Rețele sociale

ECONOMIE

Rata medie efectivă a redevenţelor a crescut în România la 17,5%, în 2016

Radio CECCAR FM

⠀

acum 8 ani

⠀

Rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare a crescut în România de la 15% în 2014 până la 16,9% în 2015 şi la 17,5% în 2016, în timp ce în majoritatea statelor europene a scăzut, arată un studiu Deloitte, remis News.ro.

Impozitele similare redevenţelor includ, în România, impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcţii speciale şi impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut.

”Rata efectivă de impozitare determinată pentru activitatea upstream de gaze naturale în România are o valoare mult mai ridicată decât cea aferentă activităţii de explorare şi producţie de petrol, diferenţa rezultând, în principal, din impozitul suplimentar aplicabil gazelor naturale”, arată studiul.

Rata medie efectivă a redevenţelor şi a altor impozite similare a scăzut în Europa – inclusiv zăcământul Groeningen din Olanda, care are un regim fiscal special – de la 11,7% în 2014 la 10% în 2015.

Excluzând însă zăcământul Groeningen, rata medie efectivă a redevenţelor a scăzut în Europa de la 9,3% în 2014 la 7,9% în 2015.

Rata medie efectivă a redevenţelor şi a impozitelor similare a fost în scădere în 2015 comparativ cu 2014 în zece state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Austria, Germania, Olanda, Italia, Bulgaria şi Albania, se menţionează în studiul citat.

În schimv, redevenţele au înregistrat în perioada analizată o uşoară creştere în cinci state europene: Serbia, Lituania, Irlanda, Franţa şi Polonia.

„Analiza a fost realizată pe baza datelor din surse publice şi a avut în vedere ratele efective de impozitare din diferite ţări europene. Rezultatele acestui studiu ar trebui considerate şi interpretate prin raportare la analizele noastre anterioare care acoperă anii 2013 şi 2014”, a declarat Dan Bădin, partener coordonator Servicii Fiscale şi Juridice Deloitte România.

Cele trei studii publicate de companie până în prezent arată cum au evoluat ratele efective de impozitare în acest sector în România şi în alte state europene şi, totodată, pun la dispoziţie un instrument util pentru a compara rata impozitării efective din fiecare stat inclus în studiu.

Studiul Deloitte ia în considerare limitările impuse de regimul fiscal diferit aplicabil în fiecare ţară, dar şi ratele efective de impozitare existente în diferite ţări europene, pe baza informaţiilor publice disponibile pentru 31 decembrie 2015.

Astfel, rata efectivă a impozitului pentru fiecare stat a fost calculată prin raportarea valorii redevenţelor şi a impozitelor specifice plătite de principalii jucători din industrie la veniturile obţinute din producţia şi vânzarea petrolului şi a gazelor naturale.

Redevenţele efective şi alte impozite similare specifice pot fi diferite faţă de ratele nominale, fiind influenţate de priorităţile naţionale, realităţile pieţei, precum şi de recentul şi puternicul declin al preţurilor petrolului şi gazelor naturale ce afectează industria în ultimii ani, precizează Deloitte.

Din categoria:
Radio CECCAR FM

Primul post de radio cu profil economic din România

ECONOMIE

FMI a revizuit în scădere, la 1,6%, estimările privind evoluția economiei românești în acest an

Radio CECCAR FM

⠀

acum 22 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Fondul Monetar Internațional (FMI) a înrăutățit estimările privind creșterea economiei românești în acest an, de la 3,3% cât prognoza în octombrie, până la 1,6%, arată cel mai recent raport „World Economic Outlook” (WEO), publicat de instituția financiară internațională, relatează Agerpres. Conform noilor prognoze ale FMI, după o creștere de 0,9% anul trecut, PIB-ul României se va situa la 1,6% anul acesta, urmând să accelereze până la 2,8% în 2026.

De asemenea, instituția financiară internațională se așteaptă la o atenuare a deficitului de cont curent al României, până la 7,6% din PIB în 2025 și 7,4% din PIB în 2026, de la un nivel de 8,3% din PIB în 2024. În octombrie, FMI previziona o reducere a deficitului de cont curent până la 7% din PIB în 2025.

În ceea ce privește inflația, FMI prognozează că România va înregistra o creștere medie anuală a prețurilor de 4,6% în 2025 și de 3,1% în 2026, după o creștere de 5,6% anul trecut. În octombrie, FMI estima o inflație de 3,6% în 2025.

În privința ratei șomajului, FMI estimează că acesta va rămâne stabilă la un nivel de 5,4% în 2025, urmând a se reduce ușor la 5,2% în 2026. În octombrie, FMI previziona o rată a șomajului de 5,4% în 2025.

Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale (BM), care se desfășoară săptămâna aceasta la Washington.

Continuare

ECONOMIE

Eurostat: România a înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale, la finalul trimestrului patru din 2024

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale generale se situa la 81% în Uniunea Europeană, și 87,4% în zona euro la finalul trimestrului patru din 2024, în scădere de la 81,6% în UE și 88,1% în zona euro, la finalul trimestrului trei al anului trecut, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Comparativ cu trimestrul patru din 2023, ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut ușor atât în zona euro (de la 87,3% la 87,4%) cât și în UE (de la 80,8% la 81%).

La finalul trimestrului patru din 2024, țările membre UE cu cea mai mare pondere în PIB a datoriei guvernamentale erau Grecia (153,6%), Italia (135,3%), Franța (113%), Belgia (104,7%) și Spania (101,8%).

Statele membre UE cu cele mai mici ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale erau Estonia (23,6%), Bulgaria (24,1%), Luxemburg (26,3%), Danemarca (31,1%), Suedia (33,5%) și Lituania (38,2%). Urmează grupul țărilor cu pondere în PIB a datoriei guvernamentale între 40% și 60%: Irlanda (40,9%), Țările de Jos (43,3%), Cehia (43,6%), Letonia (46,8%), Malta (47,4%), România (54,8%), Polonia (55,3%), Croația (57,6%) și Slovacia (59,3%).

Comparativ cu trimestrul trei din 2024, opt țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, 18 o scădere, iar nivelul a rămas stabil în Finlanda.

Cele mai mari creșteri au fost în Polonia (2 puncte procentuale – pp), România și Suedia (ambele cu 1,6 pp), Malta (1,5 pp) și Țările de Jos (1,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (4,7 pp), Cipru (4,1 pp), Spania (2,5 pp), Danemarca (2,3 pp), Portugalia (2,2 pp), Ungaria (2,1 pp) și Croația (2 pp).

Comparativ cu trimestrul patru din 2023, 16 țări membre ale UE au înregistrat o creștere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finalul trimestrului patru din 2024, și 11 o scădere. Cele mai mari creșteri au fost în România (5,9 pp), Polonia (5,7 pp), Finlanda (4,5 pp), Slovacia (3,6 pp), Estonia (3,4 pp), Austria (3,3 pp) și Franța (3,2 pp). Cele mai importante scăderi au fost în Grecia (10,3 pp), Cipru (8,6 pp), Croația (4,3 pp), Spania (3,3 pp), Portugalia (2,8 pp), Danemarca (2,5 pp) și Irlanda (2,4 pp).

În ceea ce privește România, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a urcat până la 963,9 miliarde lei, sau 54,8% din PIB, în trimestrul patru din 2024, de la 916,4 miliarde lei, sau 53,2% din PIB, în precedentele trei luni.

Continuare

ECONOMIE

AFIR a publicat Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36

Radio CECCAR FM

⠀

acum 23 de ore

⠀

23 aprilie 2025

✓

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe site-ul instituției Ghidul Solicitantului și anexele pentru intervenția DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”.

Intervenția DR-36 are ca scop realizarea obiectivului transversal și a obiectivelor specifice Politicii Agricole Comune (PAC), respectiv: ▪ promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile; ▪ îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric; ▪ obiectivul transversal al modernizării sectorului prin stimularea și împărtășirea cunoștințelor, prin promovarea inovării și a digitalizării în  agricultură și în zonele rurale și prin încurajarea adoptării acestor măsuri.

Potrivit anunțului publicat pe site-ul AFIR, intervenția are ca obiectiv îmbunătățirea poziției fermierului în lanțul valoric și promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii economice, a egalității de gen, incluzând participarea femeilor la agricultură, a incluziunii sociale și a dezvoltării locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei circulare și a silviculturii sustenabile.

Potențialii beneficiari sunt Grupurile de Acțiune Locală (GAL-uri) formate din reprezentanți ai intereselor socio-economice locale ale sectoarelor public și privat, în care niciun grup individual de interese nu controlează procesul decizional.

În contextul fișei intervenției DR 36, solicitanții/beneficiarii eligibili ai proiectelor implementate prin LEADER pot fi entități publice/private, așa cum sunt stabilite prin fișa intervenției din Strategia de Dezvoltare Locală (SDL).

În ceea ce privește sprijinul nerambursabil, abordarea LEADER se bazează pe inițiative locale care combină soluții ce răspund problematicii identificate la nivelul comunităților locale, reflectate în acțiuni specifice acestor nevoi și finanțarea proiectelor cu o valoare nerambursabilă de maximum 200.000 de euro. Intensitatea sprijinului poate fi de maximum 100% pentru implementarea operațiunilor selectate în cadrul strategiei, incluzând activitățile de cooperare și pregătirea acestora.

Pentru a consulta Ghidul Solicitantului și Anexele aferente domeniului de intervenție DR 36 „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, cei interesați pot accesa link-ul de aici.

Continuare

Trending