Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, document ce propune, între altele, crearea unui grup de lucru şi a unor linii de produse “anti-ageing” (împotriva îmbătrânirii) pe bază de apă termală sau minerală, precum şi numirea unor ambasadori ai sectorului balnear, dar şi introducerea unei noi ocupaţii în România, de “animator de staţiuni turistice”.

Grupul de lucru “anti-ageing” va include medici, paramedici, actorii turistici ai staţiunii, primăriile şi alţi prestatori cu relevanţă din staţiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii, susţin autorii proiectului.

“Este foarte important ca repoziţionarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel naţional, care să articuleze diversele specializări şi specificităţi locale prin integrarea lor în cele trei poziţionări propuse la nivel naţional: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical şi turism anti – îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moştenite (competente şi abilităţi medicale, tratamente balneare cu tradiţie, personal, etc) şi poziţionarea atractivă pe piaţa europeană, proces ce prespune o coerenţă optimă între modernizarea unor produse de turism balnear şi crearea unora noi”, arată proiectul redactat de Ministerul Economiei.

Autorităţile vor să dezvolte un cluster balneo-turistic verde la nivel naţional, care să asigure dezvoltarea şi promovarea produselor de turism balnear şi de ecoturism pe piaţa internatională, potrivit news.ro.

Acesta va fi lansat sub egida Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) pentru a coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear şi ecoturismul.

Clusterul ar trebui să ajute staţiunile balneare să găsească finanţările necesare şi parteneri privaţi pentru a dezvolta produse turistice inovante.

Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin cotizaţia membrilor şi prin folosirea fondurilor europene.

De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei “Destination Management Organization”, o asociaţie a actorilor publici şi privaţi interesaţi de dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenţei sale balneare.

“Vor putea fi identificaţi unii «ambasadori» ai sectorului balnear românesc – sportivi, actori, muzicieni – care să prezinte virtuţile curative ale resurselor naturale din România şi produsele oferite”, se arată în masterplan.

În plus, în cadrul clusterului va fi înfiinţată o comisie specială unde vor fi invitaţi arhitecţi, peisagişti, firme specializate în amenajare urbană şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale “pentru a defini acest set de criterii care va permite îmbunătăţirea patrimoniului cultural şi natural al staţiunilor şi diversificarea produselor turistice”.

Proiectul menţionează că instituirea cadrului legal care să permită realizarea acţiunilor prevăzute masterplanul turismului balnear “este o condiţie sine qua non pentru crearea premiselor de dezvoltare a destinaţiilor turistice balneare din România, a României ca destinaţie, dar şi a acestei forme de turism”.

Potrivit documentului, produsele turistice care se bazează pe mediul natural şi sălbatic, chiar dacă mai puţin atractive în prezent din cauza lipsei infrastructurilor, vor deveni extrem de competitive, „România având un cadru natural bine prezervat şi sălbatic printre cele mai impresionante în Europa”.

În masterplan se arată că sosirile turiştilor străini în staţiunile balneare îngistrează creşteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din staţiunile balneare.

În ultimii ani, s-a constatat şi o scădere a duratei medii a sejurului în statiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii.

“Este totuşi îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în staţiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puţine) şi nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt”, menţionează proiectul.

Aceştia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei naţionale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele naturale şi cele amenajate în cadrul staţiunilor.

România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil, astfel că aproape o treime din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră.

„Angajarea directă a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui număr suplimentar de 1,2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face că sectorul să fie unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi a turismului – în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltată”, menţionează proiectul.

Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, argumentează autorii.

În alte state europene, staţiunile balneare înseamnă o afacere mult mai mare. La nivelul Uniunii Europene, staţiunile balneare înregistrează o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro, arată proiectul.