aceştia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei naţionale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele naturale şi cele amenajate în cadrul staţiunilor.
România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil, astfel că aproape o treime din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră.
„Angajarea directă a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui număr suplimentar de 1,2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face că sectorul să fie unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi a turismului – în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltată”, menţionează proiectul.
Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, argumentează autorii.
În alte state europene, staţiunile balneare înseamnă o afacere mult mai mare. La nivelul Uniunii Europene, staţiunile balneare înregistrează o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro, arată proiectul.
ECONOMIE
ANAF a publicat calendarul obligațiilor fiscale pentru luna septembrie
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, pe site-ul instituției, calendarul obligațiilor fiscale pentru luna septembrie 2024, care include principalele formulare care trebuie depuse de contribuabili – persoane fizice și persoane juridice –, precum și obligațiile de plată aferente.
Calendarul poate fi accesat AICI.
ECONOMIE
Termenul de depunere a proiectelor Programul Regional Vest a fost prelungit
Ca urmare a interesului ridicat manifestat de reprezentanții mediului de afaceri pentru finanțările deschise prin Programul Regional Vest, Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) a decis prelungirea termenului de depunere a proiectelor în cadrul apelului pentru sprijinirea IMM-urilor, până în data de 30 septembrie 2024, ora 12:00.
„Autoritatea de Management pentru Programul Regional Vest 2021-2027 a luat decizia de a prelungi cu o lună acest termen pentru a veni în sprijinul solicitanților, astfel încât toți cei interesați să poată depune proiecte calitative”, se menționează într-un comunicat al ADR Vest.
Firmele din județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș pot obține finanțări nerambursabile de până la 4 milioane de euro pentru dezvoltarea activităților de producție și până la 1 milion de euro pentru investiții în domeniul serviciilor. Peste 40 de milioane de euro au la dispoziție IMM-urile din Regiunea Vest în cadrul acestui apel.
Fondurile sunt destinate IMM-urilor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii) care activează în mediul urban sau în stațiunile turistice din Regiunea Vest.
Aceste finanțări le vor permite firmelor să realizeze investiții durabile și sustenabile pentru modernizarea sau extinderea spațiilor de lucru și achiziționarea de echipamente performante, eficiente energetic și care încorporează tehnologii avansate și procese inovative, prin care să își automatizeze procesele, devenind astfel mai competitive pe piață.
Ghidul de finanțare – Sprijin pentru IMM-uri, cu toate informațiile necesare pentru accesarea finanțărilor, este disponibil pe site-ul Programului Regional Vest, www.vest.ro. Pentru informații suplimentare, cei interesați pot contacta Biroul de HelpDesk al ADR Vest: telefon 0256-491.923, e-mail helpdesk@adrvest.ro.
Regiunea Vest beneficiază de 1,18 miliarde euro, fonduri europene, prin Programul Regional Vest 2021-2027, pentru investiții care sprijină creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor săi.
ECONOMIE
O nouă sesiune a programului Casa Verde Fotovoltaice începe pe 6 septembrie
Programul „Casa Verde Fotovoltaice” 2024 începe pe 6 septembrie cu sesiunea de înscriere a instalatorilor, iar din 27 septembrie vor putea aplica și persoanele fizice pentru a primi finanțare, a anunțat, într-o conferință de presă, președintele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), Laurențiu-Adrian Neculaescu, citat de Agerpres.
„Ne pregătim de o nouă sesiune pentru Programul Casa Verde Fotovoltaice (…) Un calendar pentru sesiunea de anul acesta va începe cu data de 6 septembrie. În acea dată vom începe înscrierea instalatorilor, vom deschide o nouă sesiune de acreditare pentru noi firme care doresc să participe la Programul Casa Verde. Fac mențiunea pe această cale că firmele care au fost anul trecut acreditate de AFM rămân în continuare acreditate dacă doresc să participe și în sesiunea de anul acesta. Doar firmele noi care doresc să se înscrie în cadrul programului, pe data de 6 septembrie, își pot depune dosarele pentru acreditare. Avem câteva etape pentru validarea instalatorilor. Lista instalatorilor se va publica undeva pe 1 noiembrie. În paralel, vom demara și înscrierea persoanelor fizice. Așa cum avem astăzi un calendar estimativ, vom începe pe 27 septembrie înscrierea persoanelor fizice în aplicația aferentă Programului Casa Verde Fotovoltaice. Până pe data de 9 octombrie, după ce se vor finaliza înscrierile, persoanele fizice pot să-și aleagă instalatorii din lista publicată de Administrația Fondului pentru Mediu”, a menționat Neculaescu.
Acesta a adăugat că, pentru sesiunea din acest an, se estimează apariția a 67.000 de noi beneficiari ai programului „Casa Verde Fotovoltaice”.
„Vreau să mai precizez doar faptul că anul acesta estimăm undeva în jur de 67.000 de noi beneficiari ai programului Casa Verde Fotovoltaice, ceea ce înseamnă că vom ajunge la un număr total de aproximativ 200.000 de familii care au beneficiat în decursul a câțiva ani de acest program”, a spus șeful AFM.
În ceea ce privește regulile de participare în program, acestea nu s-au schimbat față de sesiunea anterioară,
„Vor fi aceleași documente minimale pentru înscrierea în cadrul programului, și anume: actul de identitate, certificatele fiscale atât de la impozite și taxe locale, cât și de la bugetul consolidat, din care să rezulte că persoana fizică nu are datorii, și extrasul de carte funciară. Aplicația prin intermediul căreia se vor face înscrierile a rămas aceeași de anul trecut. Am avut un feedback foarte bun. Aplicația a fost simplu de folosit și a funcționat foarte bine. Diferența este că anul acesta nu vom mai lăsa trei zile de înscriere pentru fiecare regiune. Înscrierile se vor face într-o singură zi pentru fiecare regiune, pentru că am observat de anul trecut că banii s-au consumat în câteva minute”, a afirmat Laurențiu-Adrian Neculaescu.
La rândul său, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a subliniat că sistemul fotovoltaic pentru care se poate acorda finanțare trebuie să aibă capacitate de minimum 3 kW.
„Vom finanța pe fiecare regiune în parte, la fel cum vom finanța, la fel ca în anul trecut, și unitățile de cult. Vom avea o sesiune separată pentru clădirile cu destinație spațiu de locuit pentru personalul clerical sau clădirea care are ca destinație spațiu în care se celebrează slujbele religioase. Cam acestea sunt noutățile programului”, a spus oficialul.
Bugetul alocat în acest an pentru Programul „Casa Verde Fotovoltaice„ se ridică la valoarea de 2 miliarde de lei.