Rețele sociale

PROFESIA CONTABILĂ

Noul model al formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 1246 din 17 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinului ANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”.

Prin noul act normativ s-a stabilit un nou model al formularului 101.

De asemenea, au fost operate modificări în instrucțiunile de completare a formularului 101 (Anexa 3). Astfel, la capitolul II „Completarea declarației“, la punctul 3 „Secțiunea B «Date privind impozitul pe profit»“, după instrucțiunile de la rândul 33, instrucțiunile de completare a formularului se modifică și vor avea următorul cuprins:

Rândul 34 – se înscriu sumele asimilate cheltuielilor nedeductibile în conformitate cu prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.

Rândul 37 – se completează cu sumele reprezentând pierderile înregistrate în perioada curentă, de reportat pentru perioada următoare, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 38 – se completează de persoana juridică cedentă cu valoarea pierderii fiscale înregistrate în perioada curentă, transferată persoanei juridice beneficiare, și care nu se recuperează de persoana juridică cedentă, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 39 – se completează de persoana juridică beneficiară cu valoarea pierderilor fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul curent cuprinsă între 1 ianuarie și data la care operațiunea respectivă produce efecte și transferată de persoana juridică cedentă persoanei juridice beneficiare, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 40 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activitățile din România, cât și din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.

Acest rând se completează în cazul operațiunilor de reorganizare și cu următoarele valori:

– persoana juridică beneficiară înscrie și valoarea pierderilor fiscale nerecuperate din anii precedenți de contribuabilul cedent și transmise de acesta, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– persoana juridică cedentă înscrie partea din pierderea fiscală de recuperat din anii precedenți pe care continuă să o recupereze, recalculată proporțional cu activele menținute, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 42.1 – se înscrie suma rezultată din aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil care se impune cu această cotă.

Rândul 42.2 – se completează cu suma reprezentând impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, în condițiile reglementate de art. 18 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.1 – impozitul plătit unui stat străin este dedus dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin și dacă persoana juridică română prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.

Rândul se completează cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori, pe fiecare stat din care se obțin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reținere la sursă, venituri impuse atât în România, cât și în statul străin, respectiv:

1. suma impozitelor plătite direct sau indirect prin reținere la sursă și virate de o altă persoană către acel stat străin, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atestă plata acestora;

2. suma egală cu impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, la:

– profiturile impozabile obținute de sediile permanente din acel stat străin, profituri calculate în conformitate cu prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;

– celelalte venituri obținute în acel stat străin.

Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori dintr-un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie indirect prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (4) și (5) din același act normativ.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42.

Rândul 43.2 – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.1.

Rândul 43.2.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.2.2 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile art. 22^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 43.3 – se înscriu sumele reprezentând scutiri și reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislației în vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizarea și/sau mecenatul și bursele private, efectuate potrivit legii. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42 din care se scade suma înscrisă la rd. 43.1 și suma înscrisă la rd. 43.2.

Rândul 43.3.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 44. – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma rezultată din aplicarea procentului de 20% la diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.

Rândul 44.1 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din anul curent.

Rândul 44.2 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, reportate din perioada precedentă, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Rândul 45 – se înscrie suma reprezentând reducerea de 5% a impozitului pe profit, calculată conform OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43 și suma înscrisă la rd. 44.

Rândul 46 – se înscrie suma reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44 și suma înscrisă la rd. 45.

Rândul 47 – se înscriu sumele care, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit, cum ar fi cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i^1) și lit. i^2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44, suma înscrisă la rd. 45 și suma înscrisă la rd. 46.

Rândul 49 – se înscrie suma reprezentând bonificația aplicată conform OUG nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, declarată trimestrial prin formularul 100, la rândul «Bonificație». În cazul în care bonificația depășește valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, determinat potrivit art. 1 alin. (7) din aceeași ordonanță de urgență, suma aferentă bonificației care se ia în calcul este la nivelul valorii impozitului respectiv. Bonificația care se înscrie în acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 48.

Rândul 51 – se înscrie suma reprezentând diferența de impozit pe profit stabilită de organele de inspecție fiscală pentru anul fiscal de raportare și care se regăsește în indicatorii din formular.

Rândul 52 – se înscriu, pentru anul de raportare, după caz, sumele reprezentând impozit pe profit sau plăți anticipate în contul impozitului pe profit, declarate trimestrial prin formularul 100, la rândul «Suma de plată». În cazul persoanelor juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, respectiv rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România, potrivit art. 225 sau 227, după caz, din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se înscrie impozitul reținut la sursă de către plătitorul de venit, care constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit.

Rândul 54 – se completează numai de către contribuabilii cu an fiscal modificat care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, precum și de cei cu an fiscal modificat care intră sub incidența prevederilor art. 41 alin. (10) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Suma care se înscrie la acest rând se determină prin aplicarea procentului aferent bonificației prevăzute de OUG nr. 33/2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, asupra diferenței de impozit pe profit datorată determinată la definitivarea impozitului pe profit anual (rd. 53), conform art. II alin. (8) din OUG nr. 153/2020.

Prevederile Ordinului ANAF nr. 4072/2020 se aplică începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.

PROFESIA CONTABILĂ

CECCAR publică în limba română primele două standarde de sustenabilitate emise de ISSB

Radio CECCAR FM

Raportarea de sustenabilitate: o nouă provocare pentru care profesia contabilă din România este pregătită.

În acest sens, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România, în calitate de membru al IFRS Sustainability Alliance și în baza acordului exclusiv de traducere semnat cu Fundația IFRS, pune gratuit la dispoziție, în limba română, a primelor două standarde în materie de sustenabilitate elaborate de International Sustainability Standards Board – IFRS S1 Dispoziții generale pentru prezentarea informațiilor financiare cu privire la sustenabilitate și IFRS S2 Prezentări de informații legate de climă.

Prin publicarea IFS S1 și IFRS 2, ISSB a răspuns apelului părților interesate de a acționa, de a se concentra pe nevoile investitorilor și ale piețelor financiare, precum și de a utiliza cadrele generale și standardele existente și respectate ca bază pentru elaborarea noilor norme.

Obiectivul IFRS S1 Dispoziții generale pentru prezentarea informațiilor financiare cu privire la sustenabilitate este de a solicita unei entități să prezinte informații despre riscurile și oportunitățile în materie de sustenabilitate care le sunt utile utilizatorilor principali ai rapoartelor financiare cu scop general în luarea deciziilor referitoare la furnizarea de resurse entității.

Obiectivul IFRS S2 Prezentări de informații legate de climă este de a solicita unei entități să prezinte informații despre riscurile și oportunitățile sale legate de climă care le sunt utile utilizatorilor principali ai rapoartelor financiare cu scop general în luarea deciziilor referitoare la furnizarea de resurse entității.

Standardele sunt aplicabile pentru perioadele anuale de raportare care încep la 1 ianuarie 2024 sau ulterior acestei date.

Cele două documente sunt disponibile exclusiv pe website-ul Fundației IFRS.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

ETAF: Oficiali UE și practicieni fiscali au discutat despre modalitățile de simplificare, raționalizare și pregătire pentru viitor a sistemului fiscal al UE

Radio CECCAR FM

Miercuri, 17 aprilie 2024, oficiali UE, experți și consilieri fiscali au discutat despre modalitățile de simplificare, raționalizare și pregătire pentru viitor a sistemului fiscal al UE, în cadrul unei conferințe organizate de European Tax Adviser Federation (ETAF) la Bruxelles. Evenimentul, care s-a desfășurat cu sala plină, a adunat și 1.800 de persoane online.

În discursul introductiv, președintele ETAF, Philippe Arraou, a dat de gândit cu câteva idei preliminare paneliștilor prin prezentarea manifestului ETAF, care prevede 25 recomandări pentru Comisia Europeană și Parlamentul European pentru următorii cinci ani.

În timpul primului panel, moderat de Elodie Lamer, jurnalist Tax Notes, s-a purtat o discuție prospectivă despre cum ar trebui să arate viitoarele politici fiscale sub următoarea conducere a Comisii Europene.

Benjamin Angel, director al Direcției de impozitare directă, coordonare fiscală, analiză economică și evaluare din cadrul DG TAXUD a Comisiei Europene, a reamintit publicului că principala prioritate este adoptarea celor opt texte aflate în prezent în discuție. Acesta a afirmat că discuțiile vor fi reluate încă din timpul Președinției belgiene a Consiliului UE cu privire la propunerea de directivă pentru combaterea utilizării abuzive a entităților fictive (UNSHELL). Deși nu este preconizată până la sfârșitul mandatului actual, este puțin probabil ca directiva privind Combaterea rolului facilitatorilor implicați în facilitarea evaziunii fiscale și a planificării fiscale agresive în Uniunea Europeană (SAFE) să dispară complet de pe agenda următoarei Comisii Europene, a spus Angel. În opinia sa, ar putea crește în importanță și alte subiecte „la modă”, cum ar fi impozitarea muncii transfrontaliere de la distanță.

Angel a mai declarat că nu se așteaptă nicio nouă propunere în domeniul fiscal în cadrul mandatului rămas, deoarece propunerea pentru a noua modificare a Directivei privind cooperarea administrativă (DAC) în materie fiscală, pentru a însoți implementarea celui de-al doilea pilon și pentru a evita raportarea multiplă pentru companiile care intră sub incidența acesteia, a fost suspendată deoarece lucrările privind îndrumările administrative sunt încă în desfășurare la OCDE. Însă a anunțat că în luna mai va fi lansată o evaluare onestă a eficienței modificărilor succesive aduse DAC (de la DAC1 până la DAC6).

Pentru eurodeputatul Isabel Benjumea Benjumea (PPE, Spania), deplasarea spre dreapta a Parlamentului European după alegerile europene din 2024, prevăzută în sondaje, va duce la o mai mică presiune pentru o mai mare armonizare a impozitării. „Cred că limbajul coordonării, al schimbului de informații, al simplificării și al competitivității vor fi cuvintele-cheie în orice negociere fiscală în următorul mandat”, a spus aceasta.

Panayiotis Nicolaides, director de cercetare la Observatorul fiscal al UE, a subliniat că impozitarea este dictată de condițiile economice. Diferitele crize ar putea obliga statele membre să își majoreze veniturile fiscale și, în opinia sa, acesta va fi cu siguranță motorul viitoarelor politici fiscale. În acest sens, el a pledat pentru un impozit minim global pe averea netă a miliardarilor.

Bart Van Coile, președintele Institutului Belgian pentru Consilieri Fiscali și Contabili (ITAA), reprezentând profesia fiscală în dezbatere, și-a exprimat dorința pentru o „nouă Comisie Europeană care să se bazeze pe încrederea în contribuabili și intermediari, în special în consilierii fiscali și experții contabili care urmează coduri etice puternice de conduită”. El a mai subliniat faptul că legislatorii UE ar trebui să acorde prioritate prevenirii abaterilor comise de intermediarii neautorizați, simplificării legislației fiscale și respectării normelor pentru întreprinderi și consilieri fiscali și reducerii sarcinilor impuse contribuabililor care se confruntă cu reglementările în schimbare, în special pentru IMM-uri.

Cel de-al doilea panel, moderat de Jacomien van den Hurk, Director EU Public and Regulatory Affairs la PwC, a abordat perspectivele consilierilor fiscali din UE. Membrii panelului au discutat în detaliu despre complexitatea legislației fiscale a UE și despre anunțul recent al Comisiei Europene de a reduce cu 25% dispozițiile de raportare pentru companii.

Ana Xavier, șefa Departamentului de analiză economică a impozitării și evaluare a impactului din cadrul DG TAXUD a Comisiei Europene, a invitat publicul să reflecteze asupra sursei poverii administrative în materie de impozitare, și anume fragmentarea sistemelor fiscale din Europa. Această fragmentare generează complexitate și costuri, care pot ajunge, în unele cazuri, până la 54 miliarde de euro pentru conformitatea cu impozitul pe profit din corporații, a spus ea.

Pentru Sean Bray, directorul pentru politici europene al Tax Foundation Europe, proiectarea fiscală și scopul acesteia sunt de o importanță capitală. El și-a exprimat regretul față de echitatea adesea trecută cu vederea și potențialul impact asupra scalabilității legislației fiscale complexe asupra companiilor, îndemnând la o discuție mai amplă despre aceste aspecte în context european.

Transparența și cererea tot mai mare de informații cu privire la strategia fiscală a companiilor au fost tratate de asemenea în cadrul panelului. Pascal Saint-Amans, fost director al Centrului OCDE pentru Politici Fiscale și Administrație, cercetător nerezident la Bruegel, partener la Brunswick, a reflectat asupra evoluției percepției fiscale în ultimii 15 ani, de la un „subiect tehnic obscur rezervat specialiștilor” la un aspect puternic examinat de societate și guverne. Această schimbare a dus la creșterea interesului politic și a exigențelor privind transparența, determinând întreprinderile să își regândească abordarea față de politica fiscală și de gestionare a riscurilor. Acesta a subliniat și importanța reputației și a datoriei față de societate, alături de conformitate, îndemnând companiile să se pregătească pentru viitoarele dispoziții privind transparența și să analizeze, la nivelul consiliului de administrație, modul în care se prezintă și poziția lor cu privire la aspectele fiscale.

Participanții au mai discutat despre impactul digitalizării și inteligenței artificiale asupra activității consilierilor fiscali. În acest sens, Florin Toma, expert contabil, membru al Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), a declarat că trebuie să facem distincția între impactul direct asupra activității consilierilor fiscali și asupra interacțiunilor acestora cu autoritățile fiscale într-un mediu digital. Toma a recunoscut potențialul inteligenței artificiale pentru anumite sarcini repetitive de a spori eficiența, precizia și analiza predictivă în activitatea de consiliere fiscală, ceea ce ar putea duce la reducerea costurilor și la mai mult timp disponibil pentru consiliere strategică. Cu toate acestea, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rolul viitor al consilierilor fiscali într-un mediu condus din ce în ce mai mult de inteligența artificială generativă, subliniind importanța formării continue și a organizațiilor profesionale pentru a se adapta la aceste tendințe tehnologice și pentru a asigura relevanța continuă a profesioniștilor din domeniul fiscal. Acest lucru este cu atât mai important cu cât consilierii fiscali vor fi cei care vor ajuta IMM-urile să se digitalizeze, a concluzionat Toma.

Continuare

PROFESIA CONTABILĂ

CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili

Radio CECCAR FM

Joi, 11 aprilie 2024, Corpul Experților Contabili și Contabili Autorizați din România (CECCAR) a organizat, în colaborare cu Facultatea de Administrarea Afacerilor (FABIZ) din cadrul ASE, un eveniment cu tema Accounting, the language of business, la care au participat peste 100 de studenți pasionați de domeniul financiar-contabil.

Evenimentul a explorat universul captivant al #smartaccounting, aducând în atenție diversificarea serviciilor în domeniu, importanța raționamentului profesional și a respectării Codului etic al profesioniștilor contabili. Discuțiile s-au concentrat pe necesitatea adaptării continue la tehnologiile emergente și pe rolul important al competențelor digitale în profilul profesionistului contabil modern.

Studenților le-au fost prezentate serviciile pe care le pot presta profesioniștii contabili membri CECCAR – vorbind aici inclusiv despre serviciile cu componentă de sustenabilitate. Importanța utilizării tehnologiei și inteligenței artificiale în contabilitate și cum aceste tehnologii pot transforma procesele contabile, crescând eficiența și aducând o mai mare valoare adăugată stakeholderilor, au fost subiecte care au captat atenția studenților.

Conf. univ. dr. Adriana Florina Popa, expert contabil, a subliniat rolul profesionistului contabil în era digitală și provocările întâmpinate în adaptarea la noile normative. Totodată, ea le-a expus studenților modul în care profesia contabilă s-a transformat – de la activitățile de prelucrare a datelor financiare, profesioniștii contabili de astăzi furnizează servicii integrate, devenind consilieri de încredere ai antreprenorilor, care ajută în luarea deciziilor strategice la nivelul managementului. Vorbindu-le și prin prisma calității de reprezentant al CECCAR în Panelul internațional de educație contabilă din cadrul IFAC, Adriana Florina Popa abordat transformările în domeniul educației în domeniul financiar-contabil, amintind că CECCAR și-a adaptat programele de formare inițială și de formare continuă la standardele internaționale, pentru a răspunde cât mai eficient nevoii de dezvoltare a competențelor și abilităților profesioniștilor contabili și ale aspiranților la profesie la noile realități.

Oana Nicorescu, expert contabil și antreprenor, le-a vorbit tinerilor despre ce înseamnă antreprenoriatul în domeniul financiar-contabil, despre importanța experienței în calea către antreprenoriat, precum și despre aspecte tehnice cum ar fi indicatorii de performanță, conceptele de bază ale contabilității.

Ionuț-Bogdan Țocu, stagiar CECCAR în anul II le-a povestit studenților despre traseul său profesional: de la student la angajat, de la student la stagiar CECCAR, oferindu-le sfaturi utile despre cum pot trece cu brio de Examenul de acces la stagiu. Totodată, el le-a detaliat studenților informații despre utilitatea programului de stagiu, inclusiv pentru a înțelege mai bine activitatea pe care o desfășoară în cadrul societății de expertiză contabilă în care activează și cum cursurile de pregătire îl ajută să învețe să aplice mai eficient raționamentul profesional.

Acest eveniment a evidențiat nu doar importanța învățării continue, a adaptării la un mediu economic în schimbare, ci și angajamentul CECCAR de a sprijini formarea profesională continuă a profesioniștilor contabili, pregătindu-i să facă față provocărilor. Prin astfel de inițiative, CECCAR contribuie activ la modelarea viitorului profesiei contabile în România și la pregătirea noilor generații de profesioniști contabili fit for future.

Galerie foto

CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili
CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili
CECCAR și FABIZ dezvăluie tainele #smartaccounting pentru noua generație de profesioniști contabili


  

Continuare

Trending