Rețele sociale

ECONOMIE

România are cei mai mulţi proprietari de vie din UE

Radio CECCAR FM

România are cele mai fărâmiţate terenuri agricole cultivate cu viţă-de-vie din Uniunea Europeană, în condiţiile în care în 2015 existau 854.766 de proprietăţi, cel mai mare număr dintre toate statele membre, pentru mai puţin de 200.000 de hectare de podgorii, arată datele publicate marţi de biroul european de statistică, Eurostat și citate de News.ro.

Astfel, România avea, în 2015, 183.717 ha de terenuri agricole cultivate cu viţă-de-vie, ocupând locul al cincilea din Uniunea Europeană, după Spania (941.154 ha), Franţa (802.896 ha), Italia (610.291 ha, pentru care ultimele date disponibile sunt din 2010) şi Portugalia (198.586 ha).

În acest clasament, România este urmată de Grecia, cu 103.298 ha de viţă-de-vie, şi Germania (102.581 ha), celelalte state având suprafeţe mult mai mici.

Dintre cele 28 de state membre ale UE, în 10 state nu se cultivă deloc viţă-de-vie, din cauza climei nefavorabile.

Din rândul statelor europene în care clima permite cultivarea viţei-de-vie, România este ţara cu cele mai fărâmiţate proprietăţi, arată datele Eurostat.

Astfel, în 2015, o proprietate medie de viţă-de-vie din România avea doar 0,2 ha, de peste şase ori sub media la nivelul UE, de 1,3 ha.

După România, următoarele ţări din UE cu cele mai fărâmiţate proprietăţi erau, în 2015, Malta, care are doar 618 ha cultivate cu viţă-de-vie şi o proprietate medie de 0,3 ha, Croaţia (0,4 ha) şi Grecia, Slovenia şi Cipru (0,5 ha fiecare).

La polul opus, suprafaţa medie a unei proprietăţi de teren cultivate cu viţă-de-vie era în 2015 de 10,5 ha în Franţa, 4 ha în Luxemburg şi 3,2 ha în Austria.

În total, în 2015, în UE erau 2,4 milioane de proprietăţi de viţă-de-vie, din care proprietăţile din România reprezintă 35,5%.

Producţia de vin a României a fost anul trecut de circa 4 milioane de hectolitri, nivel apropiat de cel din 2015, potrivit Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV) din România.

La nivel mondial, Italia şi Franţa sunt cei mai mari producător de vin, cu o producţie de peste 40 milioane de hectolitri fiecare în 2016.

ECONOMIE

BNR a urcat la 4,9% prognoza de inflație pentru finalul acestui an; 3,5% pentru 2025

Radio CECCAR FM

Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere, la 4,9%, de la 4% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2024 și anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârșitul lui 2025, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2024, prezentat luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, relatează Agerpres. Conform prezentării, oscilațiile de ritm sunt generate de efectele de bază asociate evoluțiilor din trecut: eliminarea din calculul ratei anuale a inflației a majorărilor impozitelor indirecte din ianuarie 2024, respectiv a reducerilor de prețuri ale gazelor naturale și alimentelor neprocesate în T2 2024 etc.

Reintrarea în intervalul țintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026. Revizuirea ascendentă față de valorile proiectate în Raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecție, dar cu efect persistent și pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluțiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.

„De fapt, prognoza, cum de multe ori a repetat Banca Națională, noi o facem cu datele certe pe care le avem. Știm că va urma o corecție fiscal-bugetară, o ajustare în domeniul fiscal-bugetar care se va duce și spre o ajustare externă. Ambele deficite, deficitele gemene sunt în jur de 8%. Deci este greu de spus că sectorul neguvernamental ar contribui prea mult sau semnificativ la deficitul extern. Cât este deficitul public cam atât este și deficitul extern. Corecțiile care se vor face în ceea ce privește deficitul public se vor reflecta bineînțeles și în deficitul extern. Nu avem date certe privind maniera în care se vor face și în consecință această prognoză se bazează numai pe ce știm în prezent. Nu cuprinde măsurile de corecție fiscal-bugetare care se vor lua la anul și în funcție de ele inflația va putea să fie mai mare sau mai mică”, a explicat guvernatorul BNR.

Acesta a avertizat că evoluția din lunile noiembrie – decembrie este generată atât de factori exogeni, cât și de secetă, care „își va spune cuvântul”.

Continuare

ECONOMIE

BNR menține dobânda-cheie la nivelul de 6,50% pe an

Radio CECCAR FM

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința de astăzi, 8 noiembrie 2024, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, a anunțat banca centrală.

De asemenea, BNR a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, precum și menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Continuare

ECONOMIE

România, printre cele mai mari scăderi din UE ale producției de servicii, în august

Radio CECCAR FM

Producția de servicii a crescut cu 2,2% în Uniunea Europeană și cu 2% în zona euro, în august, comparativ cu perioada similară din 2023, Grecia, Ungaria, România și Austria înregistrând cel mai semnificativ declin, conform datelor publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Cele mai mari creșteri ale producției de servicii în august, comparativ cu perioada similară din 2023, au fost în Luxemburg (11,9%), Danemarca (10,1%) și Malta (9,4%), iar cel mai sever declin în Grecia (-6,8%), urmată de Ungaria și România (ambele cu -5,1%) și Austria (-4,7%).

În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 2,7% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,5% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 5,4% pe segmentul „informare și comunicare”, cu 1,2% la activitățile imobiliare, cu 1,1% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,4% la serviciile administrative și de asistență.

Producția de servicii a crescut cu 0,4% în UE și în zona euro, în august, comparativ cu luna precedentă, când s-a înregistrat un avans de 1,3% în UE și de 1,1% în zona euro.

În rândul statelor membre pentru care sunt disponibile datele, cele mai mari creșteri lunare au fost în Danemarca și Franța (ambele cu 2,4%), Bulgaria (1,6%) și România (1,1%), iar cele mai severe scădei în Ungaria (-4,3%), Grecia (-2,2%) și Lituania (-2%). În rândul statelor membre ale UE, producția de servicii a crescut cu 0,3% pe segmentul „transport și depozitare”, cu 0,4% pe segmentul serviciilor de cazare și alimentație publică, cu 1,2% pe segmentul „informare și comunicare”, și a scăzut cu 0,3% la activitățile imobiliare, cu 0,9% la activitățile profesionale, științifice și tehnice, și cu 0,9% la serviciile administrative și de asistență.

Continuare

Trending