Rețele sociale

ECONOMIE

Masterplanul pentru turismul balnear propune un grup de lucru “anti-ageing”

Radio CECCAR FM

Ministerul Economiei a elaborat un proiect de Hotărâre privind aprobarea unui masterplan pentru dezvoltarea turismului balnear, document ce propune, între altele, crearea unui grup de lucru şi a unor linii de produse “anti-ageing” (împotriva îmbătrânirii) pe bază de apă termală sau minerală, precum şi numirea unor ambasadori ai sectorului balnear, dar şi introducerea unei noi ocupaţii în România, de “animator de staţiuni turistice”.

Grupul de lucru “anti-ageing” va include medici, paramedici, actorii turistici ai staţiunii, primăriile şi alţi prestatori cu relevanţă din staţiunile care propun sau vor să propună produse împotriva îmbătrânirii, susţin autorii proiectului.

“Este foarte important ca repoziţionarea sectorului balnear să fie un proces complex întreprins la nivel naţional, care să articuleze diversele specializări şi specificităţi locale prin integrarea lor în cele trei poziţionări propuse la nivel naţional: turism balnear “verde” (legat cu ecoturismul), turism balnear medical şi turism anti – îmbătrânire. În acest fel se asigură concomitent preluarea activelor valoaroase moştenite (competente şi abilităţi medicale, tratamente balneare cu tradiţie, personal, etc) şi poziţionarea atractivă pe piaţa europeană, proces ce prespune o coerenţă optimă între modernizarea unor produse de turism balnear şi crearea unora noi”, arată proiectul redactat de Ministerul Economiei.

Autorităţile vor să dezvolte un cluster balneo-turistic verde la nivel naţional, care să asigure dezvoltarea şi promovarea produselor de turism balnear şi de ecoturism pe piaţa internatională, potrivit news.ro.

Acesta va fi lansat sub egida Autorităţii Naţionale pentru Turism (ANT) pentru a coordona includerea a două produse-cheie ale turismului românesc: turismul balnear şi ecoturismul.

Clusterul ar trebui să ajute staţiunile balneare să găsească finanţările necesare şi parteneri privaţi pentru a dezvolta produse turistice inovante.

Bugetul clusterului va fi de 30.000 euro, iar ulterior clusterul va deveni autonom prin cotizaţia membrilor şi prin folosirea fondurilor europene.

De asemenea, masterplanul pentru dezvoltarea turismului balnear propune crearea unei “Destination Management Organization”, o asociaţie a actorilor publici şi privaţi interesaţi de dezvoltarea turismului medical din România, în special a componenţei sale balneare.

“Vor putea fi identificaţi unii «ambasadori» ai sectorului balnear românesc – sportivi, actori, muzicieni – care să prezinte virtuţile curative ale resurselor naturale din România şi produsele oferite”, se arată în masterplan.

În plus, în cadrul clusterului va fi înfiinţată o comisie specială unde vor fi invitaţi arhitecţi, peisagişti, firme specializate în amenajare urbană şi reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale “pentru a defini acest set de criterii care va permite îmbunătăţirea patrimoniului cultural şi natural al staţiunilor şi diversificarea produselor turistice”.

Proiectul menţionează că instituirea cadrului legal care să permită realizarea acţiunilor prevăzute masterplanul turismului balnear “este o condiţie sine qua non pentru crearea premiselor de dezvoltare a destinaţiilor turistice balneare din România, a României ca destinaţie, dar şi a acestei forme de turism”.

Potrivit documentului, produsele turistice care se bazează pe mediul natural şi sălbatic, chiar dacă mai puţin atractive în prezent din cauza lipsei infrastructurilor, vor deveni extrem de competitive, „România având un cadru natural bine prezervat şi sălbatic printre cele mai impresionante în Europa”.

În masterplan se arată că sosirile turiştilor străini în staţiunile balneare îngistrează creşteri solide, plecând însă de la niveluri foarte joase, reprezentând sub 10% din totalul fluxurilor turistice din staţiunile balneare.

În ultimii ani, s-a constatat şi o scădere a duratei medii a sejurului în statiunile balneare, chiar dacă acesta rămâne sectorul turistic cu unul dintre cele mai lungi sejururi medii.

“Este totuşi îngrijorător faptul că scăderea sejurului mediu în staţiunile balneare este datorată unei scăderi generale de frecventare (sosiri mai puţine) şi nu migrării întregului sector către produse de tip wellness/sejur scurt”, menţionează proiectul.

Aceştia argumentează că turismul reprezintă una din cele mai dinamice ramuri ale economiei naţionale, în cadrul căreia turismul balnear are rolul de a valorifica resursele naturale şi cele amenajate în cadrul staţiunilor.

România se înscrie printre ţările europene cu un fond balnear remarcabil, astfel că aproape o treime din apele termale şi minerale de pe continent se găsesc în ţara noastră.

„Angajarea directă a peste 500.000 de persoane şi sprijinirea unui număr suplimentar de 1,2 milioane de locuri de muncă în domenii conexe face că sectorul să fie unul dintre cei mai mari angajatori din Uniunea Europeană atât în domeniul asistenţei medicale, cât şi a turismului – în special în regiunile în care industria este mai puţin dezvoltată”, menţionează proiectul.

Dintre toate segmentele de turism din România, turismul de sănătate este singura formă de turism care se bazează pe un potenţial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil şi independent de condiţiile atmosferice, argumentează autorii.

În alte state europene, staţiunile balneare înseamnă o afacere mult mai mare. La nivelul Uniunii Europene, staţiunile balneare înregistrează o cifră de afaceri de peste 20 miliarde de euro, arată proiectul.

ECONOMIE

România, cea mai ridicată rată anuală a inflației din UE în luna ianuarie

Radio CECCAR FM

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a scăzut în luna ianuarie până la 3,1%, de la 3,4% în decembrie, însă în România rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și în creștere față de luna decembrie a anului trecut, arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres.

În prima lună a acestui an, țările membre ale UE cu cele mai ridicate rate ale inflației au fost România (7,3%), Estonia (5%) și Croația (4,8%). La polul opus, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost Danemarca și Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania și Finlanda (toate cu o inflație de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflației a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie. De asemenea, Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate prețurile pentru bunuri volatile, precum energia și alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie. Un alt indicator care, pe lângă prețurile la energie și alimente, exclude și prețurile la țigări și alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie. Inflația de bază este indicatorul urmărit cu atenție de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

Continuare

ECONOMIE

O nouă schemă de ajutor de stat pentru susținerea producției de cartofi

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat schema „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de cartof de consum”. Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), actul normativ vizează acordarea unui ajutor de minimis pentru susținerea producției de cartof de consum, pentru anul 2024, suma totală alocată este în valoare de 11.483.880 lei (echivalentul a maximum 2.309.010 euro), iar cuantumul maxim al ajutorului de minimis de 200  euro/ha se acordă proporțional cu suprafața efectiv cultivată.

Pentru a obține sprijinul financiar, beneficiarii trebuie să utilizeze o suprafață cultivată cu cartof de consum de minimum 0,3 ha inclusiv și să obțină o producție de minimum 15 tone/ha, din care să comercializeze cel puțin 6 tone/ha, până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Beneficiarii pot fi din următoarele categorii: producători agricoli persoane fizice, producători agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, producători agricoli societăți agricole și producători agricoli persoane juridice.

Cererile de înscriere în program trebuie depuse începând cu data intrării în vigoare a actului normativ și până la cel târziu data de 20 mai a anului de cerere inclusiv. Valorificarea producției se face până cel târziu la data de 18 noiembrie inclusiv a anului de cerere.

Pentru înscrierea în Program se vor depune următoarele documente justificative: copia rapoartelor fiscale de închidere zilnică /bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare până la data de 20 noiembrie inclusiv a anului de cerere. Verificările în teren se realizează de către DAJ și APIA, cu cel puțin 10 zile înainte de recoltare, în baza notificărilor solicitanților ajutorului de minimis.

Continuare

ECONOMIE

Schemă de ajutor de stat pentru sectorul creșterii animalelor

Radio CECCAR FM

Guvernul a aprobat o Hotărâre prin care sectorul creșterii animalelor va beneficia de o schemă de ajutor de stat în anul 2024, în valoare de aproximativ 390 milioane de lei, reprezentând credite de angajament și credite bugetare.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), valoarea totală a schemei de ajutor de stat pentru anul 2024 se încadrează în plafonul total maxim al schemei de ajutor de stat pentru perioada 2023-2027, care este de 561.571.180 lei.

În urma actului aprobat de Executiv, speciile taurine, bubaline, porcine și ecvine vor beneficia de 120,7 milioane lei, iar pentru speciile ovine și caprine va fi prevăzută suma de 269 milioane de lei.

Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenționate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii, respectiv întreprinderilor individuale și familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care dețin atestat de producător după caz, precum și persoanelor juridice care își desfășoară activitatea în domeniul producției de produse agricole.

Fondurile vor fi asigurate de la bugetul MADR, în limita sumelor aprobate prin legile bugetare anuale.

Continuare

Trending