Rețele sociale

ECONOMIE

România va rămâne fără gaze şi ţiţei şi vor creşte importurile

Radio CECCAR FM

Strategia Energetică a României 2016-2030, lansată marţi seara în dezbatere publică, estimează o creştere a importurilor de hidrocarburi, în special de ţiţei, care vor acoperi 25% din consumul intern în anul 2030, şi estimează retragerea din funcţiune a unor termocentrale pe gaze sau cărbune cu o capacitate totală instalată de 4.200 MW. Documentul prevede că producţia de gaze naturale a României va scădea spre zero după 2035, iar producţia de ţiţei după 2045.

„Până în anul 2030, este de aşteptat retragerea din funcţiune a circa 1.800 MW pe bază de gaz natural şi 2.400 MW pe bază de cărbune. Pe măsură ce capacităţile vechi sunt retrase în rezervă sau dezafectate, sunt necesare noi capacităţi în locul lor”, arată documentul, care subliniază că toate capacităţile noi trebuie să aibă o eficienţă globală ridicată şi să fie flexibile.

România dispune de o capacitate netă instalată pe bază de gaz natural de circa 3.650 MW, din care 1.750 MW cu cogenerare de energie termică şi electrică. 450 MW se află în rezervă, iar alţi 1.150 MW se apropie de sfârşitul duratei normate de viaţă, urmând a fi retraşi din uz în perioada 2017-2023.

România deţine în prezent 3.300 MW de capacitate netă instalată şi disponibilă, inclusiv cele rezervate pentru servicii de sistem, în centrale termoelectrice pe bază de lignit şi de huilă, alte capacităţi fiind în curs de retehnologizare.

Grupurile pe huilă de la Deva, cu excepţia grupului 3, vor fi retrase, cu perspective foarte reduse de a fi repornite. În plus, câteva dintre grupurile pe bază de lignit sunt, în prezent, retrase pentru investiţii de retehnologizare şi prelungire a duratei de viaţă.

„Până în 2030, România îşi va înlocui în bună măsură capacităţile de producţie a energiei electrice, care sunt ineficiente economic şi inadecvate ecologic, ajunse la capătul duratei normate de viaţă, cu unele noi, bazate pe tehnologii avansate. Mixul de capacităţi de producţie va rămâne diversificat şi echilibrat, incluzând o creştere a capacităţilor de producere a energiei nucleare”, se menţionează în Strategie, potrivit News.ro.

Gazul natural, principala resursă de energie în România, a avut în 2015 o pondere de 29% (111 TWh) în mixul energiei primare, fiind urmat de ţiţei, cu o pondere de 27% (101 TWh).

România a consumat 65 TWh proveniţi din cărbune, dintre care 55 TWh din lignit, şi 46 TWh sub formă de biomasă.

Energiei nucleare îi corespund 35 TWh în mixul de energie primară, iar 26 TWh provin din sursele regenerabile de energie pentru producţia de energie electrică – hidroenergie, eolian şi fotovoltaic.

Pentru anul 2030, rezultatele modelării în scenariul optim arată o scădere a gazului natural la 106 TWh (27%), menţinerea consumului de ţiţei (26%) şi reducerea contribuţiei cărbunelui.

În schimb, se dublează contribuţia energiei nucleare şi creşte cea a energiei provenite din biomasă (inclusiv biogaz) la 51 TWh.

Sursele regenerabile de energie în producţia de energie electrică cresc la 37 TWh.

„Pe termen lung, epuizarea zăcămintelor de hidrocarburi face probabilă o creştere uşoară a importurilor, dar ponderea lor nu va depăşi, probabil, 25% din consumul intern în 2030 – aproape în întregime ţiţei”, arată autorii proiectului.

Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu.

„Potrivit scenariului optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate”, subliniază documentul.

Documentul estimează, însă, o creştere susţinută a cererii finale de energie electrică, de la 44 TWh în 2015 la 51 TWh în 2030.

Faţă de această proiecţie, scenariile alternative arată ca probabilă o evoluţie de creştere mai degrabă mai lentă decât mai rapidă a cererii.

România are, în prezent, un consum mediu orar de energie electrică de 6.500 MWh, cu variaţii între aproximativ 4.200 MWh şi 9.600 MWh, reprezentând niveluri minime şi maxime în ultimii nouă ani, pentru care sunt disponibile date detaliate.

La orizontul anului 2030, proiecţia indică o creştere a consumului mediu cu circa 20%, fiind de aşteptat creşteri similare şi pentru nivelurile maxime şi minime.

Consumul final de produse petroliere înregistrează evoluţii puternic divergente de la scenariu la scenariu. În scenariul optim, strategia prognozează o scădere continuă a consumului, de la 79 TWh în 2030 la 70 TWh în 2040 şi doar 55 TWh în 2050.

Consumul final de gaz natural rămâne constant între 2030 şi 2050, la nivelul de 68 TWh, potrivit scenariului optim.

Producţia totală de energie primară a României se va reduce uşor, de la 304 TWh – echivalentul a 26,2 milioane tone echivalent petrol – în 2030 până la 287 TWh în 2050.

Producţia totală de cărbune va scădea de la 32 TWh, în 2030, la 12 TWh, în 2050, în continuarea tendinţei de diminuare a cărbunelui în mixul energetic, de la 45 TWh în 2020.

„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tep). În scenariul ambiţios de decarbonare combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero”, se menţionează în Strategie.

Producţia de gaz natural va scădea, după ce atinge un nou vârf de 132 TWh în 2025 ca urmare a producţiei din Marea Neagră, la 96 TWh în 2030 şi la 65 TWh în 2050.

„Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045”, punctează documentul.

Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată, 2030-2050. În scenariul optim, producţia este de 48 TWh în 2030 şi de 68 TWh în 2050. „Este notabilă tendinţa de accelerare a producţiei pe bază de biomasă după 2030, prin dezvoltarea tehnologiilor moderne şi eficiente la scară largă, în special în mediul rural”, spun specialiştii.

Producţia de energie din surse regenerabile de energie va creşte în ritm susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Tendinţa de creştere este consistentă în toate scenariile rulate, însă apar variaţii mari între scenariile de decarbonare şi scenariul de referinţă.

România rămâne un exportator net important de energie electrică în regiune, chiar dacă în 2016 s-a remarcat o moderare a exporturilor şi o creştere uşoară a importurilor.

Exportul de energie electrică nu este, însă, un obiectiv strategic pentru România, astfel încât producţia anuală optimă de energie electrică ar trebui, în mod ideal, să urmeze nivelul cererii.

„Nivelul exporturilor nete este chiar aşteptat să crească pe termen lung, întrucât energia electrică produsă în România este de aşteptat să rămână competitivă în regiune pe termen lung, prin implementarea prezentei strategii. Un factor semnificativ de impact asupra nivelului exporturilor nete este realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă”, mai arată proiectul.

Construcţia a două noi reactoare ar mări exporturile nete de energie electrică de la aproximativ 7 la 11 TWh anual. „Astfel, România va rămâne un furnizor important de energie electrică şi de rezilienţă în regiune”, menţionează Strategia.

De asemenea, Strategia estimează că transportul şi distribuţia de energie vor fi digitalizate. Reţelele inteligente îşi vor face simţită prezenţa, facilitând tranziţia consumatorului către postura de prosumator, ce injectează în reţea propria producţie de energie.

„Autovehiculul electric şi cel hibrid vor fi o prezenţă obişnuită, chiar dacă minoritară”, estimează autorii Strategiei.

Documentul prevede o scădere a numărului românilor aflaţi în situaţie de sărăcie energetică, ca urmare a îmbunătăţirii mecanismelor de protecţie socială şi a programelor direcţionate de eficienţă energetică.

De asemenea, numărul gospodăriilor din România fără acces la surse de energie urmează să scadă în următorii ani.

Strategia mai arată că firmele energetice cu participaţii substanţiale ale statului vor fi mai autonome managerial şi mai eficiente din punct de vedere tehnologic şi economic, contribuind simţitor la modernizarea sectorului energetic şi a economiei.

ECONOMIE

Ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 797 din 4 septembrie 2023 a fost publicat Ordinul nr. 3.284/2023 al ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru activități de cercetare-dezvoltare și inovare finanțate prin prioritatea 1. „Susținerea și promovarea unui sistem de CDI atractiv și competitiv în RO” a Programului Creștere inteligentă digitalizare și instrumente financiare. Schema cuprinde următoarele categorii de ajutoare: a) ajutoare regionale pentru investiții; b) ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate; c) ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare; d) ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență”; e) ajutoare pentru acțiuni de teaming; f) ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare; g) ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor; h) ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională.

Prin prezenta schemă se oferă sprijin pentru atingerea următoarelor obiective: a) obiectivul principal: cercetare și dezvoltare; b) obiectivele secundare:  inovare; ▪ dezvoltare regională și crearea de locuri de muncă.

Ajutorul se acordă sub formă de grant (asistență financiară nerambursabilă în una sau mai multe tranșe).

Ajutorul de stat se acordă prin decontarea cheltuielilor eligibile conform contractului de finanțare, fără a depăși intensitatea ajutorului de stat aplicabilă. Cererea de rambursare a cheltuielilor eligibile va fi însoțită de documente justificative clare și detaliate. Totalul cheltuielilor eligibile decontate nu poate depăși suma prevăzută în contractul de finanțare.

Beneficiarii ajutoarelor pot fi: a) microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii [pentru art. 14, 22, 25, 25a, 25d, 26, 28 și 29 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare]; b) întreprinderile mari (doar în parteneriat cu IMM-uri) [pentru art. 25 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014]. Pentru acestea este obligatoriu să aibă menționată în statut activitatea de cercetare la depunerea proiectului; c) organizațiile de cercetare [pentru art. 25, 25d, 26 și 28 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014].

Organizațiile de cercetare sunt beneficiare de ajutor, în temeiul prezentei scheme, cu respectarea tuturor condițiilor schemei de ajutor, doar în cazul în care într-un an calendaristic activitatea economică nu este pur auxiliară. Se consideră că activitatea este pur auxiliară atunci când activitățile economice consumă exact aceiași factori (de exemplu, materiale, echipamente, forță de muncă și capital fix) ca și activitățile neeconomice, iar capacitatea alocată în fiecare an unor astfel de activități economice nu depășește 20% din capacitatea anuală globală a entității respective. În cazul în care o organizație de cercetare sau o infrastructură de cercetare este utilizată atât pentru activități economice, cât și pentru activități neeconomice, finanțarea publică face obiectul normelor privind ajutoarele de stat numai în măsura în care aceasta acoperă costurile legate de activitățile economice respective.

Pentru a fi eligibili să primească finanțare în temeiul prezentei scheme de ajutor, solicitanții trebuie să îndeplinească următoarele condiții, cumulativ: a) beneficiarii nu sunt în stare de faliment ori lichidare, nu au afacerile administrate de un judecător-sindic sau activitățile comerciale suspendate, nu fac obiectul unui aranjament cu creditorii sau nu sunt într-o situație similară cu cele anterioare, reglementată prin lege; b) beneficiarii și-au îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale), în conformitate cu prevederile legale în vigoare; c) reprezentantul legal al beneficiarului nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională; d) beneficiarii nu fac obiectul unei decizii de recuperare emise de Comisia Europeană, un furnizor de ajutor sau Consiliul Concurenței, prin care un ajutor de stat/de minimis a fost declarat ilegal și/sau incompatibil cu piața internă sau, în cazul în care solicitantul a făcut obiectul unei astfel de decizii, aceasta trebuie să fi fost deja executată și ajutorul integral recuperat, inclusiv dobânda de recuperare aferentă; e) beneficiarii au sediul sau o sucursală în România la momentul plății ajutorului; f) fiecare solicitant care depune un proiect în cadrul apelurilor cărora li se aplică prezenta schemă trebuie să furnizeze obligatoriu datele de identificare și situațiile economico-financiare actualizate:  informații generale; date despre bonitatea solicitantului, inclusiv despre resursele umane disponibile pentru implementarea proiectului; ▪ documente originale scanate: certificat unic de înregistrare, certificat fiscal, act de constituire, statut, ultimul bilanț contabil, contul de profit și pierderi; ▪ structura acționariatului (persoane fizice și juridice); ▪ componența organului de conducere/consiliului de administrație; ▪ declarația pe propria răspundere privind respectarea condițiilor de eligibilitate.

Participarea beneficiarilor la proiecte se face individual sau în parteneriat, iar în cazul în care proiectele se depun și se implementează în parteneriat, contractul de finanțare se va încheia cu liderul de parteneriat, având la bază un acord de parteneriat asumat de către toți partenerii din proiect, parte integrantă din contractul de finanțare.

Toate ajutoarele (cu excepția celor aferente art. 22, 25a și 25d din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu modificările și completările ulterioare) pot fi considerate compatibile cu piața internă doar dacă acestea au un efect stimulativ. Potrivit actului normativ, un efect stimulativ apare în cazul în care ajutorul schimbă comportamentul unei întreprinderi, determinând-o să se implice în activități suplimentare, pe care, în absența ajutorului, nu le-ar desfășura sau le-ar desfășura în mod limitat sau diferit. Cu toate acestea, ajutorul nu trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o întreprindere le-ar fi suportat oricum și nu trebuie să compenseze riscul comercial normal al unei activități economice. Se consideră că ajutorul nu reprezintă un stimulent pentru beneficiar în cazul în care activitatea pentru care se acordă finanțare a început deja înainte ca cererea de finanțare a ajutorului să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale. În cazul în care începutul lucrărilor are loc înainte ca cererea de ajutor să fie depusă de către beneficiar la autoritățile naționale, proiectul nu va fi eligibil pentru ajutor.

Sunt eligibile pentru a primi ajutor de stat prin această schemă numai proiectele pentru care beneficiarul a depus o cerere de ajutor/finanțare pentru un proiect la autoritatea națională care administrează schema, înainte de începerea lucrărilor la proiectul sau la activitatea respectivă.

Cererea de ajutor/finanțare trebuie să conțină cel puțin următoarele informații: a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia; b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii acestuia; c) locul de desfășurare a proiectului; d) lista costurilor eligibile ale proiectului; e) tipul de ajutor (grant) și valoarea finanțării publice necesară pentru proiect.

Schema intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial și se aplică până la 31 decembrie 2028. Plata ajutorului către beneficiarii schemei se poate face până la 31 decembrie 2029.

Având în vedere că prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 se aplică până la 31 decembrie 2026, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va actualiza prezenta schemă în funcție de regulile aplicabile după data de 31 decembrie 2026. Toate ajutoarele de stat acordate începând cu data de 1 ianuarie 2027 inclusiv în baza acestei scheme trebuie să respecte condițiile stabilite prin prevederile regulamentului specific (UE) aplicabil în momentul respectiv.

Bugetul schemei este de 549.818.162 euro (FEDR + bugetul de stat), echivalent cu 2.711,05 milioane lei.

Numărul maxim estimat de beneficiari în cadrul schemei este 600.

Pentru conversia în lei, în cadrul schemei de ajutor de stat se va utiliza cursul de schimb InforEuro valabil la data acordării ajutorului/efectuării plăților.

Continuare

ECONOMIE

ANAF propune completarea formularului Aviz de verificare

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituției, pentru consultare publică, un proiect de Ordin pentru completarea Anexei nr. 1.a la OPANAF nr. 2.117/2018 privind aprobarea modelului și conținutului formularelor și documentelor utilizate în activitatea de verificare a situației fiscale personale, proiect prin care se propune, în esență, completarea formularului „Aviz de verificare”.

În Referatul de aprobare care însoțește proiectul de act normativ, ANAF menționează că, în conformitate cu prevederile art. 138 alin. (5) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, înaintea desfășurării verificării situației fiscale personale, organul fiscal central are obligația să înștiințeze, în scris, persoana fizică supusă verificării în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de verificare. Elementele cuprinse în acesta sunt prevăzute la art. 141 Avizul de verificare din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Până la adoptarea OG nr. 188/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, articolul 141 alin.(1) lit.e) din actul normativ menționat stipula faptul că avizul de verificare prevăzut la art. 138 alin.(5) cuprinde: (…) e) solicitarea de informații și înscrisuri relevante pentru verificare; (…).

După adoptarea OG nr. 188/2022 la 28 decembrie 2022 pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, art. 141 alin.(1) lit.e) a fost modificat și completat cu mențiunea privind obligativitatea traducerii în limba română a documentelor justificative depuse într-o limbă străină, având următoarea formulare:

e) solicitarea de informații și înscrisuri pentru verificare, cu mențiunea că înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8;

În acest context, în vederea armonizării legislației terțiare, respectiv a prevederilor Anexei 1.a din OPANAF nr. 2.117/2018 cu prevederile legislației primare, respectiv art.141 alin.(1) lit.e) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, se propune completarea Anexei nr. 1.a Aviz de verificare, înaintea penultimului paragraf, cu un nou paragraf cu urmǎtorul cuprins:

Înscrisurile într-o limbă străină trebuie însoțite de traducerea în limba română, certificată de traducători autorizați de Ministerul Justiției, potrivit art. 8 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

Noi reglementări în vederea simplificării achizițiilor publice din domeniul IT

Radio CECCAR FM

Executivul a aprobat o Hotărâre de Guvern  prin care simplifică achizițiile publice din domeniul IT și contribuie la debirocratizarea sistemului. Potrivit unui comunicat al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), actul normativ va contribui, totodată, la accelerarea implementării proiectelor din domeniul IT&C. Noul act normativ modifică HG nr. 941/2013 privind organizarea și funcționarea Comitetului Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională (CTE).

„Am promis că vom debirocratiza administrația și vom eficientiza procesele de achiziții și acum ne ținem de promisiune. Nu putem gestiona proiectele mari din zona IT&C și nu putem atrage fonduri din bani europeni cu legislație învechită și proceduri neadaptate necesităților actuale. Avem nevoie de flexibilitate și rapiditate în administrația publică pentru a implementa proiecte care să schimbe semnificativ viețile cetățenilor”, a declarat ministrul de resort, Bogdan Ivan.

Principalele modificări cuprinse în noua HG se referă la modificarea componenței CTE, prin introducerea unor instituții noi, cum ar fi Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Directoratul Național de Securitate Cibernetică, pentru o reprezentare eficientă în cadrul Comitetului a instituțiilor/organismelor care dețin competențe în domeniile impactate de exercitarea de către CTE, respectiv de către Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), a atribuțiilor stabilite de prevederile legale.

De asemenea, Hotărârea simplifică Studiul de Fezabilitate, prin aprobarea unei noi forme, alta decât cea prevăzută de HG 907/2016. Noua formă ține cont de caracteristicile proiectelor care au exclusiv componente specifice tehnologiei informației și comunicațiilor și pentru care este obligatorie sau necesară întocmirea unui studiu de fezabilitate, pentru a înlesni eforturile pe care le depun instituțiile publice în vederea întocmirii acestor documente și pentru a accelera absorbția fondurilor europene nerambursabile, care constituie surse de finanțare pentru astfel de proiecte.

Nu în ultimul rând, prin Hotărârea adoptată, se modifică pragul valoric de la care este necesară obținerea avizului CTE pentru componenta IT&C a  proiectelor înainte de avizare, în sensul majorării acestuia de la 2.000.000 lei la 5.000.00 lei.

Documentul reglementează și documentațiile supuse obținerii avizului CTE, din perspectiva noilor acte normative aprobate pentru domeniul IT&C (ex. Legea 242/2022, OUG 89/2022, HG 112/2023), care se referă la Platforma de Cloud Guvernamental, interoperabilitate, securitate cibernetică.

„Astfel, prin modificările și completările aduse la HG-ul CTE, MCID și ADR principalele instituții responsabile de transformarea digitală a statului român vor putea avea o imagine mai clară și mai completă asupra proiectelor IT&C care vor fi implementate, scopul final fiind acela de a îmbunătăți serviciile publice electronice oferite cetățenilor, mediului de afaceri și societății civile”, menționează reprezentanții MCID.

Continuare

Trending