Rețele sociale

ECONOMIE

CE: Orientările din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie

Radio CECCAR FM

Noile orientări pot contribui la soluționarea problemei prețurilor ridicate la energie

Comisia Europeană (CE) a publicat noile orientări din 2022 privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (OACME), care oferă autorităților publice cadrul necesar pentru a sprijini obiectivele Pactului verde european într-un mod eficient și cu denaturări minime ale concurenței, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. Noile orientări extind categoriile de investiții și tehnologii pe care statele membre le pot sprijini pentru a viza noi domenii (de exemplu, infrastructura de mobilitate curată, utilizarea eficientă a resurselor, biodiversitatea) și toate tehnologiile care pot pune în aplicare Pactul verde (de exemplu, hidrogenul produs din surse regenerabile de energie, stocarea energiei electrice și răspunsul părții de consum, decarbonizarea proceselor de producție).

În ceea ce privește gazele naturale, Comisia recunoaște rolul acestora în perioada de tranziție. Ajutoarele de stat pentru proiectele care implică gaze naturale fac obiectul unor garanții importante pentru a se asigura compatibilitatea cu obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și 2050. În acest context, este important ca sprijinul pentru gazele naturale să nu conducă la efecte de creare de dependență. De exemplu, este puțin probabil ca investițiile semnificative de capital într-o anumită tehnologie poluantă să stimuleze operatorul să treacă la o tehnologie mai puțin poluantă pe termen scurt. Prin urmare, este puțin probabil ca măsurile care implică noi investiții în gazele naturale să fie evaluate pozitiv în temeiul normelor privind ajutoarele de stat, cu excepția cazului în care se poate demonstra în mod clar că investițiile sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii pentru 2030 și 2050, se artă în comunicat.

Această cerință este adaptată în funcție de tipurile de investiții. De exemplu, pentru infrastructura de gaze naturale, investițiile vor trebui să fie „adecvate pentru hidrogen” și pentru gazele din surse regenerabile. În ceea ce privește producția de energie, pot fi necesare angajamente suplimentare.

Normele revizuite permit, în general, un cuantum al ajutorului de până la 100% din deficitul de finanțare, în cazul în care ajutorul este acordat pe baza unei proceduri de ofertare concurențiale, și introduc noi instrumente de ajutor, cum ar fi contractele pentru diferență; îmbunătățesc flexibilitatea și raționalizează normele existente, prin introducerea unei evaluări simplificate a măsurilor transversale întreprinse în temeiul unei singure secțiuni a orientărilor (de exemplu, secțiunea privind ajutoarele pentru reducerea și eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv sprijinul pentru energia din surse regenerabile și eficiența energetică) și prin eliminarea cerinței privind notificările individuale pentru proiectele ecologice de mari dimensiuni din cadrul unor scheme de ajutor care au fost deja aprobate de Comisie.

De asemenea, ele introduc garanții, cum ar fi o cerință de consultare publică în cazul în care sunt depășite anumite praguri, pentru a se asigura că ajutorul este direcționat în mod eficace atunci când este necesar pentru îmbunătățirea protecției climei și a mediului, se limitează la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de mediu și nu denaturează în mod nejustificat concurența sau integritatea pieței unice; și asigură coerența cu legislația și politicile relevante ale UE în domeniile mediului și energiei, printre altele prin eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili.

Orientările se aplică în paralel cu Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutoare (RGECA), ce prevede posibilitatea ca anumite scheme mai mici să fie puse în aplicare fără aprobarea prealabilă a Comisiei.

Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie vor ajuta statele membre să îndeplinească obiectivele Pactului verde european, la cel mai mic cost posibil pentru contribuabili și fără a denatura în mod nejustificat concurența. În acest scop, orientările sunt aliniate la legislația și politicile relevante ale UE în domeniile mediului și energiei.

Atât Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie, cât și taxonomia UE sunt piloni importanți ai Pactului verde european, îndeplinind roluri diferite, dar complementare.

OACME reprezintă cadrul de reglementare al UE pentru sprijinul public în sectoarele energiei și mediului, stabilind proiectele care pot fi sprijinite din fonduri publice și modul în care acest sprijin poate fi furnizat, reducând în același timp la minimum impactul asupra pieței și oferind valoare cetățenilor europeni.

Taxonomia UE este un instrument dezvoltat pentru a le permite investitorilor privați să își reorienteze investițiile către tehnologii și întreprinderi mai durabile. Acest instrument va ajuta UE să devină lider la nivel mondial în domeniul stabilirii standardelor în materie de finanțare durabilă. Taxonomia poate fi un instrument foarte util în contextul evaluărilor UE privind ajutoarele de stat. În cazul în care măsurile îndeplinesc cerințele legate de taxonomie, evaluarea ajutoarelor de stat va fi simplificată. În special, pentru a compara efectele pozitive și negative ale ajutorului, Comisia va acorda o atenție deosebită respectării principiului de „a nu aduce prejudicii semnificative”.

Cu toate acestea, normele în materie de concurență conțin și alte condiții care ar trebui aplicate în continuare pentru a se asigura, de exemplu, că ajutorul este necesar și proporțional (de exemplu, taxonomia identifică energia din surse regenerabile ca fiind durabilă, iar normele în materie de concurență impun apoi, în general, ca energia din surse regenerabile să fie sprijinită prin proceduri de ofertare concurențiale). În unele cazuri, se poate acorda sprijin și proiectelor care nu îndeplinesc standardele prevăzute în taxonomie, atât timp cât efectele lor pozitive sunt justificate și se evită efectele de creare de dependență ale activităților nedurabile.

Noile orientări pot contribui la soluționarea problemei prețurilor ridicate la energie. Cea mai bună modalitate de a reduce pe termen mediu și lung cheltuielile cu energia este de a diminua dependența UE de importurile de combustibili fosili și, prin urmare, de a accelera tranziția energetică spre un sistem de energie electrică eficient din punct de vedere energetic, bazat pe energie din surse regenerabile. OACME sprijină acest obiectiv. De exemplu, OACME cuprind măsuri de sprijin menite să ajute întreprinderile să se adapteze rapid și să participe pe deplin la tranziția energetică. Acestea includ, de exemplu, sprijinul pentru măsurile de decarbonizare sau creșterea eficienței energetice, reducând impactul creșterii prețurilor la energie electrică sau la gaze pentru întreprinderi.

Dreptul concurenței permite o serie de măsuri pe care statele membre le pot lua fără a denatura în mod nejustificat concurența pe piață. Printre acestea se numără măsurile de sprijin direct pentru persoanele cele mai vulnerabile și cele mai afectate de sărăcia energetică, cum ar fi plățile sau subvențiile pentru energie. În plus, măsurile cu caracter general, prin care se acordă ajutor în egală măsură tuturor consumatorilor de energie, nu constituie ajutor de stat. Astfel de măsuri neselective pot lua forma unor reduceri generale ale taxelor sau impozitelor aplicate pentru furnizarea de gaze naturale, energie electrică sau încălzire centralizată, precum și a aplicării unei cote reduse pentru această furnizare.

OACME urmează aceeași linie ca orientările anterioare (Orientările din 2014 privind ajutoarele de stat pentru protecția mediului și energie, OAME) și, prin urmare, nu se aplică în cazul energiei nucleare. Acest lucru se datorează faptului că sprijinul pentru energia nucleară se referă, în general, la un număr limitat de proiecte foarte mari, este deosebit de sensibil din punctul de vedere al securității, trebuie să țină seama din punct de vedere juridic în special de Tratatul Euratom și, prin urmare, necesită o evaluare de la caz la caz. Cu toate acestea, ajutoarele de stat pentru energia nucleară pot fi aprobate direct în temeiul tratatului și al Tratatului Euratom.

Deși sprijinul pentru energia nucleară în sine nu face obiectul OACME, sprijinul pentru producția altor surse de energie pe bază de energie nucleară, de exemplu hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon produs prin utilizarea energiei nucleare, este posibil în temeiul orientărilor, atât timp cât aceste proiecte conduc la reduceri ale emisiilor și nu determină creșterea cererii de energie electrică generată pe bază de combustibili fosili.

De asemenea, Orientările privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie nu vizează ajutoarele pentru fabricarea de produse, utilaje sau mijloace de transport ecologice.

OACME asigură coerența cu obiectivele Uniunii în materie de climă, întrucât contribuie la eliminarea treptată a posibilității acordării de subvenții pentru combustibilii fosili. În ceea ce privește cei mai poluanți combustibili fosili, orientările prevăd că, având în vedere efectele negative ale acestora asupra mediului, este puțin probabilă o evaluare pozitivă de către Comisie în temeiul normelor privind ajutoarele de stat.

Comisia este pe deplin conștientă de provocările cu care se confruntă industriile în îndeplinirea obiectivelor Pactului verde. Acesta este motivul pentru care orientările prevăd mai multe posibilități de a acorda ajutoare pentru decarbonizarea industrială, inclusiv prin electrificarea proceselor de producție. OACME prevăd o flexibilitate suplimentară pentru o gamă variată de instrumente de ajutor, permit acordarea de ajutoare pentru costurile suplimentare totale ale activităților mai ecologice și acoperă o serie mai largă de tehnologii pentru a atinge obiectivele Pactului verde. În cazul în care se acordă sprijin pentru electrificare, este totuși important să se asigure că emisiile provenite de la energia electrică utilizată pentru a satisface cererea suplimentară de energie electrică sunt luate în considerare în mod corespunzător.

În acest context, noile norme de reducere a taxelor pe energia electrică urmăresc să asigure un echilibru între sprijinirea eforturilor marilor consumatori de energie de a-și electrifica procesele industriale și asigurarea, în același timp, a unor stimulente adecvate pentru creșterea eficienței energetice.

ECONOMIE

Noi modificări în Codul de procedură civilă: numirea experților judiciari, digitalizată

Radio CECCAR FM

Parlamentul României a adoptat Legea nr. 139/2024, publicată în Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, care modifică articolul 331 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, digitalizând procesul de numire a experților pentru efectuarea de expertize judiciare.

Potrivit noii legi, dacă părțile implicate într-un proces nu reușesc să ajungă la un acord privind numirea experților, aceștia vor fi desemnați de instanță printr-un sistem informatizat aleatoriu. Acest sistem va selecta experții dintre persoanele înscrise în evidența biroului local de expertiză și autorizate legal să efectueze expertize judiciare. Modificările intră în vigoare la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Normele metodologice care vor reglementa funcționarea acestui sistem, având în vedere încărcătura experților în ceea ce privește numărul de expertize judiciare alocate, se aprobă în termen de 90 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial.

Opinia CECCAR

Această schimbare legislativă reprezintă un pas semnificativ către digitalizarea și eficientizarea sistemului judiciar din România. Prin utilizarea unui sistem informatizat pentru numirea experților judiciari se asigură o distribuție echitabilă a cazurilor între experți.

Mai mult, această măsură poate contribui la creșterea transparenței și a încrederii publicului în procesul judiciar, oferind un cadru mai clar și mai predictibil pentru părțile implicate în procese civile.

Continuare

ECONOMIE

Modificări la formularul 300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”

Radio CECCAR FM

În Monitorul Oficial nr. 448 din 15 mai 2024, a fost publicat OPANAF nr. 888/2024, act normativ prin care se modifică OPANAF nr. 1.253/2021 pentru aprobarea modelului și conținutului formularului (300) „Decont de taxă pe valoarea adăugată”. ANAF menționează, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, prin art.III, pct.46 din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, publicată în Monitorul Oficial nr. 977 din 27 octombrie 2023, începând cu data de 1 ianuarie 2024, a fost eliminată scutirea de TVA pentru operațiunile prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, efectuate către unități spitalicești din rețeaua de stat, rămânând în vigoare doar scutirea de TVA prin restituire către entitățile nonprofit.

În acest context, prin noul act normativ au fost eliminate din formularul (300) următoarele rânduri:

 rândul 14.1 ”Livrări de bunuri și prestări de servicii scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. a) și b) din Codul fiscal”;

▪ rândul 14.2 ”Livrări de bunuri scutite cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (5) lit. c) și d) din Codul fiscal”.

Continuare

ECONOMIE

ANAF: Modificări în cuprinsul unor formulare de declarații de impunere

Radio CECCAR FM

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a modificat, prin OPANAF nr. 779/2024, publicat în  Monitorul Oficial nr. 374 din 22 aprilie 2024, o serie de acte normative din domeniul declarării impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale.

ANAF reamintește, în Referatul de aprobare a actului normativ, că, potrivit dispozițiilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 116/2023 privind unele măsuri pentru gestionarea și evidențierea veniturilor curente ale bugetului public prin implementarea unor proiecte de digitalizare, începând cu data de 1 ianuarie 2024 s-a înființat, la nivelul instituției, Evidența operativă a veniturilor din digitalizare, care are drept scop evidențierea/urmărirea/ monitorizarea lunară a veniturilor suplimentare rezultate ca urmare a utilizării neconcordanțelor și/sau inadvertențelor identificate prin Sistemul informatic de interes strategic național (SIISN) și a modulelor de valorificare, precum și ca urmare a utilizării profilelor de risc.

Notificările de conformare cuprind riscurile fiscale identificate și se transmit de organele cu atribuții de control, în temeiul prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul reanalizării de către contribuabili a situației fiscale și, după caz, de a depune sau de a corecta declarațiile fiscale.

În vederea identificării declarațiilor rectificative depuse de contribuabili ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, ANAF a stabilit, prin noul Ordin, ca, în cuprinsul formularelor de declarații de impunere, pentru care este prevăzută și posibilitatea de rectificare a datelor declarate inițial, să fie cuprinsă o căsuță distinctă pentru această situație.

Formularele de declarații fiscale vizate de această modificare sunt:

 formularul 101 „Declarație privind impozitul pe profit”;

▪ formularul 101 Grup fiscal „Declarație consolidată privind impozitul pe profit determinat de grupul fiscal”;

▪ formularul (301) „Decont special de taxă pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (307) „Declarație privind sumele rezultate din ajustarea/corecția ajustărilor/regularizarea taxei pe valoarea adăugată”;

▪ formularul (311) „Declarație privind taxa pe valoarea adăugată colectată datorată de către persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de taxă pe valoarea adăugată a fost anulat conform art. 316 alin. (11) lit. a) – e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal”;

▪ formularul 710 „Declarație rectificativă”.

Tot ca urmare a unei notificări de conformare transmisă de organele fiscale, persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA poate solicita corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată.

Pentru a identifica această sursă de venituri, ANAF a modificat OPANAF nr.3604/2015, prin:  aprobarea unui nou formular, „Cerere privind corectarea erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată„, în care contribuabilul să poată menționa că solicitarea de corectare a erorilor materiale este formulată ca urmare a unei notificări de conformare; ▪ completarea Instrucțiunilor de corectare a erorilor materiale din deconturile de taxă pe valoarea adăugată, astfel încât în formularul ”Decizie de corectare a erorilor materiale din decontul de taxă pe valoarea adăugată” să se înscrie o mențiune referitoare la faptul că solicitarea de corectare a fost formulată ca urmare a unei notificări de conformare.

Continuare

Trending