Rețele sociale

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

Radio CECCAR FM

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

ECONOMIE

Adrian Câciu: 150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu 25 martie

Radio CECCAR FM

Antreprenorii pot beneficia de granturi de până la 150 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, citat de Agerpres.

„150 milioane euro disponibile pentru digitalizarea IMM-urilor începând cu data de 25 martie 2024! Granturi pentru sprijinirea antreprenorilor în dezvoltarea tehnologiilor digitale avansate pe Componenta 9, Investiția 3 din PNRR”, a scris ministrul, pe pagina sa de Facebook.

Sprijinul nerambursabil se ridică până la 3 milioane de euro de companie și poate fi folosit pentru: achiziții de active corporale și necorporale (hardware pentru automatizări și robotică destinate fluxurilor tehnologice integrate cu soluții digitale, dezvoltarea și/sau adaptarea aplicațiilor software, inclusiv soluțiile de automatizare software RPA); achiziții de active corporale și necorporale pentru securitatea cibernetică; achiziții de sisteme de inteligență artificială, machine learning, virtual reality; achiziția de date și cloud computing; cercetare industrială și dezvoltare experimentală în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii digitale.

Continuare

ECONOMIE

MADR: Investiții pentru combaterea fenomenelor meteo periculoase

Radio CECCAR FM

Noi investiții, în valoare de 68,2 milioane lei, au fost aprobate de Executiv, în vederea combaterii fenomenelor meteorologice periculoase, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), potrivit unui comunicat citat de Agerpres.

„În ședința de Guvern din 21 martie 2024, au fost aprobate obiectivele celei de-a XXIV-a etape anuale de implementare a programului de realizare a Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor pe perioada 2010-2024, precum și fondurile necesare pentru realizarea lor. Fondurile alocate pentru realizarea acestei etape sunt în valoare totală de 68,2 milioane lei (23,7 milioane lei credite bugetare și 44,5 milioane lei credite de angajament)”, se arată în comunicatul MADR.

În cadrul acestei etape, pentru dezvoltarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) vor fi realizate investiții la nivelul tuturor regiunilor, în scopul extinderii sistemului și al creșterii capacității de combatere a căderilor de grindină a celor trei centre zonale de coordonare – din Muntenia, Moldova și Transilvania. De asemenea, vor fi dezvoltate noi tehnologii de intervenții active în atmosferă, atât pentru combaterea căderilor de grindină, cât și pentru creșterea de precipitații.

Fondurile alocate prin etapa de anul acesta vor finanța realizarea de studii, proiecte tehnice, execuție de lucrări, achiziție de echipamente și dotări pentru înființarea de noi Grupuri de Combatere a căderilor de grindină în zonele Suceava-Botoșani, Matca, Dâmbovița-Argeș și Dăbuleni.

Totodată, anul acesta vor fi continuate activitățile de dezvoltare tehnologică prin proiecte experimentale pentru creșterea și uniformizarea precipitațiilor, precum și pentru utilizarea de noi mijloace tehnice, respectiv generatoare terestre, pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, se mai spune în comunicat.

Activitățile de cercetare științifică în domeniul tehnologiilor de intervenții active în atmosferă vor include și elaborarea unui studiu de impact privind efectul influenței activităților de combatere a grindinei asupra parametrilor meteo locali.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, dezvoltă capacități extinse și diversificate privind tehnologia de intervenții active în atmosferă, pentru a diminua vulnerabilitățile producției agricole și ale comunităților rurale față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice, în special căderi de grindină și secetă.

Implementarea SNACP este o măsură de susținere a producției agricole, precum și de reducere a vulnerabilităților agriculturii meteo-dependente. Investițiile în creșterea rezilienței sectorului alimentar și în utilizarea responsabilă și eficientă a apei, energiei și resurselor publice vor contribui la creșterea suprafețelor productive protejate față de hazardurile vremii.

Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor funcționează fără întrerupere din anul 2005. De la an la an, prin extinderea sistemului, au sporit capacitățile operaționale de protecție a culturilor agricole, a bunurilor publice și private, a infrastructurii edilitare și a comunităților rurale, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice.

Protecția împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole și cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat și centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile țării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice și de perturbările în comerțul mondial cu alimente.

Continuare

ECONOMIE

Guvernul a adoptat proiectul noului Cod Silvic

Radio CECCAR FM

La propunerea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), Executivul a aprobat proiectul de lege privind Codul Silvic. Acesta a fost elaborat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Componenta C2 – Păduri și protecția biodiversității – „Reforma sistemului de management și a celui privind guvernanța în domeniul forestier prin elaborarea unei noi Strategii forestiere naționale și a legislației subsecvente”. Intrarea în vigoare a acestui act normativ este menită să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al MMAP, una dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Silvic interzice tăierile la ras în aproape jumătate din suprafața de pădure a țării, după ce, până în prezent, acestea erau interzise doar în Parcurile Naționale. De asemenea, se va extinde interdicția în Parcurile Naturale (dar și în toate siturile Natura 2000).

„De ziua internațională a pădurii, iată că Guvernul României a aprobat proiectul de lege care reglementează noul Cod Silvic al României. Noul Cod Silvic este o lege mult așteptată, primul cod după 2008, adoptat în conformitate cu prevederile Strategiei Naționale pentru Păduri 2030, pe care am aprobat-o în Guvern în anul 2022. Atât strategia, cât și codul în sine, au fost finanțate prin PNRR și reprezintă jaloane pe care statul român și le-a asumat. Este un cod silvic echilibrat, care s-a născut în urma unui dialog extins, serios și bine argumentat cu toți actorii din domeniul silvic. Am solicitat premierului o procedură de urgență pe care o vom propune Parlamentului României. Acest act normativ ține cont de nevoile de dezvoltare ale țării, răspunde așteptărilor pe care societatea le are de la păduri și asigură implementarea ultimelor progrese tehnologice în domeniu”, a subliniat ministrul Mircea Fechet, în briefingul de presă la finalul ședinței de guvern.

Un alt element de noutate este suspendarea dreptului de acces în sistemul informatic SUMAL 2 celor care nu respectă legea.

În plus, documentul va permite statului să își asume împădurirea terenurilor care au fost despădurite și abandonate de proprietar și stabilește cadrul legal pentru lupta digitalizată cu tăierile ilegale de pădure.

De asemenea, noul Cod Silvic dă dreptul proprietarului de pădure (fie el stat sau privat) la soluții alternative de pază: de la structuri specializate, la pază organizată în regim propriu și în baza unui regulament, cu precizarea că paza pădurii este obligatorie prin lege.

Totodată, vor fi stabilite comunitățile dependente de produsele pădurii și prioritizate în accesul la resurse forestiere și apare termenul de „folosință agrosilvică”, ceea ce înseamnă că pășunile și culturile agricole vor putea fi integrate cu arbori și arbuști.

Proiectul mai prevede apariția Consiliului Național al Silviculturii, care urmărește exercitarea în condiții de etică profesională și respectarea standardelor profesionale de către personalul silvic; sunt definite ecosistemele cu valoare ridicată de conservare și se instituie Catalogului național al ecosistemelor cu înaltă valoare de conservare – strict protejate.

Potrivit unei alte prevederi din Codul Silvic, toți proprietarii de pădure din România vor fi incluși în Registrul Forestier Național. De asemenea, apare un concept nou – „insulele de îmbătrânire”, care devin mecanismul prin care suprafețele de pădure de minimum 0,1 ha, cu mare rol în menținerea biodiversității vor fi protejate de tăieri.

Alt articol reglementează accesul pe jos sau cu bicicleta pe terenurile din Fondul Forestier Național.

Consorțiul care a lucrat la elaborarea acestui act normativ a fost format din specialiști ai Universității Transilvania din Brașov, ai Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, ai Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Continuare

Trending