PROFESIA CONTABILĂ
Noul model al formularului 101 „Declarație privind impozitul pe profit”
În Monitorul Oficial nr. 1246 din 17 decembrie 2020 a fost publicat Ordinul nr. 4072/2020 al președintelui ANAF privind modificarea Ordinului ANAF nr. 3.386/2016 pentru aprobarea modelului și conținutului formularelor 101 „Declarație privind impozitul pe profit” și 120 „Decont privind accizele”.
Prin noul act normativ s-a stabilit un nou model al formularului 101.
De asemenea, au fost operate modificări în instrucțiunile de completare a formularului 101 (Anexa 3). Astfel, la capitolul II „Completarea declarației“, la punctul 3 „Secțiunea B «Date privind impozitul pe profit»“, după instrucțiunile de la rândul 33, instrucțiunile de completare a formularului se modifică și vor avea următorul cuprins:
Rândul 34 – se înscriu sumele asimilate cheltuielilor nedeductibile în conformitate cu prevederile art. II alin. (1) și (2) din Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități.
Rândul 37 – se completează cu sumele reprezentând pierderile înregistrate în perioada curentă, de reportat pentru perioada următoare, conform prevederilor art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 38 – se completează de persoana juridică cedentă cu valoarea pierderii fiscale înregistrate în perioada curentă, transferată persoanei juridice beneficiare, și care nu se recuperează de persoana juridică cedentă, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 39 – se completează de persoana juridică beneficiară cu valoarea pierderilor fiscale înregistrate de contribuabilul cedent în perioada din anul curent cuprinsă între 1 ianuarie și data la care operațiunea respectivă produce efecte și transferată de persoana juridică cedentă persoanei juridice beneficiare, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 40 – se completează cu valoarea pierderilor fiscale de recuperat din perioadele anterioare, atât din activitățile din România, cât și din surse externe. Nu se includ la acest rând pierderile fiscale din anii anteriori, reglementate de art. 40 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, nerecuperabile din profitul impozabil al anului de raportare.
Acest rând se completează în cazul operațiunilor de reorganizare și cu următoarele valori:
– persoana juridică beneficiară înscrie și valoarea pierderilor fiscale nerecuperate din anii precedenți de contribuabilul cedent și transmise de acesta, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;
– persoana juridică cedentă înscrie partea din pierderea fiscală de recuperat din anii precedenți pe care continuă să o recupereze, recalculată proporțional cu activele menținute, potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 42.1 – se înscrie suma rezultată din aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil care se impune cu această cotă.
Rândul 42.2 – se completează cu suma reprezentând impozitul de 5% aplicat asupra veniturilor din activități de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor, în condițiile reglementate de art. 18 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 43.1 – impozitul plătit unui stat străin este dedus dacă se aplică prevederile convenției de evitare a dublei impuneri încheiate între România și statul străin și dacă persoana juridică română prezintă documentația corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul că impozitul a fost plătit statului străin.
Rândul se completează cu valoarea cea mai mică dintre următoarele două valori, pe fiecare stat din care se obțin venituri prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reținere la sursă, venituri impuse atât în România, cât și în statul străin, respectiv:
1. suma impozitelor plătite direct sau indirect prin reținere la sursă și virate de o altă persoană către acel stat străin, pentru profiturile sediilor permanente din acel stat sau pentru alte venituri provenite din acel stat, confirmate de documentele ce atestă plata acestora;
2. suma egală cu impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, la:
– profiturile impozabile obținute de sediile permanente din acel stat străin, profituri calculate în conformitate cu prevederile titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare;
– celelalte venituri obținute în acel stat străin.
Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European își desfășoară activitatea în România printr-un sediu permanent și acel sediu permanent obține venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori dintr-un alt stat din Spațiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în România, cât și în statul unde au fost obținute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde au fost obținute veniturile, fie direct, fie indirect prin reținerea și virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor titlului II din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prevăzute la art. 39 alin. (4) și (5) din același act normativ.
Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42.
Rândul 43.2 – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.1.
Rândul 43.2.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de la plată a impozitului pe profitul reinvestit, în conformitate cu prevederile art. 22 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 43.2.2 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile art. 22^1 din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 43.3 – se înscriu sumele reprezentând scutiri și reduceri ale impozitului pe profit, calculate potrivit legislației în vigoare, exclusiv deducerea privind sponsorizarea și/sau mecenatul și bursele private, efectuate potrivit legii. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42 din care se scade suma înscrisă la rd. 43.1 și suma înscrisă la rd. 43.2.
Rândul 43.3.1 – se înscrie suma reprezentând scutirea de impozit pe profit, în conformitate cu prevederile Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 44. – suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma rezultată din aplicarea procentului de 20% la diferența dintre suma înscrisă la rd. 42 și suma înscrisă la rd. 43.
Rândul 44.1 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, din anul curent.
Rândul 44.2 – se înscriu sumele reprezentând cheltuielile cu sponsorizarea și/sau mecenatul, precum și cheltuielile privind bursele private, reportate din perioada precedentă, în limitele și în condițiile prevăzute la art. 25 alin. (4) lit. i) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Rândul 45 – se înscrie suma reprezentând reducerea de 5% a impozitului pe profit, calculată conform OG nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43 și suma înscrisă la rd. 44.
Rândul 46 – se înscrie suma reprezentând costul de achiziție al aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu Legea nr. 153/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și pentru completarea Legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activități. Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44 și suma înscrisă la rd. 45.
Rândul 47 – se înscriu sumele care, potrivit legii, se scad din impozitul pe profit, cum ar fi cheltuielile privind funcționarea unităților de educație timpurie aflate în administrarea contribuabilului sau sumele achitate de contribuabil pentru plasarea copiilor angajaților în unități de educație timpurie aflate în unități care oferă servicii de educație timpurie, conform legislației în vigoare, potrivit art. 25 alin. (4) lit. i^1) și lit. i^2) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Suma care se înscrie la acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 42, din care se scade suma înscrisă la rd. 43, suma înscrisă la rd. 44, suma înscrisă la rd. 45 și suma înscrisă la rd. 46.
Rândul 49 – se înscrie suma reprezentând bonificația aplicată conform OUG nr. 33/2020 privind unele măsuri fiscale și modificarea unor acte normative, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, declarată trimestrial prin formularul 100, la rândul «Bonificație». În cazul în care bonificația depășește valoarea impozitului pe profit aferent anului fiscal, determinat potrivit art. 1 alin. (7) din aceeași ordonanță de urgență, suma aferentă bonificației care se ia în calcul este la nivelul valorii impozitului respectiv. Bonificația care se înscrie în acest rând este mai mică sau cel mult egală cu suma înscrisă la rd. 48.
Rândul 51 – se înscrie suma reprezentând diferența de impozit pe profit stabilită de organele de inspecție fiscală pentru anul fiscal de raportare și care se regăsește în indicatorii din formular.
Rândul 52 – se înscriu, pentru anul de raportare, după caz, sumele reprezentând impozit pe profit sau plăți anticipate în contul impozitului pe profit, declarate trimestrial prin formularul 100, la rândul «Suma de plată». În cazul persoanelor juridice rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spațiului Economic European, cu care este încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații, respectiv rezidente într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, care optează pentru regularizarea impozitului plătit în România, potrivit art. 225 sau 227, după caz, din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, se înscrie impozitul reținut la sursă de către plătitorul de venit, care constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit.
Rândul 54 – se completează numai de către contribuabilii cu an fiscal modificat care aplică sistemul trimestrial de declarare și plată a impozitului pe profit, precum și de cei cu an fiscal modificat care intră sub incidența prevederilor art. 41 alin. (10) din Legea nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare. Suma care se înscrie la acest rând se determină prin aplicarea procentului aferent bonificației prevăzute de OUG nr. 33/2020, aprobată cu completări prin Legea nr. 54/2020, cu modificările și completările ulterioare, asupra diferenței de impozit pe profit datorată determinată la definitivarea impozitului pe profit anual (rd. 53), conform art. II alin. (8) din OUG nr. 153/2020.
Prevederile Ordinului ANAF nr. 4072/2020 se aplică începând cu declararea obligațiilor anuale aferente anului fiscal 2020.
PROFESIA CONTABILĂ
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 30 mai 2023
ETAF a participat la conferința anuală a Observatorului fiscal al UE
Marți, 30 mai, Michael Schick, Head of Office, ETAF, a participat la conferința Observatorului fiscal al UE în Bruxelles. Intitulată „Investiții în viitorul Europei: Construirea resurselor proprii ale UE”, conferința cuprinde trei sesiuni. Sesiunea de dimineață a abordat noi forme de impozitare în UE, inclusiv Pilonul I al OCDE, BEFIT și impozitele aferente serviciilor digitale. Reprezentantul ETAF a participat la cea de-a doua sesiune a conferinței, care s-a concentrat pe modul eficient de tratare a evitării obligațiilor fiscale. În cadrul panelului amintit, reprezentantul ETAF, eurodeputatul Kira Peter-Hansen, vicepreședintele subcomisiei FISC, Giulia Aliprandi, cercetător al Observatorului fiscal al UE, și Elodie Lamer, jurnalist Tax Notes, moderator, au discutat preocupările curente privind utilizarea companiilor fictive și rolul facilitatorilor evitării obligațiilor fiscale atât de către companii, cât și de către indivizi. A treia sesiune a conferinței, programată să se desfășoare în a doua parte a zilei, se va axa pe potențialul și limitările impozitării averilor indivizilor.
Eurodeputații au demarat discuțiile privind pachetul ViDA
Joi, 25 mai, membrii comisiei ECON a Parlamentului European s-au reunit pentru a discuta propunerile pachetului TVA în era digitală (ViDA). Eurodeputații au recunoscut necesitatea de a elimina lacunele și de a trata frauda în materie de TVA. Totuși, dezbaterea a relevat unele opinii divergente cu privire la termenele-limită propuse de Comisie pentru facturarea electronică. În timpul ședinței, raportorul, eurodeputatul Olivier Chastel (Partidul Renew Europe, Belgia), a făcut apel la amânarea cu un an a termenului-limită de intrare în vigoare, pentru a le acorda companiilor și autorităților timp pentru a se adapta. Totodată, acesta a afirmat că termenul-limită pentru facturarea electronică ar trebui extins la 10 zile lucrătoare în loc de 2 zile lucrătoare, așa cum propusese Comisia. Noile dispoziții privind data și IBAN-ul ar trebui fie eliminate, fie adaptate, a adăugat acesta. Alte aspecte discutate au inclus rolul EPPO, modurile de gestionare a economiei platformelor, respectarea confidențialității. Termenul-limită pentru depunerea amendamentelor de către grupurile politice este 14 iunie, iar votul în comisia ECON este programat în octombrie 2023.
Subcomisia FISC a Parlamentului European discută modul de controlare a inflației prin impozitare
Marți, 23 mai, subcomisia FISC a Parlamentului European a găzduit o audiere publică privind „rolul politicii fiscale în controlarea inflației și promovarea creșterii sustenabile în contextul redresării economice”. Eurodeputații și experții în domeniu au discutat modul în care politica fiscală poate ajuta la controlul inflației și la promovarea creșterii sustenabile în contextul redresării economice în UE și au analizat posibilitățile pentru noi norme privind ratele de TVA, ajustări ale categoriilor de impozitare în concordanță cu inflația și alte măsuri fiscale, cum ar fi stimulentele fiscale pentru energia regenerabilă și impozitele aferente activităților care dăunează mediului. În general, vorbitorii au explicat că impozitarea nu este cel mai bun instrument de tratare a inflației, însă poate fi utilizată pentru atenuarea efectelor negative ale acesteia. Între timp, pe subiectul promovării sustenabilității, participanții au fost de acord că politica fiscală are un rol în schimbarea comportamentelor. În special, Ricardo Martner, comisar la Comisia independentă de reformă a impozitării companiilor la nivel internațional (ICRICT), a explicat că la nivel global pot fi luate trei măsuri pentru gestionarea impozitării în contexte de îndatorare crescută și creștere scăzută: impozitarea profiturilor excepționale, impozitarea digitală și impozitarea averilor.
Eurodeputații analizează reforma suplimentară a normelor de impozitare a întreprinderilor
Eurodeputatul Isabel Benjumea (Partidul Popular European, Spania) și-a publicat recent proiectul de raport de inițiativă privind reforma suplimentară a normelor de impozitare a întreprinderilor. În document, aceasta argumentează că sarcina de reglementare atribuită întreprinderilor europene ar trebui simplificată imediat prin aplicarea unui moratoriu de reglementare și evaluarea impactului acțiunilor anterioare asupra impozitării întreprinderilor înainte de a sugera noi legi. Totodată, aceasta face apel la Comisia Europeană să desfășoare „verificări ale competitivității” pentru identificarea unor noi propuneri legislative în domeniul fiscal. Isabel Benjumea este de părere că trecerea la un regim fiscal simplificat este cheia pentru diminuarea sarcinii fiscale asupra întreprinderilor europene. În acest scop, aceasta face apel la Comisie să îndrume statele membre către o simplificare a procedurilor de rambursare, a deducerilor și a litigiilor. Cu toate că este de acord cu propunerea BEFIT a Comisiei, în contextul în care companiile își mută atenția către implementarea normelor Pilonului II al OCDE, raportorul face apel la Comisie să etapizeze implementarea acestor pachete de reglementare pentru a le oferi întreprinderilor europene spațiul necesar, pentru a „respira”, și timpul necesar pentru a se pregăti pentru mediul de reglementare aflat în schimbare. În final, raportorul își exprimă regretul cu privire la decizia Consiliului de a suspenda examinarea propunerii DEBRA și face apel la instituție să relanseze negocierile. Votul pentru acest proiect de raport în comisia ECON este programat în luna septembrie a acestui an.
IASB a emis amendamente finale la IAS 12 care introduc o excepție temporară de la contabilizarea impozitelor amânate
International Accounting Standards Board (IASB) a emis marți, 23 mai, amendamentele finale la IAS 12 Impozitul pe profit, ca urmare a preocupărilor părților interesate referitoare la potențialele implicații ale normelor standard ale Pilonului II pentru contabilizarea impozitului pe profit în situațiile financiare. Amendamentele vor introduce o excepție temporară de la contabilizarea impozitelor amânate generate de implementarea la nivelul jurisdicțiilor a normelor fiscale globale și dispoziții de prezentare a informațiilor țintite pentru companiile afectate, pentru a ajuta utilizatorii situațiilor financiare să înțeleagă mai bine expunerea unei companii la impozitele de profit aferente Pilonului II generate de acea legislație, în special înainte de data intrării în vigoare a acesteia. Potrivit IASB, amendamentele vor asigura faptul că întreprinderile afectate aplică IAS 12 în mod consecvent și că investitorii primesc informații mai bune înainte și după intrarea în vigoare a oricărei legislații jurisdicționale aferente Pilonului II. Companiile pot beneficia imediat de o excepție temporară, dar trebuie să furnizeze prezentările de informații investitorilor pentru perioadele de raportare anuale începând cu 1 ianuarie 2023 sau ulterior acestei date, a declarat IASB. Un nou proiect de mentenanță a fost adăugat pe agendă, în care excepția temporară și prezentările de informații conexe vor fi reexaminate, a adăugat IASB.
OCDE a publicat module de instruire privind soluția pe doi piloni
OCDE a publicat recent o serie de webinare înregistrate și videoclipuri care tratează diferite aspecte fundamentale ale soluției pe doi piloni, care are ca scop reformarea normelor internaționale de impozitare și asigurarea faptului că întreprinderile multinaționale plătesc un procent just de impozite oriunde își desfășoară activitatea. Referitor la Pilonul I, modulele de instruire tratează, printre altele, aspectele esențiale ale proiectului privind normele standard pentru nexus și alocarea drepturilor de impozitare, eliminarea dublei impozitări, aspecte privind administrarea și certitudinea fiscală. OCDE a publicat și o serie de webinare referitoare la cei cinci pași pentru aplicarea principalelor prevederi ale normelor GloBE. Lista completă a videoclipurilor se regăsește aici.
Declinarea responsabilității
Acest buletin de știri conține informații despre politicile fiscale europene și evoluțiile colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerat drept declarație scrisă în numele ETAF.
PROFESIA CONTABILĂ
Capital: România și SUA își unesc forțele pentru a transforma lumea contabilă. Interviu cu Robert-Aurelian Șova, purtător de cuvânt al CECCAR, vicepreședinte al Consiliului superior
Robert-Aurelian Șova, vicepreședinte al Consiliului superior al CECCAR și purtător de cuvânt, a oferit un interviu publicației Capital în care a vorbit despre parteneriatul dintre România și Statele Unite ale Americii (SUA), cel care are puterea de a transforma lumea contabilă.
Capital: Recent, profesia contabilă din România a încheiat un parteneriat cu organismul profesional reprezentativ din SUA. Ce presupune acest parteneriat?
Robert-Aurelian Șova: Această colaborare cu AICPA (American Institute of Certified Public Accountants) & CIMA (The Chartered Institute of Management Accountants), împreună reprezentând Association of International Certified Professional Accountants, a început încă de anul trecut. Cunoscute fiind bunele practici din SUA în ceea ce privește contabilitatea criminalistică, am considerat oportun schimbul de bune practici și transferul de know-how în acest domeniu.
De altfel, așa a început colaborarea dintre CECCAR (Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România) și organismul profesional din Statele Unite. Cu sprijinul lor, CECCAR va lansa în curând standardul profesional și programul de specializare în contabilitatea criminalistică.
Am trecut deja la nivelul următor și am semnat un acord de colaborare ce susține dezvoltarea profesională continuă și performanța în afaceri, o cooperare win-win ce poate transforma lumea contabilă într-un loc mai inteligent și mai eficient, favorabil unei economii reziliente.
Acest parteneriat a venit, de altfel, pe fondul creșterii cererii de profesioniști în domeniul financiar-contabil ce dețin un set extins de competențe, inclusiv gândire strategică și abilități digitale.
Interviul integral este disponibil pe site-ul Capital.ro.
PROFESIA CONTABILĂ
CECCAR a solicitat ANAF prorogarea termenului de depunere a declarațiilor fiscale
Având în vedere disfuncționalitățile sistemului informatic al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) din ultima perioadă, ce conduc la imposibilitatea respectării termenelor de depunere a declarațiilor fiscale și a situațiilor financiare anuale, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) a solicitat autorității fiscale prorogarea termenelor de 25, respectiv 30 mai 2023 pentru depunerea acestora.
De asemenea, CECCAR, ca reprezentant al celor peste 35.000 de liber-profesioniști contabili, a solicitat să nu li se aplice contribuabililor sancțiunile prevăzute de lege pentru depășirea termenelor legale de depunere a declarațiilor corespunzătoare.
Având în vedere faptul că nerespectarea termenelor amintite are la bază motive independente de voința profesioniștilor contabili, a contribuabililor, ne exprimăm încrederea că ANAF va identifica și implementa soluția legală potrivită, în interes public. Considerăm că această situație se încadrează în prevederile art. 78 alin. (1) din Codul de procedură fiscală.
-
ÎNREGISTRĂRIacum 4 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 25.05.2023
-
PROFESIA CONTABILĂacum 3 zile
Noutăți fiscale europene din buletinul de știri ETAF – 30 mai 2023
-
ECONOMIEacum 3 zile
Lege promulgată: 27 octombrie, Ziua Sustenabilității în România
-
ÎNREGISTRĂRIacum 2 zile
Economia la bani mărunți – Ediția din 30.05.2023
-
ECONOMIEacum 2 zile
Nivelul redus al creditării afectează perspectivele economice ale zonei euro
-
ECONOMIEacum 2 zile
ANAF propune modificarea formularului Invitație utilizat în activitatea de verificare documentară
-
ECONOMIEacum 4 zile
În proiect, noi reglementări privind arhivarea documentelor electronice
-
ECONOMIEacum 4 zile
Evaluarea și integrarea persoanelor cu dizabilități, susținut printr-o platformă digitală