Rețele sociale

ECONOMIE

Reuniunea informală a Consiliului UE Competitivitate

Radio CECCAR FM

„Industria UE, motor pentru creșterea economică și redresare în UE: inovare pentru tranziția verde și digitală și obținerea de rezultate prin asigurarea unui nivel echitabil de concurență” a fost tema reuniunii informale a Consiliului UE Competitivitate, secțiunea Piață Internă și Industrie, format videoconferință, organizată organizată de Președinția germană a Consiliului UE, la finalul săptămânii trecute. Din țara noastră a participat la eveniment Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Președinția germană a propus spre dezbatere competitivitatea externă a UE și modul în care se pot asigura condiții de concurență echitabile pe piața internă, având în vedere Cartea Albă privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine, adoptată recent de Comisia Europeană, rolul industriei ca principal motor pentru creșterea economică și redresare, perspectiva viitoarei strategii industriale a UE care va fi prezentată de Comisia Europeană la începutul anului 2021, precum și dubla tranziție verde și digitală și reziliența strategică a economiei. Un subiect important al dezbaterilor a vizat Proiectele Importante de Interes Comun European (IPCEI), care implică un nivel ridicat de inovare și cercetare în domenii de străpungere, dezvoltare tehnologică și fructificarea rezultatelor cercetării, precum și contribuția pe care aceste proiecte IPCEI o au la procesul de transformare și relansare a economiei europene, la tranziția către mobilitate durabilă și la performanța industriilor energointensive, fiind menționate IPCEI din domeniile baterii, sisteme și tehnologii bazate pe hidrogen, conectivitate și microelectronică.

Potrivit comunicatului Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (MEEMA), Virgil Popescu a transmis o serie de mesaje politice în atenția omologilor și a Comisiei Europene pentru a indica poziționarea României, respectiv: necesitatea menținerii unei baze industriale puternice în UE și în România, modernizarea rapidă a companiilor industriale pentru a se face tranziția verde și digitală, asigurarea unei ponderi importante a industriei în PIB-ul UE și la nivel național, precum și stimularea investițiilor străine directe pe tot teritoriul UE, în special în domenii cu nivel tehnologic ridicat.

În ceeea ce privește subiectele de dezbatere propuse de Președinția Germană la Consiliul UE, oficialul român a declarat susținere pentru inițiativa Comisiei Europene de a elabora Cartea albă privind condițiile de concurență echitabile în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva completării cadrului de reglementare existent în domeniul concurenței cu o inițiativă legislativă privind subvențiile acordate companiilor străine care denaturează piața internă europeană, având impact direct în achizițiile publice sau în procedurile de finanțare UE. În acest context, ministrul Popescu a menționat necesitatea verificării rapide a subvențiilor primite de operatori economici din afara Uniunii Europene. A semnalat necesitatea coordonării discuțiilor privind subvențiile străine care au loc la OECD și în Consiliul COMPET cu Comisia Europeană, având în vedere perspectiva lansării unor noi propuneri legislative în 2021 de către Comisia Europeană precum si a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră.

Ministrul Popescu a anunțat interesul României de a lua parte la IPCEI alături de alte state membre, dând exemplu domeniile tehnologii și sisteme bazate pe hidrogen și microelectronică. De asemenea, a evidențiat necesitatea menținerii în UE a industriilor energo-intensive cum este cazul industriei chimice, a cimentului, siderurgiei și metalelor neferoase, pentru ca acestea să contribuie la autonomia strategică a Uniunii, demers care este sprijinit de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri prin schema de ajutor de stat în valoare de 291 milioane euro, pe o durată de doi ani, aflată în derulare.

În ceea ce privește investițiile în inovare, oficialul român a subliniat rolul hub-urilor de inovare digitală (Digital Innovation Hubs) și al clusterelor care vor avea o contribuție importantă la procesul de digitalizare și pot promova dezvoltarea și adoptarea inteligenței artificiale, a securității cibernetice și a internetului industrial al lucrurilor. Totodată, a menționat că România susține parteneriatele și complementaritatea în cercetare inovare.

Miniștrii COMPET au salutat adoptarea Cărții Albe privind egalizarea condițiilor de concurență în ceea ce privește subvențiile străine și perspectiva unor inițiative legislative europene. Au abordat situația industriei europene care, în contextul pandemiei COVID-19, a avut de suferit din cauza întreruperii lanțurilor valorice și de aprovizionare, restricțiilor de călătorie și scăderii cererii, și au susținut dezvoltarea lanțurilor valorice și a ecosistemelor industriale. În acest cadru industria europeană, alături de IMM-uri, a putut contribui la o redresare economică rapidă. Au exprimat interes pentru participarea în proiecte IPCEI în domeniile mai sus enumerate.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a prezentat elemente care au condus la elaborarea Cărții Albe privind subvențiile străine și a evidențiat rolul important pe care îl au investițiile străine directe pentru locuri de muncă și creștere, necesitatea accesului la informații pentru detectarea subvențiilor primite de companii străine, corelarea cu alte acte legislative cum este cazul directivelor de achiziții publice sau controlul concentrărilor economice și al procedurilor de finanțare UE. Pe lângă alte aspecte care au rezultat din consultarea publică. A anunțat perspectiva adoptării unei propuneri legislative în prima jumătate a anului 2021 și necesitatea continuării dialogului constructiv cu statele membre UE.

Comisarul Thierry Breton a atras atenția că, în această perioadă de criză generată de pandemia COVID-19, piața unică nu a funcționat și prețul este mare deoarece au fost întrerupte lanțurile de aprovizionare. Încă sunt bariere pe piața unică introduse de statele membre și care trebuie eliminate. A încurajat statele membre să depună eforturi pentru consolidarea ecosistemelor industriale și sprijin pentru identificarea părților slabe, finanțare, cadrul de reglementare favorabil politică comercială, pentru a se reduce dependența UE de terți în domenii strategice. A evocat cele două proiecte IPCEI în domeniul bateriilor electrice care vor face ca UE să devină lider mondial în domeniul producției de baterii pentru mobilitate electrică sau pentru alte sectoare cum este chimia. A recomandat miniștrilor să se gândească la investiții în comun în domeniile industriale forte ale UE pentru a putea întări rolul UE la nivel global.

ECONOMIE

Noi reglementări privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 344 din 12 aprilie 2024 a fost publicat OPANAF nr. 665/2024 pentru modificarea unor ordine ale președintelui ANAF privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mari și mijlocii.

ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, în vederea creșterii eficienței activității de administrare a contribuabililor, a  îmbunătățirii colectării veniturilor bugetare, precum și pentru întărirea relației de parteneriat cu contribuabilii a fost necesară reorganizarea activității de administrare a contribuabililor. Una dintre acțiunile de aducere la îndeplinire a măsurii de îmbunătățire a colectării o constituie administrarea și monitorizarea distinctă a unor categorii de contribuabili, definite pe baza unor criterii de selecție, respectiv contribuabilii mari și contribuabilii mijlocii. În acest sens, au fost aprobate două ordine:  OPANAF nr. 1721/2021 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili; ▪ OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii.

În cadrul agenției s-a realizat o analiză privind activitatea fiscală a contribuabililor mari, din perspectiva identificării cât mai corecte a eșantionului  agenților economici cu cea mai mare importanță fiscală. Astfel, în urma acestei analize s-a constatat necesitatea diminuării numărului de mari contribuabili, în funcție de criteriul de bază agregat, raportat la ponderea acestora în veniturile bugetare declarate.

În acest context, prin noul act normativ se reglementează predarea de la Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili către administrațiile județene ale finanțelor publice, respectiv către Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București, a unui număr de 1000 de contribuabili, având în vedere criteriul de bază agregat. Aferent acestor contribuabili, există 64 de contribuabili selectați în baza criteriului de grup fiscal unic. 

Drept urmare, numărul de contribuabili ce nu se vor mai afla în administrarea Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, începând cu data de 1 iulie 2024, este de 1064, din care Administrațiile județene ale finanțelor publice vor primi în administrare un număr de 676 contribuabili mijlocii, iar Administrația Fiscală pentru Contribuabili Mijlocii București va primi 388 contribuabili mijlocii.

Sumele declarate în anul 2022 de către contribuabilii ce se află în administrarea DGAMC începând cu 1 ianuarie 2024, reprezintă 51,22% din sumele declarate la nivel național. „Totuși, cei mai mari 1424 de mari contribuabili dețin o pondere de 46,42% din sumele declarate la nivel național, iar cei 1064 care nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil reprezintă doar 4,8% din aceste sume. În acest context, cei 1064 contribuabili ce nu vor mai avea calitatea de mare contribuabil au o pondere redusă a sumelor declarate bugetului general consolidat. Eliminarea acestor contribuabili din categoria marilor contribuabili permite DGAMC să își orienteze eforturile pentru  susținerea categoriei de contribuabili cu cel mai mare aport fiscal, oferind acestora servicii publice de o înată calitate. Nu trebuie neglijată nici reducerea sarcinilor ce revin contribuabililor, în sensul în care pentru cei 676 de contribuabili ce vor fi adminstrați drept contribuabili mijlocii, deplasarea la sediul organului fiscal (Administrațiile județene ale finanțelor publice) este mai facilă decât deplasarea acestora la sediul DGAMC din București”, menționează ANAF în Referatul de aprobare.

Diminuarea pachetului de mari contribuabil de la data de 1 iulie 2024 cu 1064 de societăți presupune majorarea corespunzătoare a numărului de contribuabili mijlocii ce vor fi administrați cu aceeași dată, de la maximum 20.000 contribuabili mijlocii la maximum 25.000 contribuabili mijlocii, astfel că se impune și modificarea OPANAF nr. 3610/2016 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii, cu modificările și completările ulterioare.

Continuare

ECONOMIE

APIA: Sprijin financiar în valoare de peste 51 milioane lei pentru crescătorii de bovine

Radio CECCAR FM

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, efectuează plata aferentă ajutorului de stat în sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, aprobat de Guvern sub formă de grant în valoare de 100 euro/cap de animal.

Potrivit unui comunicat al instituției, suma plătită este în valoare de 51.027.656 lei și se acordă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), pentru un număr de 3.945 beneficiari care au accesat această formă de ajutor de stat și un efectiv de 103.433 capete bovine de carne și bubaline.

Grantul se acordă beneficiarilor cererilor de plată depuse și aprobate în baza OG nr.13/2024 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovinelor de carne și al bubalinelor, în contextul crizei provocate de războiul din Ucraina.

Continuare

ECONOMIE

InvestEU și FEI sprijină investițiile agroalimentare durabile

Radio CECCAR FM

Fondul European de Investiții (FEI), susținut de Programul InvestEU, se angajează să acorde 40 milioane euro unui fond de investiții gestionat de Inoks Capital pentru sisteme alimentare durabile, inclusiv în România, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres. Obiectivul fondului este de a ajunge la o dimensiune țintă între 150 milioane euro și 300 milioane euro.

Acesta vizează consumul și producția alimentară durabilă, în special în statele membre ale UE din est și sud, inclusiv România, Bulgaria, Croația, Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia și Spania. Fondul sprijină IMM-urile și micile întreprinderi din sectoarele agricol și alimentar. Companiile beneficiare vor viza aceste obiective de-a lungul întregului lanț valoric agroalimentar (agri-food), de la aprovizionare, producție și logistică la procesare, distribuție și reutilizarea deșeurilor.

„Programul InvestEU sprijină investițiile în întreaga Europă care vor stimula tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon și mai durabilă. Mă bucur că acordul de astăzi va canaliza finanțarea către IMM-uri și micile întreprinderi, în sprijinul acestor obiective ale UE. Acesta este un exemplu foarte bun al modului în care InvestEU ajută afacerile mici și mijlocii să facă Europa mai verde și mai echitabilă, contribuind în același timp la creșterea durabilă și la securitatea alimentară”, a afirmat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.

Programul InvestEU oferă Uniunii Europene finanțare crucială pe termen lung, valorificând fonduri private și publice substanțiale pentru a sprijini o redresare durabilă. De asemenea, ajută la mobilizarea de investiții private pentru prioritățile de politică ale UE, precum Pactul verde european și tranziția digitală.

Programul are trei componente: Fondul InvestEU, Platforma de consiliere InvestEU și Portalul InvestEU.

Fondul InvestEU este implementat prin intermediul unor parteneri financiari care vor investi în proiecte folosind garanția UE de 26,2 miliarde euro. Întreaga garanție bugetară va susține proiectele de investiții ale partenerilor de implementare, le va crește capacitatea de suportare a riscurilor și, astfel, va mobiliza investiții suplimentare de cel puțin 372 miliarde euro.

Continuare

Trending