ECONOMIE
Peste jumătate dintre oamenii de afaceri din România estimează că economia va frâna în 2017
Peste jumătate dintre antreprenorii din România estimează că în acest an economia autohtonă va continua să crească, însă într-un ritm încetinit faţă de anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al creşterii riscurilor externe, potrivit unui sondaj de opinie realizat de KeysFin în rândul oamenilor de afaceri din România.
Sondajul privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.
Barometrul KeysFin privind economia românească a fost realizat în perioada 1-30 decembrie 2016, pe un eşantion reprezentativ de 150 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT sau altele.
După un an 2016 în care consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4%, evoluţia economică din 2017 este privită într-o notă pozitivă, însă majoritatea investitorilor rămân destul de rezervaţi.
Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017, ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri au aşteptări moderate privind ritmul de creştere economică.
În total, 53% dintre managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% dintre ei văd o evoluţie între 4,2 şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%.
6% dintre cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute în descifrarea evoluţiei economiei din 2017.
Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al III-lea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după un avans de 6% în trimestrul al doilea.
Întrebați care sunt principalele provocări ale lui 2017, cei mai mulţi manageri (62%) au estimat o temperare a creşterii consumului, 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% s-au referit la posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei.
Investitorii au mai trecut la acest capitol, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.
“Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente a coborât la 9%. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu un punct a TVA-ului de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul guvern însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.
Potrivit acestora, este greu de crezut că apetitul de consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales şi că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.
„Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, mai susţin analiştii KeysFin. Potrivit acestora, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2-2,1%.
Potrivit barometrului, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne stabilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45-4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. 22% văd un curs al euro peste pragul de 4,6 lei, în timp ce restul au evitat să comenteze.
Cei mai mulţi investitori s-au declarat convinşi că BNR va reuşi să ţină moneda naţională în frâu şi că, din punct de vedere al riscului valutar, acesta va rămâne controlabil, în condiţiile în care politica fiscal-bugetară a Guvernului şi evoluţiile externe se vor situa în limitele aşteptate.
Întrebaţi fiind ce măsuri le-ar solicita guvernanţilor în 2017 pentru a asigura stabilitatea economică şi a impulsiona business-ul autohton, oamenii de afaceri au vorbit în primul rând despre predictibilitate.
Un Cod Fiscal bătut în cuie, care să nu mai sufere modificări, este principala cerinţă a investitorilor.
Oamenii de afaceri au mai invocat necesitatea reducerii birocraţiei în aparatul de stat şi a stimulării activităţii economice prin investiţii durabile, mai ales în infrastructură.
„Chiar dacă PIB-ul a crescut cu câte 8-9 miliarde de euro pe an, veniturile statului au rămas constante, la 23 de miliarde de euro. Presiunile de ordin fiscal şi salarial vor afecta puternic bugetul de stat, asta dacă nu se vor găsi soluţii de eficientizare a cheltuielilor bugetare. Guvernul va avea de ales între a face reforme, pentru a-şi putea onora promisiunile, sau a-şi extinde sursele de finanţare”, consideră specialiştii Keysfin, care mai spun că este nevoie de investiţii care să genereze oportunităţi de dezvoltare, în special în sectorul infrastructurii.
Analiştii remarcă faptul că, în ultimii cinci ani, guvernul a împrumutat de la bănci echivalentul a 20 de miliarde de euro, adică o valoare similară împrumutului de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, pentru a ieşi din criză.
“Construcţia de autostrăzi şi reabilitatarea reţelei de transport pe calea ferată trebuie să devină prioritare”, subliniază analiştii Keysfin.
Pe lângă îngrijorăriile de la nivel naţional, oamenii de afaceri se mai preocupă şi de riscurile externe. Brexit-ul şi planurile noii administraţii Trump sunt cele mai des invocate de investitori, care remarcă, totodată, şi peisajul politic european, în care tonurile extremiste prind tot mai mult contur.
“Impactul alegerilor din Franţa, Germania şi Olanda alături de evoluţia economiei italiane, acolo unde riscurile bancare sunt în creştere, sunt în prim-plan în 2017. În discuţiile avute cu oamenii de afaceri, aceştia au invocat şi instabilitatea economică din China. În plus, principalul exportator al lumii ar putea fi afectat de măsurile protecţioniste promise de Donald Trump, care ar putea fi urmate şi de alte ţări”. au mai spus analiştii de la KeysFin, citați de News.ro.
Informaţiile prezentare sunt culese din barometrul privind starea business-ului romanesc, un proiect dezvoltat de KeysFin prin analiza datelor financiare privind societăţile comerciale şi PFA-urile active din Romania.
ECONOMIE
MIPE: Modificarea PNRR a fost evaluată pozitiv de Consiliul UE
Astăzi, în cadrul reuniunii consiliului miniștrilor pentru Afaceri Economice și Financiare – ECOFIN, a fost evaluată pozitiv modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), iar în scurt timp Consiliul Uniunii Europene va emite o noua decizie de punere în aplicare, a anunțat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat.
Reprezentanții MIPE precizează, într-un comunicat, că, în forma sa modificată, Planul include și capitolul REPowerEU (Componenta 16) și are o alocare de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi), acoperind 66 de reforme și 111 investiții.
„PNRR, în noua variantă la care am adăugat capitolul REPowerEU, pune accent hotărât pe tranziția către sustenabilitate și energie verde. Este un pas semnificativ către un viitor firesc, ce pornește din conștiința colectivă a românilor, care au înțeles profund importanța sustenabilității și necesitatea unei schimbări. Suntem mai aproape cu 66 de reforme si 111 investiții de o Românie mai modernă, mai curată și aliniată la standardele contemporane, aducând schimbări tangibile în direcția unei societăți dezvoltate și adaptate noilor provocări globale”, a declarat ministrul de resort, Adrian Câciu.
Prin REPowerEU, România va beneficia de fonduri nerambursabile suplimentare în valoare de 1,4 miliarde euro. Capitolul REPowerEU cuprinde două noi reforme și șapte investiții care se axează pe accelerarea producerii de energie verde, pe creșterea eficienței energetice a clădirilor și pe recalificarea și perfecționarea forței de muncă în domeniul generării de energie verde.
Planul modificat al României pune un accent puternic pe tranziția verde, alocând 44,1% (față de 41% în planul inițial) din fondurile disponibile pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice. Totodată, crește alocarea fondurilor pentru tranziția digitală a țării, de la 20,5%, la 21,8%.
Planul revizuit include modificările PNRR în urma aplicării articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul de instituire a Mecanismului de Redresare și Reziliență, care a condus la diminuarea alocării componentei de grant 2,11 miliarde euro. De asemenea, sunt incluse ajustări generate de creșterea prețurilor la materiale de construcții și întreruperea lanțurilor de aprovizionare.
ECONOMIE
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
Comisia Europeană a adoptat, joi, orientări referitoare la modul de elaborare a acordurilor de durabilitate din domeniul agriculturii, utilizând o nouă excludere de la aplicarea normelor UE în materie de concurență introdusă de recenta reformă a politicii agricole comune, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.
Articolul 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene interzice, în general, acordurile dintre întreprinderi care restrâng concurența, cum ar fi acordurile dintre concurenți care duc la prețuri mai mari sau la cantități mai mici. Cu toate acestea, articolul 210a din Regulamentul nr. 1308/2013 de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole exclude de la această interdicție anumite acorduri restrictive din sectorul agricol, atunci când acordurile respective sunt indispensabile pentru atingerea standardelor de durabilitate care depășesc normele obligatorii ale UE sau naționale.
„Tranziția către o producție agricolă mai rezilientă și mai durabilă necesită o cooperare consolidată a actorilor din cadrul întregului lanț de aprovizionare, asigurând faptul că fermierii obțin un randament economic echitabil pentru eforturile lor de a asigura un nivel mai durabil al producției decât cel care este obligatoriu în prezent. Noile orientări le oferă îndrumări fermierilor și altor actori din cadrul lanțului de aprovizionare cu privire la modul în care să elaboreze acordurile lor de durabilitate astfel încât să beneficieze de noua excludere de la normele în materie de concurență”, a declarat comisarul pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.
Noile orientări urmăresc să clarifice modul în care operatorii care își desfășoară activitatea în sectorul agroalimentar pot elabora inițiative comune în materie de durabilitate în conformitate cu articolul 210a.
În special, noile orientări definesc domeniul de aplicare al excluderii. Excluderea se referă numai la acordurile dintre diferiți producători agricoli și acordurile dintre producători agricoli și alți actori din lanțul agroalimentar, cum ar fi întreprinderile care furnizează materii prime pentru producția, distribuția, transportul sau ambalarea produsului. Aceasta înseamnă că acordurile încheiate fără a include producătorii agricoli nu pot beneficia de excludere. În plus, acordurile trebuie să se refere întotdeauna la produse agricole.
Noile orientări definesc obiectivele de durabilitate eligibile. Orientările clarifică domeniul de aplicare a obiectivelor de durabilitate care pot fi urmărite prin acorduri. Aceste obiective sunt prevăzute la articolul 210a din Regulamentul OCP și pot fi împărțite în trei categorii: protecția mediului; reducerea utilizării pesticidelor și a rezistenței la antimicrobiene și sănătatea și bunăstarea animalelor. Aceasta înseamnă că acordurile care urmăresc obiective de durabilitate economică și socială (de exemplu, remunerarea echitabilă a fermierilor și a lucrătorilor agricoli) nu intră în domeniul de aplicare a excluderii.
De asemenea, noile orientări stabilesc cerințe pentru standardele de durabilitate. Pentru a beneficia de excludere, părțile trebuie să convină asupra adoptării unui standard de durabilitate care să fie mai ridicat decât standardele obligatorii în temeiul legislației UE sau al legislației naționale, chiar dacă doar în mod marginal. Astfel de acorduri ar trebui să fie indispensabile pentru atingerea standardului de durabilitate.
Noile orientări explică faptul că acordurile de durabilitate pot include orice tip de restrângere a concurenței, cu condiția ca restricția să fie indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate. Orientările detaliază modul în care se poate evalua în practică dacă o anumită restrângere a concurenței este indispensabilă. De exemplu, operatorii pot conveni asupra unor plăți către producători menite să acopere costurile suplimentare, precum și asupra unui stimulent monetar pentru ca producătorii să își asume riscul aferent adoptării standardului. Se consideră că excluderea bunurilor sau a operatorilor din alte state membre nu este, în principiu, indispensabilă pentru atingerea unui standard de durabilitate.
Noile orientări definesc domeniul de aplicare a intervenției ex post a autorităților din domeniul concurenței. Orientările explică faptul că, în cazurile în care punerea în aplicare a unui acord de durabilitate conduce, printre altele, la prețuri de consum nerezonabile sau la eliminarea de pe piață a unui produs pentru care există o cerere semnificativă din partea consumatorilor, autoritățile din domeniul concurenței pot interveni și pot solicita încetarea sau modificarea acordurilor de durabilitate.
Orientările vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Operatorii care au încheiat deja acorduri de durabilitate sunt invitați să le alinieze la orientările Comisiei. Operatorii pot solicita un aviz din partea Comisiei cu privire la compatibilitatea acestora cu normele UE în materie de concurență începând cu 8 decembrie 2023.
ECONOMIE
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului, o nouă și eficientă modalitate de comunicare și colaborare cu Agenția.
„Acest canal va fi un loc unde veți primi informații de ultimă oră, știri de presă, precum și oportunități de interacțiune pentru orice informații suplimentare sau clarificări. De ce ar trebui să vă alăturați canalului nostru: ▪ rapiditate: actualizări instant și informații esențiale la îndemâna dvs.; ▪ acces exclusiv: oportunitatea de a fi la curent cu cele mai recente noutăți și informații de presă privind derularea fondurilor nerambursabile acordate proiectelor de investiții din agricultură și pentru dezvoltarea mediului rural; ▪ conținut verificat și oficial”, se menționează într-un comunicat transmis de AFIR.
Pentru a urmări canalul oficial de WhatsApp al AFIR, cei interesați trebuie să acceseze de pe telefon link-ul de mai jos: https://whatsapp.com/channel/0029VaAdKx0KgsNudHQFyg1o.
„Ne-am bucura să vă alăturați nouă pentru a beneficia de toate avantajele pe care le oferă acest canal de comunicare”, menționează reprezentanții AFIR.
-
ECONOMIEacum 11 ore
Acord cu privire la 90% din schimbările planificate pentru regulile fiscale ale UE
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Masă rotundă privind viitorul profesiei contabile
-
ECONOMIEacum 11 ore
Malta, Croația și România, cele mai mari creșteri economice anuale din UE, în trimestrul 3
-
ECONOMIEacum 11 ore
CE: Orientări antitrust pentru acordurile de durabilitate din domeniul agriculturii
-
PROFESIA CONTABILĂacum o zi
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 6 decembrie 2023
-
ECONOMIEacum o zi
Modificări la Legea concurenței
-
ECONOMIEacum 3 zile
Noi postări ce promovează false oportunități de investiții vizează utilizatori din România
-
ECONOMIEacum 11 ore
AFIR anunță lansarea canalului oficial de WhatsApp al instituției, destinat publicului